Cu o investiţie totală de 2,4 milioane euro, directorul Muzeului Astra îşi propune să pregătească forţă de muncă calificată în diverse meşteşuguri, astfel încât să ajute comunităţile rurale să se dezvolte altfel decât prin agricultură.

Arta meşteşugului a devenit o formă de manifestare artistică pe cale de dispariţie, iar puţini sunt cei care mai ştiu vechile tehnici de construit, olărit şi altele asemenea. Tinerii nu mai văd oportunitatea unei astfel de meserii, acest lucru şi pentru că mulţi dintre cei care se pot denumi meşteşugari nu au veniturile care să le asigure un trai decent.

De cele mai multe ori, veniturile meşteşugarilor sunt mici şi din cauza faptului că aceştia nu deţin certificate care să le ateste competenţele. Astfel, mulţi renunţă la meşteşugărit şi iau calea străinătăţii în speranţa unei vieţi mai bune. Totuşi, salvarea meşteşugului nu este importantă doar din perspectivă culturală, ci mai ales din perspectivă economică. Cu cât oamenii din mediul rural au mai multe posibilităţi de a-şi găsi un loc de muncă, cu atât vor renunţa să mai plece să lucreze în ţările din afară.

Muzeul Astra de la Sibiu a reuşit să obţină fonduri pentru renovarea unei case vechi construite în jurul secolului al XIV-lea în scopul transformării acesteia într-un centru pentru arte, unde vor putea fi învăţate diverse meşteşuguri. Ciprian Ştefan, directorul Muzeului Astra din Sibiu, îşi propune prin acest proiect să ducă mai departe arta meşteşugului, dar şi să creeze din aceasta o adevărată profesie către care tinerii ar putea să se îndrepte. „Ce ne dorim să facem la Casa Artelor este un centru de activităţi şi resurse regionale, adică să venim atât în întâmpinarea comunităţilor cât şi a autorităţilor.

Există o problemă destul de cruntă în momentul de faţă şi anume forţa de muncă calificată şi abilitată să lucreze pe intervenţii în arhitectură vernaculară sau în arhitectura urbană istorică. Nu mai există dulgherii, care ştiu să utilizeze instrumentul specific, nu mai există tâmplarii, zidării, cărămidarii, etc. Cumva vrem să construim drumuri de rămas acasă, adică în ruralitate ce perspective ai, exceptând agricultura, să rămâi totuşi în comunitate, dar pentru asta ai nevoie de un job, bine plătit şi să fie pliabil cu ceea ce cere piaţa”, spune Ciprian Ştefan. Investiţia totală în acest proiect se ridică la valoarea de 2,4 milioane de euro, finanţare obţinută prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

Durata proiectului, adică dezvoltarea şi implementarea, este de circa 42 de luni, din 1 octombrie 2020 până la 31 martie 2025. Centrul de Arte va fi un model de business cultural, astfel că 80% din suprafaţa utilă a clădirii va fi dedicată activităţilor culturale. „Miza este uriaşă pentru noi ca instituţie, principalii beneficiari pe termen mediu şi lung ai acestui program vor fi muzeele în aer liber. Este din ce în ce mai dificil să identificăm resursa umană calificată care să lucreze. Ideea a plecat de la nevoia noastră, dar şi a comunităţii. Încercăm să dăm un imbold pe zona asta de a oferi servicii comunitare. Muzeele trebuie să îşi schimbe radical misiunea şi rolul, să lase expoziţiile cu multe obiecte care nu spun nimic şi să ofere servicii comunitare, să vină în sprijinul autorităţilor, pentru că a trecut vremea în care aşteptăm ca manageri subvenţia de la autoritate, trebuie să învăţăm să producem”, crede Ciprian Ştefan.

În ultimii ani, din ce în ce mai mulţi antreprenori au recondiţionat case vechi pe care le-au transformat în unităţi de cazare. De cele mai multe ori, antreprenorii, deşi au avut ideea de a le oferi experienţa turiştilor de a se întoarce în timp, nu au găsit mâna de lucru necesară pentru a reda aproape în totalitate construcţiile strămoşilor. În cele mai multe cazuri, proprietarii unităţilor de cazare au luat decizia de a face ei cu mâna lor recondiţionările, chiar dacă nu aveau cunoştinţele necesare în acest domeniu. Totuşi, componenta turistică ar putea reprezenta un factor important în continuitatea meşteşugarilor.

„În momentul de faţă nu putem vorbi despre un turism cultural în adevăratul sens al cuvântului. Vorbim de nişte trasee începute, dar cam atât, tot ceea ce vrem noi să construim este să dăm şi ruralităţii o şansă, care e la un moment de răscruce. Şansa vine tot din zona economică, nu mai putem să avem un discurs doar academic sau ştiinţific când vine vorba de patrimoniu, ci un discurs foarte aplicat, un discurs aplicat preluând obiectivele dezvoltării durabile, aceste cunoştinţe empirice sunt foarte prietenoase cu mediul”, adaugă directorul muzeului Astra. Centrul de Arte nu va fi doar locul în care cursanţii vor învăţa tehnicile meşteşugăreşti, ci vor fi învăţaţi şi cum să îşi promoveze arta, cât şi importanţa unei forme juridice. Formatorii cursanţilor sunt deja selectaţi, astfel că şi în cadrul muzeului există meşteşugari atestaţi atât în construcţii, cât şi în materie de obiecte de uz casnic. Astfel, o parte din formarea profesională va fi realizată chiar de echipa muzeului. Totodată, Ciprian Ştefan spune că au deja o bază de date cu primii cursanţi. „Există deja această resursă umană hipercalificată în zona rurală, dar ea nu este valorizată şi din punct de vedere legal, nu poate fi prezentă pe piaţa muncii conform competenţelor lor.”

Muzeul etnografic în aer liber Astra din Sibiu a debutat în anul 1963 ca un muzeu al tehnicii populare, dorind să ilustreze întreaga creaţie tehnică populară tradiţională din România. Aflat la sud de Sibiu, la trei kilometri de mers pe şoseaua de legătură dintre Sibiu şi Răşinari, muzeul se întinde pe o suprafaţă de 96 de hectare. Expoziţia propriu-zisă ocupă 42 de hectare şi are peste 10 kilometri. Patrimoniul muzeului este format din 400 de clădiri. Cel mai vechi monument din muzeu, o moară hidraulică, a fost adusă în anul 1963 în Dumbrava Sibiului. Această moară se regăseşte în sigla muzeului.

Muzeul din Sibiu a fost vizitat de 300.000 de turişti în 2020, adică cu 25% mai puţini faţă de anul anterior. Totodată, muzeul etnografic în aer liber Astra din Sibiu a avut anul trecut venituri de 3,3 milioane euro, cu aproape 40% mai puţin faţă de anul 2018, când a înregistrat încasări de 5,5 milioane euro.

Ciprian Ştefan, directorul muzeului Astra din Sibiu: „Dacă se vor deschide graniţele, numărul de turişti va creşte în mod cert. Românii au început să îşi descopere ţara, pandemia a avut şi părţile sale bune. Am fost vizitaţi de români din toate colţurile ţării şi sperăm să continue acest trend.”

„Nu a fost un an rău, ci unul mai dificil decât 2019, dar care ne-a depăşit aşteptările. Am avut muzeul închis timp de trei luni şi jumătate şi am simţit acest lucru, am avut o scădere de aproape 2 milioane euro. În schimb, anul trecut am avut în jur de 300.000 de vizitatori în muzeu pentru că nici în Sibiu nu se puteau organiza foarte multe evenimente în zona centrală, iar lumea era doritoare să iasă. Noi am avut evenimente pentru că muzeul fiind foarte mare nu am fost nevoiţi să ne concentrăm într-un singur loc, au fost împrăştiate în tot muzeul, veniturile au fost de 3,3 milioane euro”, precizează Ciprian Ştefan.

Prognoza făcută de către reprezentanţii muzeului în luna iulie estima venituri de 2,5 milioane euro pentru anul 2020, dar a existat o evoluţie mai bună a încasărilor. Restricţiile impuse de autorităţile române, dar şi străine, i-a determinat pe mulţi turişti români să îşi facă vacanţele în ţară, ceea ce a reprezentat un avantaj pentru muzeul în aer liber din Sibiu.

Pentru anul acesta, Ciprian Ştefan se declară optimist şi este de părere că vor avea mai mulţi turişti faţă de anul trecut. Previzionează astfel o dublare a veniturilor. Totodată, muzeul Astra pregăteşte pentru 2021 o serie de evenimente care să atragă cât mai mulţi turişti.

„Dacă se vor deschide graniţele, numărul de turişti va creşte în mod cert. Românii au început să îşi descopere ţara, pandemia a avut şi părţile sale bune. Am fost vizitaţi de români din toate colţurile ţării şi sperăm să continue acest trend. Noi mai avem şi acei turişti occidentali care vin să viziteze România în fiecare vară, cu siguranţă şi ei vor reveni”, adaugă Ciprian Ştefan.