Bani multi din produsele pentru cei saraci
Un constructor francez de automobile s-a gandit sa lanseze o masina ieftina (sa-i spunem Logan), destinata tarilor in curs de dezvoltare. Masina s-a vandut acolo excelent, dar - surpriza - consumatorii din tarile bogate au dat si ei navala. Doar in Franta, uzinele Renault au primit comenzi de ordinul zecilor de mii.
Morala cartii lui C.K. Prahalad, "Comoara de la baza piramidei", e ca te poti imbogati vanzand celor saraci. Teza cartii lui Prahalad (profesor la Michigan University, teoretician al managementului si unul dintre expertii PNUD - Programul pentru Dezvoltare al Natiunilor Unite) este ca, decat sa-i consideram pe cei 4 miliarde de saraci ai planetei ca pe tot atatea portofele pierdute pentru consum, ar fi mai bine sa-i privim ca pe o categorie de clienti ce trebuie cucerita.
Politicienii, birocratii si managerii din companiile locale sau multinationale considera ca saracii sunt si trebuie sa fie in grija statului; sectorul privat a fost doar marginal implicat in rezolvarea problemelor a 80% din populatia globului. Prin urmare, se intreaba autorul, ce s-ar intampla daca am mobiliza resursele, amploarea si anvergura marilor companii pentru a crea impreuna solutii la problemele aferente bazei piramidei (BOP, Bottom of the Pyramid), acei 4 miliarde de oameni care traiesc cu mai putin de 2 dolari pe zi? Oferind numeroase studii de caz, raspunzand unor intrebari-cheie (Exista oare, cu adevarat, la baza piramidei o piata? Exista profit? Exista inovatie? Este aceasta piata o oportunitate globala?), Prahalad considera ca saracia poate fi eradicata daca acelor 4 miliarde de virtuali consumatori li se ofera produse de calitate la preturi mici, precum si accesul la credite si microcredite.
Companiile vor putea intra intr-o logica economica de natura sa devina profitabila si pentru ele, inlesnindu-le simultan noilor consumatori accesul la un nivel de viata mai bun. Ideea nu e noua; cu cinci ani in urma, explorarea oportunitatilor pe pietele noi din Africa sau zonele subdezvoltate ale Asiei ajunsese deja o tema onorabila in presa de business. Niciodata nu strica insa o sistematizare a teoriei in acest sens, mai ales daca ea contine si exemple de afaceri care au avut curajul sa renunte la prejudecati si sa intre pe aceste piete noi si au castigat.
C.K. Prahalad "Comoara de la baza piramidei",
Editura Publica, Bucuresti, 2009
Aparitii noi:
- Ce faceai acum 700 de ani
Despre romanul de debut al lui Andrew Davidson, ale carui drepturi au fost achizitionate de catre editorii romani contra sumei record de 20.000 de dolari, se spune ca va constitui o senzatie pe piata internationala de carte, fiind comparat cu "Pacientul englez". Romanul - rezultat al peste sapte ani de documentare - reprezinta un voiaj din Evul Mediu pana in zilele noastre si din Infern pana la adevarata dragoste. Povestea incepe cu drumul agitat al naratorului, care, sub influenta bauturii, se afla la volan. Pierde controlul masinii, atunci cand un nor de sageti in flacari se abate asupra lui. Suferind arsuri grave, este transportat la spital, unde il asteapta o lupta dureroasa cu supravietuirea si cu propriul trecut. Totul ritmat de vizitele misterioase ale unei femei, Marianne Engel, care ii istoriseste, in cursul numeroaselor lor intalniri, ca sculpteaza gargui si, ceea ce e si mai bizar, ca l-a intalnit pentru prima oara cu 700 de ani in urma intr-o manastire germana, pe vremea cand el era un biet mercenar, iar ea o tanara calugarita.
Andrew Davidson "Gargui", Editura Allfa, Bucuresti, 2009
- Noi aventuri in Provence
Peter Mayle, scriitorul englez indragostit de Franta, cel care i-a furnizat lui Ridley Scott subiectul adorabilului film "A Good Year", recidiveaza cu o noua povestire despre taramul lui predilect. Personajul principal, Simon Shaw, tocmai a iesit dintr-o casnicie catastrofala. Bogat si aratos, se afla, la varsta de 42 de ani, in fruntea unei agentii de publicitate care invarte afaceri uriase. Simon este insa obosit de agitatia mondena si se hotaraste sa evadeze in regiunea franceza Provence, de soarele si linistea careia se indragosteste iremediabil. In plus, aici i se ofera perspectiva unei vieti amoroase noi, in preajma tinerei Nicole, care il convinge sa-si deschida un hotel in cochetul satuc Luberon. Printre cantec de greieri, vorbe de dragoste si pahare de pastis se iteste insa presimtirea unor evenimente curioase. Ce pun oare la cale Jojo si banda lui de biciclisti din cafeneaua de vizavi? Va reusi oare Simon sa le dejoace planurile si sa-si faca hotelul sa devina rentabil?
Peter Mayle "Hotel Pastis", Editura RAO, Bucuresti, 2009
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro