În paralel cu „cei trei grei” ai sporturilor de iarnă – schiul, snowboardul şi patinajul pe gheaţă – în România încep să se contureze timid noi sporturi de sezon – prelungit, în ultimii ani, şi în lunile de primăvară. Unul dintre ele este patinajul pe zăpadă, care a câştigat, momentan, doar câteva sute de a

depţi, însă are potenŢial de creştere. Ce investiţii minime sunt necesare pentru a-l practica?

Patinajul pe zăpadă s-a născut în Germania anilor ’30 şi a fost uitat până la începutul anilor ’90, când a început în schimb să câştige popularitate în Statele Unite. Însă adevărata evoluţie a patinelor a venit în anii 2014 - 2015. De atunci a început să aibă tot mai mulţi adepţi în Europa şi în Asia. În România, acest sport a apărut în anul 2017,  însă a fost mai puţin mediatizat”, povesteşte Theo Grecu, care se numără printre cei aproximativ 500 de români practicanţi, unul dintre cei doi reprezentanţi de anul acesta ai României la campionatul mondial de patinaj pe zăpadă, în Italia, unde a obţinut locul 5 la proba de SnowCross şi locul 7 la proba de Freestyle, şi brand ambassador în România pentru Tomsen Sports, brandul care produce patinele cu care poate fi practicat. Deşi în prezent este consultant IT „pentru o companie ce deţine o aplicaţie utilizată de diverse businessuri la nivel global în departamentele financiare”, asta după ce a activat aproape şapte ani în HoReCa, alţi patru în contabilitate şi încă cinci în consultanţă de business, el şi-a găsit întotdeauna timp şi pentru sport, care l-a pasionat încă din copilărie, aşa că a făcut la nivel de performanţă şi karate, volei, golf şi nu numai.

Un sport pentru toate vârstele

E patinajul pe zăpadă un sport greu de învăţat? Theo Grecu spune că nu, şi asta „deoarece mişcările sunt foarte simple şi intuitive”, aşa că procesul de învăţare este unul foarte rapid, astfel încât oricine, chiar şi fără experienţă sportivă, poate învăţa în mai puţin de două ore, notează el. „Am putea spune că este chiar mai uşor decât mersul pe bicicletă şi după 3 – 4 ieşiri la pârtie oricine poate să devină pasionat, şi astfel să se bucure şi să se distreze cu familia şi prietenii.” El susţine că patinajul pe zăpadă poate fi practicat deopotrivă de copii şi adulţi, chiar şi de persoanele mai în vârstă. „Am putea spune că intervalul de vârstă este între 5 şi 70Ă de ani.”

Pe lângă patinele de zăpadă speciale, care seamănă cu clăparii de schi însă au o rigiditate mai scăzută pentru a oferi un confort şi mobilitate mai ridicate, echipamentul necesar e unul clasic, de munte, şi constă în pantaloni şi geacă de schi, mănuşi, ochelari şi cască. „Patinele au o bază specială asemănătoare cu cea a schiurilor – au canturi laterale de fier pentru control şi frânare. Costul unei astfel de perechi de patine de zăpadă este între 350 şi 600 de euro, la care se adaugă protecţiile de cauciuc (walkers), care costă 40 de euro şi recomandăm achiziţia acestora pentru a proteja baza patinelor când faceţi pauză la restaurant/ toaletă sau când vă deplasaţi în afara pârtiei”, precizează el.

Legat de locul în care poate fi desfăşurat, Theo Grecu spune că acest sport poate fi practicat pe toate pârtiile din România şi nu numai – inclusiv pe pârtiile cu grad de dificultate ridicat, cu singura menţiune că nu vor putea fi folosite în zăpada mare din afara pârtiilor, „powder”, adică zăpada de peste 30 de centimetri, fără să fie bătătorită de ratrac. „Iar patinele pot fi închiriate în România la pârtiile Şureanu, Bucovina, Rânca, Şugaş Băi şi Sinaia cota 1400 la preţuri modice.” Este însă un sport sezonier şi depinde de condiţiile meteo şi stratul de zăpadă la pârtii. „În afara sezonului de iarnă, patinele pot fi folosite pe simulatoare indoor, pârtii artificiale şi pârtii indoor, însă în România la momentul actual ştim doar un simulator indoor funcţional.” Pentru cei care vor să încerce patinajul pe zăpadă în afara pârtiei, Theo Grecu spune că o pot face şi pe simulatorul indoor de la Hype Arena, situat în incinta Romexpo. La capitolul pârtii, România are, potrivit ZF, un total de 218 pârtii de schi, care însumează 189 de kilometri.

O nişă în creştere

Deoarece în România comunitatea este în formare, Theo Grecu notează că este greu să vorbim la momentul actual despre o categorie de sportivi profesionişti. Evenimentul anual, la care a participat şi el, şi care adună profesionişti din mai multe colţuri ale lumii este compus din două competiţii: SnowCross, competiţie în cadrul căreia participanţii trebuie să parcurgă un traseu cu jaloane şi obstacole cât mai rapid, şi Freestyle, care presupune parcurgerea unui traseu cu două rampe de sărituri şi un obstacol „box” cât mai artistic şi făcând trickuri.

Deoarece numărul practicanţilor de patinaj pe zăpadă este în creştere, Grecu spune că, „după semnalele din acest an, preconizăm că în 2024 comunitatea se va dubla sau chiar tripla”.

„Anul acesta ne-a dovedit că românii sunt deschişi şi dornici să încerce lucruri noi. Oamenii sunt tot mai atraşi de sporturile de iarnă şi de munte, ceea ce ne face să fim foarte încrezători că în următorii ani se va auzi tot mai mult despre acest nou sport.”

Pe lângă clasicul schi şi popularele snowboard şi patinaj pe gheaţă, Theo Grecu spune că nu doar patinajul pe zăpadă, ci şi schiul de tură adună de la an la an tot mai mulţi practicanţi în ţara noastră. „Am observat în ultimii 5-10 ani că tot mai mulţi oameni au schimbat schiul cu snowboard şi în ultima perioadă oamenii au început să dea snowboardul sau schiul pe patine. Totodată, în ultimii ani au apărut tot felul de noi echipamente pentru ca lumea să se distreze la pârtie, de la trotinete de zăpadă la biciclete de zăpadă – sno go sau snow skate – o combinaţie între snowboard şi skate, şi nu numai.” 

„Anul acesta ne-a dovedit că românii sunt deschişi şi dornici să încerce lucruri noi. Oamenii sunt tot mai atraşi de sporturile de iarnă şi de munte, ceea ce ne face să fim foarte încrezători că în următorii ani se va auzi tot mai mult despre acest nou sport.”Theo Grecu​