E firesc să fie aşa, pentru că Twin Peaks e considerat şi azi, la 27 de ani de la apariţie, una dintre cele mai tulburătoare producţii destinate micului ecran. Născut din imaginaţia lui David Lynch, Twin Peaks a deschis drumul pentru multe alte seriale similare - cel mai cunoscut exemplu fiind Dosarele X. Atât Lynch cât şi Frost au fost influenţaţi, la acea vreme, de cea mai dominantă formă de televiziune a anilor ’90: soap opera. Gândiţi-vă la seriale precum Dallas sau Dynasty, care dominau peisajul TV. Ce a transformat însă Twin Peaks într-un succes este modul în care povestea debutează ca o dramă normală şi se transformă, încet-încet, într-una presărată cu viziuni înspăimântătoare.

Lynch e cunoscut pentru stilul său neconvenţional, prin care îşi supune spectatorii la un exerciţiu de imaginaţie. Printre cele mai importante filme pe care şi-a lăsat amprenta trebuie să amintesc Mulholand Drive şi The Elephant Man, cel din urmă fiind nominalizat la nu mai puţin de nouă premii Oscar. Meritul lui Frost a fost acela de a structura investigaţia legată de moartea Laurei Palmer astfel încât serialul să aibă o ancoră; cel al lui Lynch a fost de a introduce toate elementele ce diferenţiază Twin Peaks de oricare alt serial produs.

Twin Peaks şi-a introdus fanii într-o atmosferă sumbră, întunecată, diferită de ceea ce obişnuiau reţelele de televiziune să prezinte. Povestea se schimbă de numeroase ori şi aproape toate personajele influenţează într-un fel sau altul desfăşurarea lucrurilor. Unii dintre voi îşi amintesc, probabil, că ultimele secvenţe ale serialului original o prezintă pe Laura Palmer spunându-i agentului Dale Cooper: ”Ne vedem peste 25 de ani„. Coincidenţă sau nu, este exact perioada care a trecut de când spectatorii şi-au luat rămas bun de la locuitorii din Twin Peaks.

Seria nouă începe cu o serie de evenimente care par să nu aibă legătură între ele şi continuă prezentându-l pe Dale Cooper (acelaşi Kyle McLachlan) alături de un grup de personaje noi; de-a lungul primelor două episoade ne reîntâlnim cu mai mulţi dintre cei prezenţi în povestea din ’91. Impresia pe care mi-a lăsat-o Lynch este că nu caută să cucerească alţi fani, ci mai degrabă să îi păstreze doar pe cei care au apreciat cu adevărat Twin Peaks.

E o învălmăşeală generalizată în prima parte a sezonului şi recunosc că şi eu am rămas de câteva ori întrebându-mă care este ideea urmărită de regizor. Începând cu al patrulea episod, Twin Peaks începe să semene cu Twin Peaks. Reapar scenele de umor negru şi se reduce numărul firelor narative, astfel încât spectatorul poate crea o anumită legătură cu cei prezenţi pe ecran.

Din punct de vedere tehnic, stilul lui Lynch este nealterat: cadre lungi, bine definite şi care sunt punctate ocazional cu elemente de culoare aprinsă. Acestea fiind spuse, Twin Peaks este un serial pe care îl recomand cu încredere, mai ales celor care au fost încântaţi de episoadele originale. Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu stilul lui David Lynch, poate ar fi bine să înceapă cu un lungmetraj şi să treacă, apoi, la povestea bizară din Twin Peaks.

NOTĂ: 8,5/10

SEZOANE: 3 (1990-1991, 2017)

NUMĂR EPISOADE: 18 (SEZONUL 3)

DURATĂ: 1 ORĂ

DATA LANSĂRII: 21 MAI

DISPONIBIL ÎN ROMÂNIA PE HBO, HBO 3, HBO GO