Potrivit reprezentanţilor companiilor cu activităţi în domeniu, arta nu mai reprezintă un lux, ci a devenit o nişă accesibilă publicului larg. ”Statutul financiar nu este neapărat un criteriu. Pentru a fi colecţionar nu trebuie să fii multimilionar, îţi poţi achiziţiona artă contemporană şi cu câteva sute sau mii de euro“, declară Ioana Ciocan, directorul general al Art Safari Bucureşti, eveniment care găzduieşte an de an, într-un muzeu temporar situat în diferite locaţii din Capitală, opere importante aduse din muzee din toată ţara.

Tot ea adaugă că numărul de colecţionari tineri interesaţi de artă românească este în creştere semnificativă. În plus, colecţionarii au un rol foarte important în dezvoltarea profesională a artiştilor contemporani şi în susţinerea dezvoltării pieţei de artă.

Reprezentanţii casei de licitaţii Artmark susţin, de asemenea, această idee: ”Avem colecţionari de toate vârstele şi din toate categoriile sociale. Există pe de o parte cumpărătorul care îmbină pasiunea cu interesul financiar, trăirile emoţionale cu afacerile. Este o lume foarte eterogenă, ceea ce într-un fel este bine, pentru că mesajul se adresează tuturor. Sunt colecţionari tineri, de 20 de ani, dar şi mai vârstnici, de 80 de ani“, afirmă Veronica Leca, senior editor marketing, PR & communication la Artmark. Potrivit ei, până în 2008, 98% dintre cumpărători erau colecţionari, dar raportul s-a schimbat de-a lungul anilor, 50% fiind în prezent investitori nou-veniţi. ”Cu toate acestea, piaţa este încă în formare“, adaugă ea. 

În schimb, Ionuţ Stanimir, director de comunicare şi marketing în cadrul BCR, vede în colecţionarul de artă un ”client pasionat, cunoscător, cu standarde şi aşteptări ridicate, care aparţine, cumva, unei comunităţi destul de restrânse, dar în plină expansiune, şi arată un interes din ce în ce mai mare către arta contemporană. Mai sunt, bineînţeles, şi colecţionarii de ocazie, cei fără experienţă, care acţionează, în cele mai multe ocazii, instinctual“, spune acesta.

Trendul ascendent al pieţei de artă se observă în primul rând pe plan internaţional. Un studiu realizat în luna septembrie 2017 de Knight Frank Luxury Investment (KFLII) arăta că arta este pe cale să devină cel mai performant activ al anului trecut. Până la data respectivă, valoarea artei vândute la licitaţie crescuse cu 16%, potrivit analizei de piaţă Art Market Research.

Creşterea se reflectă şi pe plan local. ”Simt o creştere a interesului pentru valorile naţionale şi pentru moştenirea noastră culturală, aşa că preconizez că piaţa va evolua pozitiv. Sunt optimist, fiindcă văd o evoluţie constantă, chiar dacă, pe alocuri, lentă. O mică parte dintre artiştii noştri, predominant cei contemporani, au reuşit să penetreze pieţe internaţionale, dar, din motive birocratice, este încă foarte greu ca tablouri româneşti să fie expuse în străinătate sau să fie cumpărate de colecţionari străini, aşa cum se obişnuieşte, în general“, spune Cristian Preotu, deţinătorul grupului Le Manoir şi colecţionar pasionat de arta clasică.

Ionuţ Stanimir observă, la rândul său, tendinţa de creştere a pieţei: ”Cu toate că este, în continuare, subdezvoltată, în ciuda potenţialului de care dispune, atât din perspectiva patrimoniului, cât şi din cea a noului val de artişti contemporani de valoare certă, din care mulţi au obţinut deja recunoaştere internaţională, ne bucurăm să vedem, în ultima perioadă, o efervescenţă pe piaţa de artă din România. Suntem într-o perioadă de creştere de cel puţin două cifre procentuale“.

În ceea ce priveşte cumpărătorii străini, potrivit reprezentantei Artmark, numărul acestora este încă mic, sub 5%, în ciuda faptului că artiştii români sunt apreciaţi pe piaţa internaţională. Ea pune această situaţie pe seama faptului că piaţa este încă emergentă, în formare, şi este încă puternic conectată la nostalgii, afecţiune, datini. ”ncă nu suntem orientaţi către o piaţă internaţională, este o chestiune de pregătire, de timp“, afirmă Veronica Leca.

La nivel de investiţii, în opinia lui Ionuţ Stanimir, arta este un activ cu potenţial, care devine din ce în ce mai interesant. ”n condiţiile în care piaţa de artă a cunoscut în ultimii ani creşteri procentuale de câte două cifre, nu poţi să nu fii atent la o astfel de dinamică.“ n opinia lui, există interes şi preocupare în rândul clienţilor privind plasarea unei părţi din resursele financiare în astfel de active, capabile să le ofere oportunităţi de investiţie, fie ele artistice sau financiare. ”Ce este la fel de adevărat e că industria bancară din România mai are ceva de lucrat până să integreze acest activ în fluxurile sale financiare şi de investiţii“, susţine reprezentantul BCR. Ioana Ciocan afirmă că valoarea artei creşte în timp, nu scade niciodată.

De asemenea, Veronica Leca consideră arta de patrimoniu o investiţie sigură, nu doar din punct de vedere financiar, ci şi din punct de vedere educaţional şi cultural. Cele mai mari investiţii se îndreaptă, în continuare, spre operele de patrimoniu ale marilor artişti clasici, iar printre cei mai valoroşi se numără Grigorescu, Tonitza, Luchian, Aman. Motivele nu ţin doar de pasiunea cumpărătorilor pentru artă, ci sunt, mai ales, de ordin pragmatic. ”Lucrările lor reprezintă o investiţie sigură, fiind cele mai dorite atât de colecţionarii consecvenţi care vor să îşi întregească colecţia, cât şi de nou-intraţii în piaţă, care fie caută să îşi plaseze banii într-o investiţie sigură, fie doresc să înceapă o colecţie şi aleg varianta consacrată“, spune reprezentanta Artmark.

Anul trecut, cele mai scumpe cinci tablouri vândute de Artmark au fost: ”Curtezane din Shimabara“ - Samuel Mützner (160.000 de euro), ”Florăreasa“ - Tonitza (150.000 de euro), ”Bretonă la Brolle“ - Grigorescu (140.000 de euro), ”După petrecere (Natură statică cu fructe şi vin franţuzesc)“ –Aman (130.000 de euro) şi ”Bărăţia din Câmpulung“ – Grigorescu (120.000 de euro). 

Despre arta contemporană, Veronica Leca spune că poate fi o investiţie pe termen mediu şi lung şi o consideră cel mai accesibil segment al pieţei locale de artă. Ea adaugă că, întotdeauna, alegerea folosind propriile criterii estetice şi de afinitate rămâne cea mai sigură investiţie. Adrian Ghenie, Şerban Savu, Mircea Suciu, Geta Brătescu sau Sabin Bălaşa sunt doar câţiva dintre cei mai apreciaţi artişti contemporani, atât în ţară, cât şi pe plan internaţional. Reprezentantul BCR spune că succesul acestora a adus o dinamică cu randamente investiţionale ce merită luate în calcul la nivel instituţional-bancar.

n ceea ce priveşte veniturile, Ioana Ciocan susţine că artiştii români contemporani trăiesc probabil una dintre cele mai prospere perioade, datorată în principal interesului din partea cumpărătorilor internaţionali. Ea spune că tot mai mulţi artişti români sunt urmăriţi pe scena internaţională şi acest lucru contribuie la creşterea pieţei de artă autohtone.

Cu toate că piaţa de artă este în creştere, românii sunt încă departe de a avea un nivel cultural deplin format. ”Arta este o valoare naţională care a trecut testul timpului, dar care ar putea beneficia de un nivel de apreciere şi mai mare în România. Acest lucru ţine, în primul rând, de nivelul de educaţie,“ afirmă Ionuţ Stanimir. 

Cristian Preotu consideră că micile galerii şi casele de licitaţii au contribuit mult la ridicarea interesului consumatorilor, fie cei care cumpără, fie cei care vizitează expoziţii, ca activitate de educare şi relaxare. ”După părerea mea, este nevoie ca mai multe entităţi - muzee, galerii, case de licitaţie, curatori - să susţină activităţi care sensibilizează publicul şi, mai mult de atât, care atrag tinerii, crescându-le aprecierea pentru artă.“

Pe lângă evenimente precum Noaptea Muzeelor, care au ca scop apropierea oamenilor de arta şi cultura naţională, diverse companii organizează şi alte proiecte cu acelaşi obiectiv. Unul dintre acestea este Art Safari, ajuns anul acesta la a cincea ediţie. Proiectul a fost lansat în 2014, în Piaţa George Enescu din Bucureşti (unde va avea loc şi anul acesta - n.red.), şi a apărut, potrivit Ioanei Ciocan, din nevoia de a face un eveniment cultural care să expună artă vizuală. ”Această nevoie a fost ilustrată cel mai bine de către public, pentru că în 2014 am avut 15.000 de vizitatori şi după patru ediţii, în 2017, am avut 29.000 de vizitatori.

Această creştere dovedeşte clar afinitatea publicului iubitor de artă. Avem un public de toate vârstele, dar în principal este un public tânăr, care îşi doreşte să vadă artă şi care este dispus să facă şi o investiţie în artă, să îşi achiziţioneze o lucrare“, povesteşte Ioana Ciocan, directorul general al Art Safari. Ea precizează că publicul Art Safari are, în proporţie de 68%, vârste sub 45 de ani, iar ponderea femei-bărbaţi este aproape egală. Anul acesta, organizatorii se aşteaptă la circa 50.000 de vizitatori.

Conform reprezentantei Art Safari, cea mai mare dificultate este, de fiecare dată, găsirea spaţiului necesar expoziţiei. De asemenea, alcătuirea echipei, care se schimbă în fiecare an, reprezintă un pas dificil, deoarece agendele artiştilor şi ale curatorilor sunt, adesea, foarte încărcate. Pe lângă asta, o altă provocare este obţinerea lucrărilor, care, înainte

de a ajunge la Art Safari, trec printr-un proces extrem de complicat. ”Lucrările trebuie identificate, restaurate dacă este nevoie, asigurate, împachetate într-un mod special specific artei. Lucrările trec printr-un proces foarte lung.“

Tot ea povesteşte că pe lângă procesul fizic de deplasare în spaţiu a lucrărilor, echipa care lucrează pentru eveniment este uneori nevoită să doarmă în unităţi militare, pentru că lucrările sunt tezaurul ţării. ”Sunt lucrări foarte valoroase şi foarte importante, ca şi cum am transporta diamante, vinuri scumpe sau aur. Şi, pe lângă acest aspect, lucrările nu pot fi însoţite decât de un dosar extrem de stufos, care se face împreună cu Ministerul Culturii, care trebuie să se asigure că lucrările sunt transportate în siguranţă maximă şi că locul în care ele vor fi arătate publicului este, la fel, pregătit pentru a le găzdui“, povesteşte Ioana Ciocan.

Bugetul alocat evenimentul s-a ridicat anul trecut la peste 430.000 de euro, iar pentru 2018 organizatorii speră să dispună de o sumă mai mare. Ioana Ciocan spune că o mare parte a sumei este folosită pentru asigurare şi pentru ridicarea pavilionului expoziţional, cu o suprafaţă de mii de metri pătraţi. De asemenea, trebuie asigurate condiţii propice pentru exponate, care presupun, printre altele, folosirea luminii la o anumită intensitate şi o umiditate între anumiţi parametri. Şi publicitatea consumă un procent important din fondurile alocate evenimentului, iar restul sunt direcţionaţi spre plăţile curatorilor internaţionali, naţionali, publicarea catalogului şi transportul exponatelor. 

În cadrul evenimentului vor fi deschise două pavilioane culturale. Unul va fi curatoriat de istoricul de artă Alina Şerban. ”Vom avea foarte multe peisaje care ilustrează România trecută, mai ales că vom sărbători şi Centenarul, cu tradiţiile româneşti. Dar cred că cel mai important este peisajul. Cumva, în tot haosul acesta cotidian uităm să ne bucurăm de natură, aşa că o aducem în centrul oraşului în acest pavilion expoziţional care va însemna de fapt un muzeu temporar“, spune Ioana Ciocan. Tot ea explică faptul că alegerea lucrărilor expuse este făcută de Alina Şerban, care  alege tema, face vizite prin muzeele din ţară şi alege lucrările care se potrivesc temei pe care a decis-o pentru anul acesta, respectiv natural-cultural. ”Subiectul acesta sună foarte interesant şi incitant, pentru că s-a gândit să facă o legătură între cultură şi natură“, susţine Ioana Ciocan.

În partea opusă pavilionului realizat de Alina Şerban va fi expoziţia curatoriată de Hervé Mikaeloff, unde reprezentanta Art Safari spune că ”nu vom găsi liniştea, ci mai degrabă efervescenţa oraşului, a modei, a trendurilor, pentru că el este curatorul fundaţiei Louis Vuitton din Paris, aşa că întreaga lui expoziţie va fi un fel de scenă deschisă, în care artiştii vor performa, lucrările vor fi extrem de experimentale, vom putea trece printre ele, deoarece vor avea dimensiuni impresionante“.

Evenimentul se monetizează atât din vânzarea de bilete, cât şi din vânzarea de lucrări de artă contemporană. Valoarea totală a lucrărilor care vor fi expuse anul acesta în cadrul Art Safari depăşeşte 7 milioane de euro. Cea mai valoroasă este o lucrare de Constantin Brâncuşi, luată cu împrumut de la Centre Pompidou. Obiectivul evenimentului este, potrivit Ioanei Ciocan, să apropie lumea de artă.

Încercări de a atrage publicul spre artă se fac şi la nivel mai mic. Cristian Preotu povesteşte că, în acest scop, a ales să expună tablouri din colecţia sa în restaurantele pe care le deţine. ”Eu simt că îmi joc rolul aici, deoarece am ales să expun o parte importantă a colecţiei mele în restaurantele Le Bistrot Français şi La Vinuri şi chiar să împărtăşesc poveştile tablourilor mele preferate sau informaţii mai puţin cunoscute despre artişti, presărându-le prin meniul bistroului. Oaspeţii noştri sunt entuziasmaţi să descopere fiecare operă, vor să ştie mai multe, pun întrebări, recunosc artişti.“ Omul de afaceri spune că cel mai mult a investit într-un tablou de Tonitza, Tătăroaice, care a costat aproximativ 20.000 de euro şi pe care l-a expus în restaurantul Le Bistrot Français, alături de alte opere ale artistului.