De când pui piciorul pe pământul din Cipru, începe să miroasă a vacanţă: parfumul de portocală, lămâie şi mandarină se îmbină cu cele de iasomie, lavandă şi apa sărată a mării. Seara adormi pe muzica valurilor, iar dimineaţa te trezeşte forfota turiştilor pe plajă. Tavernele sunt mereu pline, preţurile cam cât într-un sat din România, iar strategia de business se vede peste tot, de la reţeaua de sate turistice susţinute şi promovate de stat, până la hotelurile grandioase de la malul mării. 

Legenda naşterii Afroditei, apărută prin spuma valurilor mării, poate fi comparată cu naşterea geologică a Ciprului, procesul prin care insula s-a ridicat din ocean. O insulă cu puţin peste 1 milion de locuitori atrage anual un număr de patru ori mai mare de turişti, astfel că pare că Cipru a descoperit reţeta succesului când vine vorba de turism.

O călătorie acolo este un amestec de istorie captivantă, cultură, plaje cu nisip fin şi ape de un turcoaz limpede. Printre „bijuteriile” Ciprului este Ayia Napa, un fost sat de pescari care a devenit oraş în 1994 şi care astăzi este una dintre cele mai cunoscute staţiuni de pe insulă. Situat pe coasta de est a Ciprului, foarte aproape de oraşul Famagusta, Ayia Napa este te frapează de la prima vedere cu frumuseţea naturii – plaje cu nisip auriu şi ape albastre. Staţiunea cu 14 plaje premiate cu steagul albastru mai are un atu: viaţa de noapte. Din anii ‘90, această parte a Ciprului este una dintre destinaţiile de petrecere extrem de populare ale Mediteranei.

Plaja Nissi, cu golfurile sale gemene, este cea mai populară plajă din oraş şi locul unde se îndreaptă majoritatea turiştilor în timpul zilei. La câţiva kilometri spre est de-a lungul bulevardului Nissi, trecând pe lângă multe magazine şi restaurante viu colorate, ajungem în centrul oraşului, unde se află majoritatea barurilor şi a cluburilor, destinaţia preferată de turişti când se lasă seara.

După ce ieşim din oraş spre est, ajungem la peşterile marine, populare pentru scufundări, şi apoi la Cavo Greco, un parc forestier naţional popular pentru cei dornici de drumeţii, plimbări, pasionaţii de natură în ansamblu. Tot în zona Cavo Greco este Podul Iubirii, un pod natural cu arc stâncos, cu o margine care se extinde în apele cristaline ale Ciprului, devenit destinaţie populară printre îndrăgostiţi. Poveştile localnicilor de acolo spun că dorinţele îndrăgostiţilor se vor împlini atunci când se sărută în timp ce stau în mijlocul arcului podului.

Un alt oraş de coastă, Paphos, este o combinaţie armonioasă de situri istorice, staţiune turistică şi peisaj rural, parte din o regiune care îmbină zonele muntoase cu marea. Se alătură armonios cultura, viaţa contemporană şi siturile arheologice istorice.

Fig Leaf Bay, cunoscut şi sub numele de Fig Tree Bay, este una dintre cele mai populare plaje din Cipru; şi-a luat numele de la un smochin plantat acolo în secolul al XVII-lea. De altfel, toată coasta este înţesată de smochini. Golful Fig Tree este situat în oraşul Famagusta, partea de coastă a oraşului Protaras.

Pafos, care a fost locuit încă din perioada neolitică, a fost un centru al cultului Afroditei şi al zeităţilor fertilităţii pre-elenice. Locul de naştere legendar al Afroditei a fost pe insula Cipru, unde templul ei a fost ridicat de micenieni în secolul al XII-lea înainte de Hristos şi a continuat să fie folosit până în perioada romană. Situl este o zonă arheologică vastă, cu rămăşiţe de vile, palate, teatre, cetăţi şi morminte. Vilele sunt împodobite cu podele de mozaic detaliate, un fel de „album” al mitologiei greceşti antice, cu reprezentări ale zeilor, zeiţelor şi eroilor greci, precum şi activităţile lor din viaţa de zi cu zi. La marginea portului Pafos se vede un castel impunător, construit în stilul specific insulei, castelul Pafos. El a fost construit iniţial ca un fort bizantin pentru a proteja portul, a fost apoi reconstruit în secolul al XIII-lea, după ce a fost distrusă la cutremurul din 1222. De-a lungul veacurilor, castelul a cunoscut multe utilizări: a servit drept cetate, închisoare şi chiar depozit pentru sare în timpul ocupaţiei britanice a insulei.

La aproximativ o oră de mers cu maşina de portul Pafos se află „Băile Afroditei”. Sub un smochin bătrân, umbrit de soarele cald din Cipru, se află o mică grotă naturală. Apa curge pe un zid de stâncă şi formează un bazin printre muşchi. Legendele locului spun că aici venea Afrodita să se scalde. Conform mitologiei greceşti, ea l-a întâlnit pe iubitul ei Adonis la piscină, când acesta s-a oprit să bea ceva în timp ce vâna.

Din punct de vedere istoric, smochinul este asociat cu venerarea figurilor zeiţei-mamă, cum ar fi vechea zeiţă mesopotamiană Ishtar, care a luat forma smochinului divin numit Xikum. Vechii ciprioţi credeau că Afrodita este o zeiţă-mamă şi zeitatea patronă a Ciprului, aşa că pare normal ca această peşteră protejată de un smochin să fie sacră.

Un alt obiectiv turistic preferat de turişti în Pafos este Petra Tou Romiou, cunoscut şi sub numele de stânca Afroditei, un loc străvechi despre care se spune că a fost locul de naştere al Afroditei. Potrivit legendelor localnicilor, cei care înoată în jurul stâncii Afroditei vor primi darul frumuseţii veşnice. Pe lângă frumuseţea eternă, există şi alte credinţe locale care spun că înotul în jurul stâncii de trei ori ar putea aduce fertilitate, dragoste adevărată şi noroc.

La doi kilometri de portul din Pafos se află Mormintele Regilor, un sit al Patrimoniului Mondial Unesco ce conţine un set de morminte subterane bine conservate şi camere folosite de locuitorii din Nea Pafos în perioadele elenistică şi romană. În ciuda numelui, mormintele nu au fost folosite efectiv de regalitate, ci au câştigat acest nume datorită grandorii lor. Pentru o viziune de ansamblu asupra acestui obiectiv trebuie să vă imaginaţi înconjuraţi de morminte antice într-un peisaj asemănător deşertului, unde singurele sunete sunt valurile care se prăbuşesc pe stânci.

Aceste morminte sunt unice în Cipru, fiind puternic influenţate de tradiţia egipteană antică, când se credea că mormintele pentru morţi ar trebui să semene cu casele celor vii. Cele şapte morminte excavate sunt împrăştiate pe o suprafaţă mare, iar cel mai impresionant dintre ele cel de-al treilea, care are un atrium deschis sub nivelul solului, înconjurat de coloane. Alte morminte au nişe încorporate în pereţi unde erau depozitate rămăşiţele pământeşti.

Pe coasta de vest a Ciprului se află Parcul Naţional Akamas, o suprafaţă de 230 de kilometri pătraţi care conţine văi, chei şi golfuri nisipoase. În acest mediu există 168 de soiuri de păsări, 20 de reptile diferite, 16 specii de fluturi şi 12 feluri de mamifere.

Unul dintre cele mai populare locuri printre turiştii care vizitează Akamas este Blue Lagoon, un loc preferat de cei care vor să înoate. Apele albastre din acest mic golf sunt atât de limpezi încât se poate vedea până la fundul mării, la adâncimi de mai mulţi metri. Pe coasta de sud a Ciprului este oraşul Limassol, al doilea cel mai mare oraş din Cipru, cunoscut pentru castelul vechi de secole care găzduieşte Muzeul Medieval din Cipru şi colecţia sa de ceramică şi pietre funerare. Înfăşurat în jurul acestui castel, centrul istoric al oraşului se desfăşoară într-o reţea de alei unde case vechile, cu obloane, stau lipite de buticuri moderne. Este o zonă plină de cafenele, baruri şi restaurante, populare atât printre localnici ca şi printre vizitatori.

Oraşul Nicsia, capitala Ciprului, este amplasat ca o bijuterie în centrul insulei. Nicsia sau Lefkosa, aşa cum se numeşte uneori, este cel mai mare oraş şi capitala Ciprului de Nord. Poate cea mai cunoscută caracteristică a oraşului este zidul veneţian care a fost construit pentru a înconjura oraşul. Construit în secolul al XVI-lea şi încă în stare excelentă, zidurile înconjoară oraşul vechi păstrând conţinutul păstrat ca o capsulă a timpului. Cu o populaţie de aproximativ 256.000 de locuitori, este cel mai mare oraş al insulei. Deşi Nicsia este un oraş modern cu clădiri înalte, centre comerciale, teatre şi restaurante, şi-a păstrat caracterul istoric în centrul conservat şi renovat „Oraşul Vechi”, situat în interiorul zidurilor veneţiene.

Vounieste unul dintre satele viticole din Limassol, aflat la o distanţă de 35 km de oraş. Până în anii '90, 40% din suprafaţa totală satului era acoperită cu vii. În prezent, viticultura s-a redus semnificativ din cauza depopulării. Vouni este o aşezare pitorească cu alei pietruite, case tradiţionale cu uşi de lemn, ferestre mari, balcoane înguste şi curţi interioare, un magnet care atrage turiştii străini cu culorile sale vii. Turismul este una dintre principalele industrii în economia cipriotă, astfel că statul investeşte în diverse strategii a creşte numărul turiştilor. Una dintre acestea vizează şi o reţea de sate pe care ei o numesc Colorful Villages (n.red – sate colorate), prin care ţintesc să încurajeze turismul rural, să conserve şi sporească identitatea satelor. În prezent, această reţea numără şase sate.

Turismul, un mod de viaţă. Cipru are un sezon estival care începe de la jumătatea lunii aprilie şi ţine până la mijlocul lunii noiembrie. Turismul reprezintă mai mult de 20% din PIB-ul ţării, adică este un pilon cheie al economiei cipriote.

„Oficiul de Turism al Ciprului a conceput o rută turistică care traversează zonele centrale ale Ciprului. Traseul aduce vizitatorii aproape de natura cipriotă şi le oferă posibilitatea de a familiariza cu tradiţiile locale şi de a experimenta modul de viaţă cipriot. Traseul se numeşte <Heartland of legends> şi constă dintr-un traseu principal, care trece prin zone rurale, muntoase şi îndepărtate, şi din mai multe trasee tematice mai mici, care încep sau se termină de-a lungul traseului principal”, susţine Ivan Gorobets, sales and marketing officer, international relations, Oficiul de Turism al Ciprului. Un raport publicat de serviciul de statistică al statului arată că Marea Britanie a rămas principala sursă de turism, reprezentând 26,8% (42.724 persoane) din totalul sosirilor. Marea Britanie a fost urmată de Polonia cu 11,8% (18.874 persoane), Germania cu 10% (15.984 persoane) şi Grecia cu 9,7% (15.475 persoane).

România este şi ea în top zece pieţe pentru turismul din Cipru, iar oficialii insulei spun că este o piaţă a cărei importanţă creşte pentru ei. Anul trecut, 80.000 de turişti din România au ajuns în Cipru, ceea ce plasează România pe a şaptea poziţie în clasamentul pieţelor din care vin cei mai mulţi turişti în insulă. Numărul românilor care merg în vacanţă în Cipru a crescut puternic în ultimii ani. De exemplu, în 2017, numărul lor era de puţin peste 49.300 de persoane, pe când anul trecut a ajuns la o valoare aproape dublă.

„Considerăm România ca o piaţă importantă pentru Cipru. Piaţa are un potenţial uriaş de creştere, remarcăm cererea tot mai mare, iar cifrele sosirilor de turişti din România care s-au dublat în 2023 (80.000 de turişti) vin să confirme acest fapt. Piaţa românească cu potenţial în creştere este printre primele zece pieţe pentru Cipru”, completează reprezentantul Oficiului Turismului din Cipru.

Turismul este una dintre cele mai importante industrii pentru Cipru, astfel că statul investeşte semnificativ în promovarea ţării pentru a creşte numărul de vizitatori. Una dintre investiţii vizează şi o reţea de sate pe care ei o numesc „Colorful villages” (n.red – sate colorate), prin care ţintesc să dezvolte specificul cultural în sate, să conserve şi sporească identitatea lor, a bogăţiilor naturale şi moştenirea lor culturală, promovând în acelaşi timp un pachet de beneficii pentru comunităţile locale.  

„Turiştii iau în considerare Cipru în principal ca destinaţie pentru soare şi mare, deci ei preferă mai mult partea de coastă. Dar vrem să creştem gradul de cunoştinţe despre Cipru: şi anume că ţara este mult mai mult decât o vacanţă la mare şi poate oferi o mare varietate de experienţe care ţin de cultură, istorie, gastronomie, drumeţii şi merg până la sporturi extreme şi ateliere tradiţionale. Aproape 4 milioane de turişti din întreaga lume au vizitat Cipru în anul 2023”, adaugă Ivan Gorobets.

Turismul din Cipru se vede bine şi prin ochii companiilor de turism. De exemplu, turoperatorul JoinUP! se aşteaptă să primească rezervări pentru pachete turistice în Cipru de la aproximativ 3.000 de turişti în 2024. „Cipru este printre cele mai populare destinaţii ale noastre pentru pieţele Join UP!. Credem că va fi la fel de popular în România, deoarece avem multe de oferit diferitelor tipuri de călători, precum tineri, familii şi cei care călătoresc singuri. JoinUP! se aşteaptă să primească rezervări pentru pachete turistice în Cipru de la aproximativ 3.000 de turişti în acest an”, spune Marius Surdu, CEO al Join UP!, turoperator ucrainean care a intrat pe piaţa din România în toamna anului 2022.

În 2023, compania deţinea o cotă de piaţă de aproximativ 13%, cu o cifră de afaceri anuală de 13 milioane de euro. Join UP! România a oferit vacanţe pentru 24.948 de turişti, susţin reprezentanţii companiei. În 2024, compania intenţionează să dubleze numărul de turişti, să extindă lista oraşelor de plecare şi să introducă noi destinaţii atât pentru sezonul de vară, cât şi pentru sezonul de iarnă.