România este considerată o piaţă în curs de dezvoltare, nicidecum una matură precum cele din Franţa sau Marea Britanie, dar nici ca şi cele vecine din Polonia sau Ungaria, care sunt considerate pieţe semimature, iar numărul de vizite la cinema dovedeşte asta (1,5 bilete per capita faţă de 0,7 bilete de om în România). Totuşi românii sunt amatori de filme şi mersul la cinema devine din ce în ce mai popular.

2017 a fost un an de creştere pentru industria cinematografică europeană şi cea românească. Dovadă şi că deşi la nivelul Uniunii Europene numărul de bilete de cinema vândute a scăzut uşor (0,6%), membrilor UNIC (Uniunea Internaţională a Cinematografelor la nivel european - 34 de membri) au avut mai multe vizite în sălile de cinema: 1,3 miliarde, ceea ce înseamnă un plus de 2,1%.

Industria cinematografică şi-a continuat evoluţia bună în regiunea Europei Centrale şi de Est. În Polonia a fost înregistrat un alt an record (+10,8% la box office şi +8,7% la numărul de vizite). n Slovacia, numărul de vizite în cinema a crescut cu 1 milion, dar şi România s-a bucurat de un avans de 14% la box-office şi 11,3% la numărul de vizite. Per total, numărul de bilete per capita vândute în Europa rămâne la 1,6, la fel ca în 2016, iar francezii şi irlandezii rămân în continuare cei mai cinefili, cu 3,3 bilete per capita an de an.

2017 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru industria cinematografică din Franţa, în ciuda faptului că numărul de vizite la cinema a scăzut cu 1,8%, datorită filmelor locale Raid Dingue şi Valérian and the City of a Thousand Planets, ambele filme aflându-se în top 5 filme din ţară, în funcţie de numărul de spectatori. De asemenea, Rusia a devenit pentru prima dată ţara cu cel mai mare număr de bilete vândute din cadrul UNIC, cu 200 de milioane de vizite la cinema. Pe plan local, anul trecut filmele au încasat la box-office 275,4 milioane de lei, un avans de 14% faţă de 2016. De asemenea, numărul vizitelor la cinema a crescut cu 11,3%, la 13 milioane sau 0,7 bilete per capita.

Cum este de aşteptat, Hollywoodul domină industria cinematografică la nivel global (peste 60% cotă de piaţă), dar şi filmele europene devin mai atrăgătoare pentru spectatori. n Turcia (56,7%), Franţa (37,4%) şi Finlanda (28%) au fost înregistrate cele mai mari cote de piaţă pentru filmele naţionale.

În 2016, pe piaţa românească s-au lansat 228 de filme, dintre care puţin peste 50% au fost americane, 30% europene, 10,9% româneşti şi restul de 7,9% din alte ţări. Din păcate pentru industria cinematografică locală, cota filmelor naţionale în cinematografe este de doar 1,7%, potrivit Consiliului Naţional al Cinematografiei (CNC).

Filmele Star Wars: The Last Jedi şi The Fate of the Furious au fost filmele care au înregistrat cele mai multe vizite în Europa. Star Wars a obţinut primul loc în şapte ţări membre ale UNIC, iar filmul de acţiune cu maşini a fost numărul unu în şase ţări. n Finlanda, Germania, Lituania, Polonia, Slovacia şi Turcia filmul care a ocupat primul loc în topul numărului de vizite a fost unul naţional; în rest, producţiile de la Hollywood şi-au adjudecat locul fruntaş în atragerea spectatorilor.

Cel mai vizionat film în cinematografele din România a fost The Fate of the Furious (cunoscut drept Fast and Furious 8), care a avut peste 366.000 de spectatori doar în weekendul de lansare. Filmul a fost distribuit de Ro Image 2000, una dintre cele mai vechi firme de distribuţie şi locul doi pe plan local în funcţie de cota de piaţă. Pe locul doi şi trei, în funcţie de numărul de spectatori, au fost Pirates of the Caribbean: Dead Men Tell No Tales, urmat de Star Wars: The Last Jedi, ambele distribuite de Forum Film România.

În România există cinci distribuitori de film care reprezintă la nivel local, şi pe bază de exclusivitate, marile studiouri cinematografice de la Hollywood, care constituie şi cea mai mare parte din piaţă; însă există şi distribuitori specializaţi pe producţii naţionale, producţii europene sau sunt distribuitori specializaţi pe filme de festival. Această structură este cam aceeaşi oriunde în lume.

Pe plan local, compania cu cea mai mare cifră de afaceri cu codul CAEN 5913 (activităţi de distribuţie a filmelor cinematografice, video şi a programelor de televiziune) este HBO România, cu venituri de peste 112 milioane de lei şi cu un profit net de peste 3,5 milioane de lei în 2016. Următoarea în top este Vertical Entertainment, cel mai mare distribuitor pentru piaţa de cinema. Compania a trecut printr-un proces de rebranding în 2017 (renunţând la denumirea de Freeman Entertainment în favoarea Vertical Entertainment), iar anul trecut  a fost liderul segmentului distribuţie de film de pe plan local, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei şi cu un profit net de aproape 2 milioane de lei. ”Din box-office-ul total de anul trecut, Vertical Entertainment a avut încasări în valoare de aproximativ 79 de milioane de lei, ceea ce după calculele noastre ne poziţionează ca liderul pieţei de distribuţie, pentru al doilea an consecutiv“, spune Raluca Moroianu, head of marketing and communication la Vertical Entertainment.

În 2017, compania a lansat 44 de filme, iar cel mai vizionat a fost Justice League, cu peste 265.000 de spectatori, generând un box-office de peste 5,8 milioane de lei. Vertical Entertainement distribuie filmele studiourilor Warner Bros. Pictures, Lionsgate sau Amblin.

Forum Film România a fost înfiinţat în 2010, când a preluat distribuţia în cinematografe, la nivel local, a peliculelor realizate de studiourile Disney, devenind distribuitor exclusiv în România al tuturor filmelor acestei case de producţie. n plus, Forum Film România distribuie producţiile Lucasfilm, alături de o parte importantă a filmelor Marvel (francize precum Avengers, Captain America sau Iron Man), dar şi ale unor studiouri precum MGM sau FilmNation.

Distribuitorul de filme este parte a grupului Cineworld, activ pe diverse segmente ale pieţei cinematografice, inclusiv operarea de cinematografe şi distribuţia de filme.

În 2017, Forum Film România a adus în cinematografe 13 titluri, dintre care trei sunt în top cinci al lansărilor anului trecut, conform cinemagia.ro. Cele mai vizionate trei producţii distribuite de Forum Film România au fost: Pirates of the Caribbean: Dead Men Tell No Tales, Star Wars: The Last Jedi şi Thor: Ragnarok. Forum Film România a avut o cifră de afaceri de 19,6 milioane de lei şi un profit net de doar 14.000 de lei în 2016, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

Tot anul trecut, Ro Image 2000 a distribuit în cinematografele din România 42 de filme, printre care în exclusivitate filmele studiourilor Paramount şi Universal. Conform cinemagia.ro, Ro Image 2000 este al doilea distribuitor din ţară, după cota de piaţă (26,35%), potrivit datelor CNC pe 2016. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3,3 milioane de lei în 2017, ceea ce înseamnă un plus de de 22% faţă de 2016.

Alţi doi mari distribuitori sunt Odeon Cineplex şi Intercomfilm Distribution, cu venituri de 14 milioane de lei, respectiv 1 milion de lei în 2016.

Piaţa de film din România a crescut foarte mult datorită apariţiei mai multor centre comerciale în ţară care vin la pachet cu o sală de cinema. Operatorul de cinematografe Cinema City, parte din Cineworld Group, al doilea mare lanţ de cinematografe din Europa, şi-a început activitatea pe plan local în 2007, iar acum este cel mai mare operator din ţară. Compania domină piaţa şi operează 25 de multiplexuri din 18 oraşe, cu 231 de săli şi peste 41.000 de locuri. n reţea, anul trecut au fost lansate 190 de filme.

Cinema City a avut o cifră de afaceri de peste 233 de milioane de lei în 2016 şi un profit net de 36 de milioane de lei. Acesta e urmat, la mare distanţă, de Movieplex Cinema, cu încasări de 17 milioane de lei în 2016 şi un profit de 1,7 milioane de lei.

”Investiţiile Cinema City au contribuit la relansarea pieţei de cinema din România, care a trecut prin momente dificile, după închiderea multor cinematografe, majoritatea din reţeaua de stat, mai ales în oraşele mai mici“, spune Ioana Ionescu, marketing manager la Cinema City România. Ea precizează că numărul de bilete vândute în Cinema City este tot mai mare de la an la an; pieţa a crescut de peste patru ori în zece ani, de la 3 milioane de bilete în 2007 la peste 13 milioane de bilete în 2016. ”n ultimii trei ani, investiţiile totale ale Cinema City, alături de dezvoltatorii centrelor comerciale, au atins un total de aproximativ 55 de milioane de euro“, adaugă Ioana Ionescu.

Mirela Matei, publicity coordinator la Ro Image 2000, susţine că odată cu extinderea reţelelor de cinematografe a crescut şi numărul spectatorilor plătitori de bilete. ”Sunt multe primării care au preluat săli de la reţeaua România Film, le-au modernizat şi dotat cu aparatură digitală. Acestea sunt în oraşe unde nu vor fi malluri cu cinematograf niciodată, aşa că iniţiativa este extraordinară, şi dă rezultate foarte bune“, spune ea. Adaugă şi că în România s-au lansat şi distribuitori de filme independente şi din zona de artă şi festivaluri, ”deci s-a diversificat şi oferta de filme pe piaţă. Existând mai multe ecrane, este loc şi pentru circa 200 de premiere pe an“.

Transilvania Film, companie de distribuţie de film independent, este un exemplu în acest sens, iar în 2016 a depăşit borna de venituri de 1 milion de lei. ”Frecvenţa cu care merg la film spectatorii a crescut semnificativ începând din 2007. Desigur, mai este loc de creştere pentru a ajunge la nivelul pieţelor mature din punct de vedere cinematografic, ţinând cont, evident, şi de potenţialul demografic şi economic al ţării noastre“, spune Andreea Zidaru, general manager la Forum Film România; ea menţionează şi că apetitul românilor este ridicat mai cu seamă pentru noi formate de cinema, precum IMAX, 4DX sau Dolby Atmos. ”Aceste tehnologii sunt perfecte pentru blockbustere şi filme de acţiune sau aventuri, care se regăsesc în topul preferinţelor românilor.“

Piaţa de cinema din România trece prin schimbări, fenomen care se regăseşte şi pe plan internaţional, consideră Raluca Moroianu; ea îşi susţine ideea prin câteva exemple în acest sens: ”creşterea numărului de ecrane, apariţia de noi formate precum 4DX sau Dolby Atmos, precum şi creşterea numărului de lansări de tip premieră“.

Cum se stabileşte preţul unui film şi cum poate securiza o companie de distribuţie drepturile de difuzare? ”Preţurile pe care le avansăm în securizarea drepturilor de distribuţie variază în funcţie de casa de producţie, bugetul filmului, actorii şi regizorul ataşaţi proiectului şi evident potenţialul filmului respectiv pe piaţa locală“, spune Raluca Moroianu, head of marketing and communication la Vertical Entertainment. Printre cele mai scumpe filme distribuite pe marile ecrane de această firmă se numără: Taken 3, The Divergent Series: Allegiant, Now You See Me 2.

Care sunt provocările pentru companiile de distribuţie de film de pe plan local? ”E nevoie de multă pasiune, o cunoaştere profundă a profilului consumatorilor, identificarea grupurilor ţintă potrivite şi ajustarea campaniilor de marketing pentru fiecare film în parte, găsind unghiul relevant şi ţinând pasul, în acelaşi timp, cu tinerii şi cu preferinţele lor în ceea ce priveşte mijloacele media“, este de părere Andreea Zidaru, general manager al Forum Film România, precizând că este dificilă aducerea în sălile de cinema a spectatorilor mai în vârstă.

Tehnologia a evoluat într-atât încât mersul la cinematograf nu este singura modalitate de a vedea un film. Acum poţi urmări un film pe televizor, pe laptop, tabletă şi chiar pe smartphone. Netflix a profitat de asta şi a lăsat în urmă modelul de business cu care s-a lansat, distribuirea de filme pe DVD, pentru streaming online. Acum, Netflix are 117 milioane de abonaţi din 190 de ţări, iar veniturile companiei au crescut de unsprezece ori din 2008 până în 2017, ajungând la 11,6 miliarde de dolari.

Compania a investit foarte mult în conţinut orginal, atât filme cât şi seriale, şi a ”furat“ o parte din spectatorii care mergeau la cinema. ”Netflix a apărut ca urmare a tendinţei creşterii utilizării de dispozitive mobile, care permit consumul de film, mai degrabă individual, în alt mediu“, spune Andreea Zidaru. Ea este de părere că sala de cinema ”oferă încă o anume magie specială“ ce nu poate fi replicată acasă.

”Niciodată o astfel de vizionare nu se va compara cu experienţa completă şi unică a mersului la cinema. La fel cum un ecran mic de telefon sau de laptop nu se va compara cu ecranul uriaş de cinema şi cu impactul exercitat de acesta asupra percepţiilor şi emoţiilor trăite de spectator în sală“, consideră Ioana Ionescu, marketing manager la Cinema City România. Ea punctează că un cinematograf beneficiează de tehnologii avansate care fac experienţa de vizionare altfel. ”Pentru noi este esenţial ca publicul să nu aleagă doar ce film va urmări, ci şi cum vrea să-l vizioneze. Când mergi la cinema, te poţi gândi – Azi am chef de o experienţă intensă în 4DX? Sau vreau, mai degrabă, să mă bucur de ecranul de la IMAX, sau de o seară relaxantă la VIP?“

Raluca Moroianu consideră că marile companii care oferă filme şi seriale în regim de streaming precum Netflix sau Amazon reprezintă o alternativă la cinema şi nu crede că pot înlocui experienţa dintr-o sală de cinematograf. ”Oferta noastră de conţinut este net superioară celei pe care publicul o poate găsi pe acest tip de platforme şi evident experienţa la cinema este una premium şi va rămâne aşa, în vreme ce aceste platforme vor veni ca o completare la celelalte tipuri de distribuţie, cum ar fi TV sau cablu“, spune ea.

Mirela Matei este de părere că presiunea Netflix nu este simţită pe plan local şi că marea problemă pentru distribuitorii de film din România rămâne pirateria. Ţara noastră rămâne un pol pentru piraterie, având în vedere că 60% din programele utilizate de români sunt piratate, în timp ce media la nivel global este de 40%.

Şi Raluca Moroianu recunoaşte că piaţa neagră este o dificultate cu care se confruntă pentru distribuţia de film din România. ”Cu toate ca mersul la cinema rămâne un obicei de consum prezent în activităţile românilor, rata de piratare a filmelor atinge în continuare cote alarmante.“ Raluca Moroianu conchide că o soluţie pentru combaterea acestui fenomen ar fi lansarea filmelor pe plan local cât mai aproape de data de lansare internaţională, dacă nu chiar simultan.