Cam asta e şi povestea din Independence Day: Resurgence, doar că aici vă veţi trezi cu fiul lui Will Smith, interpretat într-o manieră decentă de Jessie Usher, pe care îl cunoaşteţi probabil din The Game Stands Tall. De mai multe personaje vă veţi aminti, desigur, din prima parte a filmului, cea de acum 20 de ani: preşedintele Statelor Unite (acum fost preşedinte cu diverse probleme psihice, interpretat de Bill Pullman), doctorul cu păr lung care urla prin subsolurile Ariei 51 (Brent Spinner), omul de ştiinţă alcoolic care a salvat lumea trimiţând un virus pe nava-mamă - să nu mai punem întrebări inutile (Jeff Goldblum), fosta stripperiţă care a devenit între timp doctor (Vivica Fox) şi aşa mai departe.

Roland Emmerich nu se dezminte şi face ce ştie mai bine: aruncă totul în aer; efectele sunt bune, aici nimic de comentat. Regizorul pare că nu a vrut să rişte şi a apelat la vechea zicală „bigger is better” – surprinzător, Casa Albă a scăpat de data asta de mânia lui.

Dar să revin la poveste: au trecut 20 de ani, iar în lume există un sentiment unitar de pace: toată lumea se înţelege, nimeni nu are ambiţii de expansiune – pe scurt, totul este bine. Tehnologia lăsată în urmă de extratereştri acum 20 de ani a fost totuşi folosită de diviziile ultrasecrete ale americanilor pentru a dezvolta nişte arme nemaivăzute. De ce? - ne întrebăm. „Pentru orice eventualitate”, pare să fie răspunsul agreat de scenarist şi regizor. Şi bine au făcut, pentru că personajele pe care le enumeram mai sus încep să primească nişte mesaje bizare care îi anunţă că o nouă invazie e iminentă. De aici începe bineînţeles distracţia pe care nu vreau să v-o stric, aşa că vă las să descoperiţi restul acţiunii în cinematografe. OK, aţi ghicit, oamenii câştigă din nou.

Independence Day: Resurgence livrează exact ceea ce a promis: acţiune şi distrugere totală într-un scenariu care nu te pune să gândeşti prea mult. Este reţeta ideală a unui blockbuster de vară, iar cei care au criticat acest nou film al lui Emmerich ar trebui să înţeleagă că regizorul nu a vrut să facă o operă de artă, ci pur şi simplu să aducă cât mai mulţi bani producătorilor – nu uitaţi, cinema Elvira Popescu e deschis şi duminica.

Nota: 6/10