Consideratiile de mai sus sunt o comparatie pe care Paul Krugman, reputatul laureat al premiului Nobel 2008 pentru economie, a construit-o ca sa vorbeasca despre declinul economiei mondiale la care tocmai asistam. Marea criza a anilor ’30 (ciuma) a ajuns sa fie considerata in zilele noastre o boala pentru care exista toate remediile posibile, de la interventiile de stat la politica Fondului Monetar International. Iata insa ca nu a fost asa, desi preventia ar fi fost posibila, pentru ca semnalele existau, iar declinul putea fi banuit, fie si daca am fi privit cu mai multa atentie recesiunea din Asia din anii ‘90. “Acum cincisprezece ani, nimanui nu i-ar fi trecut prin cap ca natiunile moderne vor fi obligate sa indure caznele cumplite ale unei recesiuni doar de teama speculantilor valutari”, scrie Krugman. Nimeni nu banuia ca marile natiuni avansate se vor trezi repetat incapabile sa genereze suficiente cheltuieli pentru a-i tine ocupati pe oameni. “Sistemul economic mondial s-a dovedit a fi un loc mult mai primejdios decat ne-am inchipuit.” Autorul nu se multumeste sa constate, ci vorbeste si despre ce e de facut - adica despre masurile de urgenta. Intai, “responsabilii politicilor de guvernare din toata lumea trebuie sa realizeze doua lucruri: sa puna iarasi in miscare creditarea si sa stimuleze cheltuielile”; “Solutia evidenta este sa se introduca in sistem cat mai mult capital”; “Banuiala mea este ca recapitalizarea va trebui in cele din urma sa devina mai consistenta si mai ampla si ca va trebui in cele din urma sa existe o asumare in grad mai mare a controlului guvernamental - in fapt se va apropia mai mult de o nationalizare temporara, dar completa a unei portiuni semnificative din sistemul financiar”. Si din punctul nostru de vedere: “Propagarea crizei financiare spre pietele emergente face ca un efort global de salvare pentru tarile in curs de dezvoltare sa reprezinte parte din solutia la criza”.

 

 

 

Fara sa aiba sansa pionieratului, ca un Mihai Tican Rumano, dar beneficiind de un remarcabil talent de povestitor, Corneliu Nicolae Dimache a izbutit sa inchege un jurnal de calatorie care ne poarta din cele mai inaccesibile colturi ale Africii pana in cele mai exotice tari ale Asiei si in cele mai pitoresti tinuturi ale Australiei. Absolvent al Facultatii de Medicina din Bucuresti, doctorul Dimache a emigrat in Italia in 1969. S-a specializat in endocrinologie la Pavia si practica medicina interna in nordul Italiei. Pasionat de munte, a facut numeroase ascensiuni in Alpi si a escaladat cele mai inalte varfuri alpestre din Europa. A participat la mai multe expeditii extraeuropene.

 

Uneori este imposibil sa trecem cu vederea anumite simptome precum durerea, febra sau sangerarile. Alteori, insa, corpul nostru trimite mesaje atat de misterioase si de greu de interpretat, incat ni se pare mai simplu sa nu le bagam in seama. Cu toate acestea, parul, dintii, pielea, unghiile sau orice alta parte a trupului ne comunica foarte multe despre starea noastra de sanatate, ajutandu-ne sa identificam tulburari benigne, usor de tratat, sau, dimpotriva, afectiuni grave. Spre a decripta mesajele pe care ni le transmite corpul, autoarele acestui volum ne indeamna sa invatam sa ne folosim toate cele cinci simturi.