ROXANA BĂLCESCU (CO-PROPRIETAR AL AGENŢIEI DE TURISM ŞI EVENIMENTE CMB TRAVEL)

Am optat să mă cazez la NH Amsterdam Centre, un hotel de patru stele care îşi respectă în mod corect standardele, situat aproape de importante puncte de atracţie ale oraşului. Şi încă un pont: pentru că aveau o ofertă specială, am beneficiat gratuit şi de un late check-out până la ora 18:00, lucru care mi-a fost de mare ajutor, dat fiind zborul meu târziu de întoarcere, practic ultima cursă directă care pleacă spre Bucureşti la 20:45.

Sunt şanse destul de mari ca să prindeţi ploi uşoare în Amsterdam, mie asta mi s-a şi întâmplat, aşa că vă recomand să aveţi o mică umbrelă la voi sau o pelerină de ploaie şi mai ales încălţări comode care să vă permită să descoperiţi ore în şir minunatele străduţe înguste, acoperite cu piatră cubică şi străjuite de felinare cu lumină caldă.

Cu aproximativ o zi şi jumătate la dispoziţie, mi-a fost destul de greu să decid către ce să mă îndrept. Ca urmare, mi-am spus că cel mai înţelept ar fi să încerc să captez ceva din atmosfera acestui oraş şi... mi-am închiriat o bicicletă! Mi-am zis că în acest interval scurt de timp să pedalez cât mai mult, să văd cât mai multe din viaţa cotidiană a oraşului şi să intru ca să vizitez atât cât o să pot.

Ce e realmente frapant într-adevăr pentru prima oară când vii în Amsterdam este numărul bicicletelor. Conform statisticilor locale se estimează că există peste 880.000 de biciclete în oraş, un număr aproximativ egal cu numărul rezidenţilor. Mersul pe bicicletă în Amsterdam este mai mult decât "un sport naţional", este practic un stil de viaţă. Asta de altfel m-a şi tentat. Deşi la început am fost puţin stresată de acel du-te-vino continuu şi de clinchetul soneriilor, mi-am luat inima în dinţi şi am pornit la drum.

Zumzetul bicicletelor şi al tramvaielor este acompaniat în pieţele centrale de reprezentaţiile artiştilor stradali şi de freamătul cafenelelor şi pub-urilor pline de turişti. Oraşul este într-adevăr plin de viaţă şi la prima oprire pentru un răgaz de odihnă, m-a întâmpinat natura echilibrată şi deschisă a localnicilor. Sunt zâmbitori, neagasaţi parcă de numărul mare de turişti care îi invadează permanent şi extrem de binevoitori în a te îndruma sau a-ţi indica locuri pe care nu trebuie să le ratezi.

De altfel, este bine să ştiţi că Amsterdamul se poate mândri cu faptul că este în topul celor mai sigure 25 de oraşe din lume, chiar dacă este în acelaşi timp recunoscut pentru toleranţa manifestată de autorităţi în ceea ce priveşte consumul de canabis sau haşiş şi pentru viaţa de noapte asociată faimosului Cartier Roşu.

Şi iarăşi un lucru care m-a frapat şi pe care l-am aflat şi l-am văzut în plimbarea mea este numărul nesfârşit de canale. De altfel se ştie că Amsterdamul are mai multe canale decât Veneţia! Numărul lor de ridică la 165, cu peste 1.200 de poduri, iar principalele trei canale, Herenracht, Prisengracht şi Keizersgracht, au fost incluse în 2010 în patrimoniul UNESCO. Canalele, cu podurile, cu străduţele înguste şi casele care se oglindesc în apă, iată ce defineşte cu adevărat cultura locală a Amsterdamului. Şi chiar a fost o reală plăcere să îmi clătesc ochii.