Pentru Ramona şi Septimiu Sîrbu, muntele a scris o poveste aparte şi le-a dat un nou sens în viaţă. Povestea a început şi continuă să se scrie mai exact în satul Mătişeşti, comuna Horea, din judeţul Alba. Când anume a început? Ei bine, era anul 2016 când, la recomandarea unei prietene care se perinda de ceva vreme în zonă, au ajuns să viziteze locul în care aveau să-şi întemeieze propriul proiect turistic format din şapte case, atât de sincer denumit La noi la munte.

Ştiau de la prietena lor că, în Mătişeşti, exista o casă de vânzare, însă Ramona îşi aminteşte că nu s-ar fi gândit nicio secundă că ei ar fi putut s-o cumpere. Au plecat totuşi spre Mătişeşti s-o vadă, iar odată ajunşi acolo au rămas uimiţi de frumuseţea locului. Era septembrie, o zi cu soare, iar peisajul din curtea casei care a şi devenit rapid a lor i-a fermecat. Cu ei era şi mama Ramonei, care s-a bucurat nespus de descoperire.

„Din primul moment, am simţit că ne integrăm perfect în acel loc, ca şi când îl ştiam dintotdeauna. Ne-am îndrăgostit iremediabil de căsuţa veche de 60 de ani, acoperită cu şindrila ce purta demnă patina timpului. A fost a unei bunicuţe, Sava, care a construit-o şi a locuit acolo până s-a stins”, îşi aminteşte Ramona Sîrbu.

Casa era plină de lucrurile făcute de Sava în cursul vieţii, curată şi bine întreţinută. Cum ei sunt de profesie artişti plastici, Ramona şi Septimiu au simţul fin pentru detalii deosebite, aşa că au văzut potenţial şi surse de creativitate în fiecare colţ al casei, mai ales că visaseră dintotdeauna la o căsuţă atât de simplă, pe care s-o conserve, în încercarea de a contribui la păstrarea lucrurilor vechi şi valoroase.

Cei mai frumoşi ani, pentru ei, au fost aceia în care mergeau acolo şi stăteau în căsuţa pe care doar o văruiseră, luau apă din izvor cu găleata şi se încălzeau cu sobiţa din cameră, pe care o alimentau cu vreascuri din pădurea din spatele casei. Atunci au simţit pe deplin conexiunea cu natura.

Starea bună pe care le-o dădea locul îi îndemna să împărtăşească şi cu alţii această vibraţie. Cum tot postau fotografii pe paginile lor de pe reţelele de socializare, au trezit şi în rândul prietenilor lor interesul de a vedea cu ochii proprii acel loc de la munte. Şi aşa, treptat, Ramona şi Septimiu Sîrbu au început să se gândească la renovarea mai profundă a casei pentru un confort sporit, păstrând totuşi multe din elementele originale.

„Cel mai mare accent de noutate este geamul mare de la mansardă, de unde poţi vedea peisajul care îţi taie răsuflarea, direct din pat. Practic, de la această mansardă începe proiectul nostru, pentru că toată lumea voia să stea într-o cameră cu aşa vedere. Iniţial, a fost căsuţa noastră. Ulterior, datorită cererilor, am decis să aibă şi alţii parte de ea.”

Timp de un an, au închiriat doar casa veche în curtea căreia au construit şi o căbănuţă cu tera­să, pentru ca, atunci când merg cu toată familia la Mătişeşti, să aibă cu toţii loc. Acea cabană avea să fie doar prima, şi nu singura, pentru că, treptat, au mai făcut încă patru astfel de construcţii în stil nordic, cu ferestre mari, care să asigure legătura directă cu natura. A cincea cabană este strămutată din împrejurimi, după ce văzuseră ani de zile pe ea anunţul că este de vânzare şi au decis să fie ei cei care să-i mai dea o şansă.

„Aceasta este casa tradiţională reinterpretată, deoarece am restaurat-o, adăugându-i accente moderne pentru confort. Am încercat însă să nu obturăm peisajul, aşa că am montat o balustradă din sticlă, astfel încât să poţi vedea peisajul din pat”, povesteşte Ramona.

De altfel, fiecare cameră vine cu o amenajare diferită a interiorului, astfel că şansele sunt mari ca orice turist să găsească ceva pe gustul său. Ramona şi Septimiu explică această alegere şi prin faptul că ei, ca artişti, sunt obişnuiţi să fugă de rutină şi repetiţie. Nu i-au scăpat din vedere nici pe iubitorii de animale, aşa că una dintre cabane a fost gândită să fie pet-friendly.

„Construcţia cabanelor a durat aproximativ opt luni. Au fost construite de meşteri din sat şi din zonă, iar detaliile interioare le-am făcut noi, în familie. Tata a construit toată viaţa, este priceput la orice şi ne-a transmis şi nouă multe dintre aptitudinile sale.”

Cel mai dificil din întregul proces de amenajare şi pregătire pentru oaspeţi a fost ceea ce ţinea de infrastructură şi utilităţi.Ţevile de apă au fost aduse de la distanţă, obţinerea contoarelor de curent a durat mai mult de şase luni. Ulterior, au montat şi generatoare profesionale, pentru a evita căderea curentului. În plus, pentru că iarna drumul poate deveni impracticabil din cauza zăpezii, Ramona şi Septimiu a trebuit să cumpere un utilaj pentru deszăpezire. La final, când au tras linie şi după ultima cabană achiziţionată cu credit, investiţiile au ajuns la 500.000 de euro.

„Nu a fost uşor, nici lipsit de costuri, însă feedbackul clienţilor noştri ne aduce mulţumire. În plus, o altă mulţumire sufletească avem şi datorită faptului că implicăm comunitatea, întrucât lucrăm momentan cu nouă-zece persoane, toate din sat.”

La noi la munte a devenit destinaţie de vacanţă pentru numeroşi români până acum, dar n-au lipsit nici turiştii din alte ţări europene sau chiar din America. În medie, gradul de ocupare ajunge la circa 70% anual. Preţul de cazare porneşte de la 500 de lei pe noapte pentru cabane­le de trei persoane şi ajunge la 1.250 de lei pe noapte, pentru cabana Montesse, cu o capacitate de şase persoane. Toate au zone de relaxare cu cadă pe terasă sau în interior, ciubăr şi hamac.

Cei care ajung acolo se pot bucura şi de câteva atracţii turistice în zonă, precum drumul Transursoaia, care leagă judeţul Alba de judeţul Cluj, lacul Beliş-Fântânele, pârtia de la Arieşeni, gheţarul de la Scărişoara sau punctul panoramic care oferă o privelişte de neuitat asupra Apusenilor.

„Misiunea noastră este să ajutăm oamenii să se reconecteze cu natura, cu ei înşişi, cu creaţia divină”, mărturiseşte Ramona Sîrbu.

Deşi ar mai fi loc pentru câteva cabane, ea şi Septimiu au decis ca, pentru moment, să se oprească din construit şi să se bucure de ceea ce au realizat până acum. Nu exclud însă ca în următorii cinci ani să mai găsească vreo sursă de inspiraţie care să le schimbe planurile. Până atunci însă, se bazează pe inspiraţia pe care le-o aduce proiectul La noi la munte.  

Fiecare cameră vine cu o amenajare diferită a interiorului, astfel că şansele sunt mari ca orice turist să găsească ceva pe gustul său.

Preţul de cazare porneşte de la 500 de lei pe noapte pentru cabanele de trei persoane şi ajunge la 1.250 de lei pe noapte, pentru cabana Montesse, cu o capacitate de şase persoane.