Organizat o dată la 2 ani, Festivalul Internaţional George Enescu este unul dintre evenimentele emblematice ale Bucureştiului, un reper atât din punct de vedere cultural, cât şi turistic, aşteptat atât de iubitorii muzicii clasice, cât şi de hoteluri, restaurante, muzee, terase şi magazine, având în vedere numărul mare de turişti români şi străini care ajung în Capitală cu această ocazie.

Spectacolele desfăşurate la Ateneu şi în celelalte spaţii dedicate au fost urmărite de peste 110.000 spectatori din România, SUA, Franţa, Spania, Germania, Australia, Israel sau de pe continentul african, la ultima ediţie, cea din 2023. „La fiecare ediţie, festivalul a atras şi un număr semnificativ de turişti străini veniţi special pentru eveniment, între 10.000 şi 20.000. Este posibil ca şi la ediţia din 2025 să ajungem la cifra de 20.000 sau poate să o şi depăşim, ţinând cont de aderarea totală a României la spaţiul Schengen. Pe de altă parte, festivalul are o durată de peste trei săptămâni şi, deşi mai puţini, sunt turişti care aleg să se cazeze în Bucureşti şi să participe la concerte pentru toată perioada evenimentului”, spune Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al ANAT.

Amploarea acestui eveniment cultural se reflectă şi în încasările hotelierilor şi ale proprietarilor de terase şi restaurante, având în vedere că un străin cheltuieşte în medie circa 1.000 de euro în timpul sejurului său în Bucureşti.

„Prezenţa a mii de turişti, atât străini, cât şi români, pe durata festivalului, care se întinde pe câteva săptămâni, implică o creştere semnificativă a gradului de ocupare a unităţilor de cazare şi, implicit, a veniturilor acestora. Un spectator străin poate cheltui în medie aproximativ 1.000 de euro. În total, sumele cheltuite de ei în Bucureşti pot varia de la minimum 10 milioane de euro la 30 de milioane de euro pe toată durata festivalului, în funcţie de numărul de turişti străini veniţi”, a mai spus Traian Bădulescu.

Potrivit statisticilor din ultimii ani, în luna septembrie, când, în mod tradiţional, este organizat Festivalul George Enescu, se observă o creştere de până la 20% a numărului de turişti care se cazează în hotelurile din Bucureşti faţă de media celorlalte luni din an. „Numărul turiştilor atraşi de astfel de evenimente culturale creşte constant de la un an la altul, mai ales că şi-au câştigat notorietatea atât la nivel local, cât şi internaţional. Pe de altă parte, diversificarea ofertei de spaţii hoteliere din Bucureşti din ultimii ani contribuie la atragerea turiştilor. Acest lucru se vede, bineînţeles, şi în ratele de ocupare ale hotelurilor şi în veniturile hotelierilor în perioadele în care în Bucureşti au loc evenimente culturale sau sportive”, explică Vlad Săftoiu, head of research în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

Evident, impactul total asupra economiei Bucureştiului al acestui festival este semnificativ, căci, pe lângă veniturile directe generate de sectorul hotelier, acest tip de eveniment stimulează şi alte industrii conexe, precum restaurantele, transportul local sau retailul. Acest efect multiplicator contribuie la creşterea economică locală şi la crearea de locuri de muncă temporare, completează managerul Cushman & Wakefield Echinox.

Iar impactul financiar ar putea fi chiar mai mare dacă Bucureştiul ar beneficia de o promovare externă adecvată ca destinaţie culturală, un capitol la care România este constant în urma altor ţări din regiune. „Dacă din punctul de vedere al infrastructurii hoteliere Bucureştiul este în plină dezvoltare prin deschiderea de noi hoteluri, problema rămâne în ceea ce priveşte infrastructura culturală şi promovarea capitalei ca destinaţie culturală. În acest sens, investiţii în renovarea şi modernizarea muzeelor, teatrelor şi a altor instituţii culturale, dar şi construcţia unora noi, ar putea duce la atragerea unui număr mai mare de turişti”, consideră Vlad Săftoiu.

„Bucureştiul este în plină dezvoltare prin deschiderea de noi hoteluri, problema rămâne infrastructura culturală şi promovarea.” -
Vlad Săftoiu, head of research, C&W Echinox

Chiar dacă numărul de evenimente culturale, sportive, artistice a crescut în ultimii ani, la fel ca şi numărul de străini care îl vizitează, Bucureştiul nu are încă un site oficial de promovare, o campanie de promovare sau un brand propriu, măsuri cerute repetat de-a lungul anilor de reprezentanţii industriei HoReCa. „Din păcate, Bucureştiul nu are încă o organizaţie de management al destinaţiei, creată pe baza unui parteneriat public –privat, care s-ar ocupa de promovarea turistică a oraşului, de crearea unui brand, de dezvoltare turistică şi de strategii de marketing. Este necesară organizarea de evenimente culturale diverse pe tot parcursul anului, pentru a menţine un flux constant de vizitatori. De asemenea, este nevoie de îmbunătăţirea facilităţilor turistice şi a serviciilor de informare, prin crearea de centre şi puncte de informare, inclusiv prin dezvoltarea de aplicaţii mobile şi lansarea unor ghiduri turistice actualizate”, consideră Traian Bădulescu.

Implementarea acestor măsuri ar putea transforma Bucureştiul într-o destinaţie culturală de top cel puţin la nivel european, atrăgând un număr crescut de turişti şi contribuind la dezvoltarea economică a oraşului.

Cum transformi o idee într-un festival? Anul 2025 va aduce din nou în Bucureşti Festivalul Internaţional George Enescu, care va avea loc între 24 august şi 21 septembrie. Organizarea ediţiei actuale se află în prezent în linie dreaptă, având în vedere că planificarea unui astfel de eveniment începe cu doi ani înainte. Punctul de pornire este întotdeauna stabilirea viziunii artistice pe care directorul artistic al Festivalului şi Concursului Enescu, dirijorul Cristian Măcelaru, o are pentru viitoarea ediţie, identificând proiectele care reflectă cel mai bine direcţia aleasă. Urmează apoi contactarea orchestrelor, a dirijorilor şi a soliştilor, precum şi alegerea repertoriului ţinând cont de tema festivalului, de propunerile artiştilor, dar şi de specificul fiecărui ansamblu invitat. Pasul următor este fixarea datelor, negocierea onorariilor şi a condiţiilor de participare, iar în paralel, echipa de producţie se asigură că din punct de vedere logistic necesităţile orchestrelor pot fi satisfăcute la standarde profesioniste. „Acest lucru nu înseamnă neapărat că asigurăm absolut tot ceea ce solicită invitaţii în fişele tehnice, ci reprezintă o negociere între ce putem oferi – infrastructura sălilor de concert care ne găzduiesc este limitată, cum bine ştim – şi cum se pot adapta cei care acceptă invitaţia de a participa la festival. Elaborarea planului de comunicare şi marketing este un alt aspect la care se lucrează cu cel puţin 10 luni înainte de desfăşurarea efectivă a festivalului”, povesteşte Cristina Uruc, manager interimar la Artexim, instituţia responsabilă de organizarea Festivalului şi a Concursului Internaţional George Enescu.

„Ediţia din 2023 a Festivalului a costat 12,3 milioane de euro, sumă care a inclus Concursul Enescu din 2024. 95% din acest buget este acoperit de Ministerul Culturii.” 

Cristina Uruc, manager interimar la Artexim, instituţia responsabilă de organizarea Festivalului şi a Concursului Internaţional George Enescu

Costurile totale pentru organizarea ediţiei din 2023 au fost de aproximativ 12,3 milioane de euro, din care 95% au fost acoperite de guvern, prin Ministerul Culturii. Această finanţare a inclus şi cheltuielile necesare pregătirii ediţiei din 2024 a Concursului International George Enescu. Restul de 5% din buget a fost completat din veniturile proprii ale Artexim, sau prin parteneriate instituţionale şi private.

În ceea ce priveşte evoluţia costurilor pentru ediţia din 2025, acestea depind în final de o serie de factori, cum ar fi inflaţia, extinderea programului artistic şi dezvoltarea unor noi proiecte inovative, precum seria de concerte imersive. Guvernul rămâne şi în acest an principalul finanţator, iar veniturile din vânzarea biletelor sunt utilizate de Artexim pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale (salariile angajaţilor, utilităţi, funcţionarea curentă a instituţiei) şi pentru susţinerea proiectelor instituţionale între ediţiile festivalului. „Nu se pune problema recuperării investiţiei din încasările de bilete, ci mai degrabă de asigurarea existenţei instituţiei şi a continuităţii proiectelor culturale pe termen lung”, mentionează Cristina Uruc.

Cum a arătat pe scurt ediţia 2023?  51 de orchestre simfonice şi de cameră din 16 ţări şi peste 3.500 de artişti, atât din România, cât şi din străinătate, 90 de manifestări artistice, plus concertele desfăşurate în ţară şi evenimentele conexe, ajungând la peste 150 de concerte în total. Festivalul a avut în final 29 de concerte în seria „Mari Orchestre”, 27 de concerte la Ateneul Român, 12 spectacole în cadrul seriei de la Miezul Nopţii, 8 evenimente în cadrul seriei „Enescu şi contemporanii săi”, 4 „Family Concerts” şi 10 concerte susţinute de orchestrele româneşti. Un alt moment remarcabil a fost Piaţa Festivalului, cu cele 14 concerte în aer liber, dar şi proiectul Academia Lumiere d’Europe, desfăşurat timp de 10 zile sub patronajul Comisiei Naţionale Române pentru UNESCO, în parteneriat cu Institutul Francez şi Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

Dar dincolo de dimensiunea artistică, organizarea unui astfel de eveniment presupune un efort logistic uriaş. „Am asigurat peste 9.000 de nopţi de cazare şi am realizat transporturi de peste 15.000 de kilometri doar în Bucureşti pentru deplasarea artiştilor. De asemenea, am coordonat sosirea a peste 20 de camioane cu instrumente din Europa şi din ţară, descărcând şi încărcând zeci de tone de echipamente la locaţii precum Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Teatrul Odeon şi Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României. Această ediţie a fost, fără îndoială, un succes nu doar prin prisma cifrelor, ci şi prin atmosfera unică creată de toţi cei implicaţi – artişti, organizatori şi spectatori deopotrivă”, spune managerul de la Artexim.

„Festivalul atrage 10.000 - 20.000 de turişti străini, iar un spectator venit din altă ţară poate cheltui 1.000 de euro pe sejur. Cheltuielile totale ale turiştilor străini pot ajunge şi la 30 milioane de euro cu ocazia festivalului.”
Traian Bădulescu, purtător de cuvânt, ANAT

Festivalul în 2025. Pentru ediţia din acest an, viziunea artistică se concentrează pe celebrarea celor 70 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui George Enescu, astfel că întregul concept va gravita în jurul personalităţii sale. Programul va pune în lumina creaţiile esenţiale ale compozitorului, incluzând interpretări de referinţă, dar şi abordări inedite. Pe lângă concertele clasice, ediţia din 2025 va aduce elemente de inovaţie printr-o nouă serie de concerte Enescu Immersive Experience, care vor utiliza noile tehnologii pentru a transforma întâlnirea publicului cu muzica clasică într-o călătorie senzorială.

Cristina Uruc, omul din spatele Festivalului Internaţional George Enescu, şi-a început cariera în lumea organizării de concerte, evenimente culturale şi spectacole în 2007, tot la Artexim, a fost manager general de proiect al Festivalului Internaţional New Music Week, precum şi manager de turneu în Italia. Din aprilie 2021 până în martie 2022, a fost consultant artistic al Filarmonicii de Stat Sibiu. A studiat compoziţia la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, iar în 2019 a obţinut titlul de Doctor în muzică în cadrul aceleiaşi instituţii.

Dacă aţi fi proaspătă absolventă a Universităţii de Muzică, aţi schimba ceva în drumul parcurs până acum?

Cristina Uruc: Nu, nu aş schimba nimic în drumul parcurs până acum. Toţi paşii pe care i-am făcut, mai siguri sau mai puţin siguri, studiile pe care le-am urmat, persoanele şi mentorii cu care am interacţionat, în cadrul şi în afara Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, au contribuit la dezvoltarea mea personală şi profesională şi au fost adaptaţi timpului pe care l-am trăit. Cred însă că studenţii din instituţiile muzicale din România au norocul de a beneficia, astăzi, de mai multe instrumente care le facilitează alegerea unui drum profesional. Opţiunile sunt acum mai clare şi diversificate, iar universităţile colaborează activ cu viitorii angajatori, demonstrând astfel o responsabilitate asumată faţă de viitorul profesional al absolvenţilor lor.

Ce a însemnat perioada de lucru din Italia pentru dvs. şi ce aţi învăţat de la echipele cu care aţi colaborat acolo? Ce v-a convins să reveniţi în România?

Cristina Uruc: Perioada de lucru în Italia a fost extrem de valoroasă pentru mine, deoarece mi-a oferit oportunitatea de a-mi dezvolta abilităţile dobândite anterior în contextul internaţional al Festivalului Enescu într-un mediu cultural şi lingvistic diferit de cel românesc şi de a învăţa cum să gestionez proiecte mai mici, dar complexe. Colaborând cu Corul şi Orchestra Ghislieri, am ocupat poziţia de asistent de producţie şi tour manager, ceea ce m-a învăţat să gestionez logistic deplasările internaţionale cu un grup de muzicieni cu personalităţi diverse, organizarea stagiunilor şi festivalurilor din portofoliul Centrului de Muzică Veche Ghislieri. Această experienţă m-a forţat să ies din zona mea de confort şi să mă adaptez rapid la cerinţele fiecărei situaţii. De asemenea, experienţa de turneu cu ansamblul Il Giardino Armonico m-a învăţat importanţa organizării rapide şi a adaptabilităţii. Munca sub presiune şi adrenalina unui turneu, unde uneori interacţionezi cu muzicienii doar cu o zi înainte de plecare, mi-au dezvoltat simţul de orientare şi memoria vizuală, iar satisfacţia finală, atunci când proiectul se încheie cu succes şi muzicienii sunt mulţumiţi, a fost de nepreţuit. Ulterior, la Sibiu am avut ocazia de a aplica şi adapta toate cunoştinţele dobândite într-un mediu preponderent privat la procedurile unei instituţii muzicale de stat din România. A fost un pas important înainte de a prelua conducerea Artexim, a reprezentat, practic, pregătirea revenirii „acasă” din punct de vedere professional.

Având în spate experienţa spaţiului cultural italian, cum stă România în privinţa infrastructurii  de spectacol?

Cristina Uruc: România are o multitudine de săli importante de spectacole şi concerte, bijuterii arhitecturale, cum este unicul Ateneu Român. Sala Radio, Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României, Sala Teatrului Odeon, iar din 2025 Muzeul Mina şi alte spaţii neconvenţionale vor intra de asemenea în circuitul sălilor de concert festivaliere.

Festivalul în 2023

♦ 51 de orchestre simfonice şi de cameră din 16 ţări 

♦ > 3.500 de artişti, atât din România, cât şi din străinătate

♦ 90 de manifestări artistice, plus concertele desfăşurate în ţară şi evenimentele conexe, ajungând la peste 150 de concerte în total 

♦ 29 de concerte în seria „Mari Orchestre”, 27 de concerte la Ateneul Român

♦ 12 spectacole în cadrul seriei de la Miezul Nopţii

♦ 8 evenimente în cadrul seriei „Enescu şi contemporanii săi”

♦ 4 „Family Concerts” 

♦ 14 concerte în aer liber

♦ 20 de camioane cu instrumente din Europa şi din ţară, care au presupus descărcarea şi încărcarea a zeci de tone de echipamente la locaţii precum Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Teatrul Odeon şi Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României