Aici, in zona strazilor Lipscani, Selari, Smardan, Gabroveni, Covaci se adunasera omogen, pana in preajma ultimului razboi mondial, cele mai importante banci, institutii de credit si societati de asigurare ale tarii (aproape doua sute in total), intr-un grup de cladiri care, fara sa fie omogen, dadea masura stralucirii arhitecturale a Bucurestiului.

Faptul ne este amintit de Cristina Turlea (doctor in arhitectura, arhitect in cadrul BNR) intr-un recent aparut album, care reconstituie cu minutie, nostalgie dar si, cum se va vedea, spirit proiectiv imaginea unui Bucuresti puternic, care isi controla sever destinul urban si care isi binemerita titlul de capitala in Vechiul Continent.

Volumul "Centrul istoric financiar-bancar al Bucurestilor" este o carte cu povesti si imagini (de la fotografii de epoca la reprezentari actuale, de la harti la documente de arhiva) care ne calauzeste cu rabdare printre vestigii, ne deseneaza conturul unor institutii disparute, aratandu-ne, in acelasi timp, traiectoria unui posibil viitor la aceleasi cote de excelenta.

Volumul este prefatat de guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, care insista pe acesta ultima idee: "In conditiile in care in jurul Bancii Nationale sunt multe cladiri construite special pentru a asigura o buna functionare a unor institutii bancare, consider ca lucrul cel mai bun este ca aceste cladiri sa fie repuse in drepturile lor firesti. (...) Faptul ca dna Cristina Turlea, in cartea de fata, scoate in relief cladirile grupate in centrul istoric al Bucurestilor, destinate institutiilor financiare, redeschide dezbaterea asupra unei probleme extrem de importante: ce destinatie vor dobandi in viitorul apropiat aceste cladiri".

Cristina Turlea, "Centrul istoric financiar-bancar al Bucurestilor", Editura Cadmos & Editura Meronia, Bucuresti 2011