Deşi pe fondul provocărilor apărute în ultimii trei ani la nivel global anumite investiţii au fost amânate sau redirecţionate spre zone mai puţin afectate de problemele şi incertitudinile apărute în piaţă, arta rămâne un domeniu de interes pentru investitori, iar românii nu fac excepţie, activitatea caselor de licitaţie fiind în creştere. Ce tendinţe se remarcă în rândul acestora?

Pandemia, dar şi primul an post- pandemic, au creionat şi mai bine un comportament specific perioadelor de criză. Casele de licitaţii s-au adaptat şi au continuat să organizeze licitaţii online, în cadrul cărora au bătut record după record de adjudecare.

Astfel că românii au investit şi continuă să investească în artă. Se poate spune că multe dintre temerile noastre privind direcţia în care ne îndreptăm din pricina inflaţiei în creştere şi a întregului cortegiu de situaţii economico-financiare care decurg din aceasta nu s-au adeverit”, a povestit Luciana Stanciu, expert de artă şi CEO al Vikart, casă de licitaţii de opere de artă înfiinţată la începutul lui 2020, cu afaceri de peste 2,3 milioane de lei în primul an de activitate. Potrivit ei, piaţa a reacţionat în vreme de criză şi a investit în mărfuri sigure, în ceea ce nu se devalorizează ci îşi menţine sau îşi poate creşte valoarea nominală, astfel că investiţiile în artă au crescut în ultimii ani, adăugând că interesul pentru artă, în general, dar în special pentru arta contemporană, este în creştere atât la nivel naţional cât şi la nivel mondial. „Dacă suma medie alocată unei astfel de investiţii era în decembrie 2019 de circa 1.000 de euro, în prezent, este undeva la 2.000 de euro – ca ordin de mărime acesta ar fi saltul, ceea ce înseamnă că oamenii alocă sume duble în prezent pentru operele de artă şi chiar mai mult, depinde de autor.”

Ea mai spune că se remarcă, totodată, transparentizarea vânzărilor şi cotaţiilor artiştilor pe piaţa de artă, care este tot mai mare. „Practic se poate vorbi despre o ieşire aproape totală din zona economiei gri, din aceea a vânzărilor neautorizate, pentru că legislaţia s-a îmbunătăţit şi în al treilea rând se poate vorbi despre internaţionalizarea pieţei de artă, despre o mult mai mare deschidere către lume, ori asta e ceva benefic pentru plastica românească, în mod special pentru arta contemporană: îi asigură reintegrarea într-un context european şi mondial din care a fost întotdeauna parte – excepţie făcând anii negri ai comunismului. Să nu uităm că multe dintre curentele artei moderne au fost create sau influenţate de celebri români, precum C. Brâncuşi, Tristan Tzara, Victor Brauner sau B. Fundoianu până la Guguianu, Apostu ori Ghenie.”

Ca tendinţe, spune că publicul caută orice creaţie care are însemnele originalităţii, valoare artistică evidentă sau care poartă semnătura unui autor celebru. „Se caută chiar orice tip de lucrare de artă plastică, de la desene la colaje sau picturi, de la basorelief sau altoreliefuri la sculpturi ori tapiserii meşteşugite; de la cele în creion sau tuş la cele în guaşă sau ulei, pe carton, pe pânză; din lut, din lemn sau bronz; totul este să aibă atributele unei valori artistice. Iar noi, promovând artiştii profesionişti contemporani, încurajăm acest fenomen de deschidere către toate stilurile şi curentele artistice, pentru că numai aşa putem vorbi despre un simţ artistic dezvoltat al românului.”

Pe de altă parte, cu cât este mai rară pe piaţă o anumită semnătură sau o operă, cu atât creşte valoarea ei. „Spre exemplu, Nicolae Grigorescu este acelaşi pictor valoros dintotdeauna, ar trebui ca lucrările lui să se liciteze cam la aceleaşi preţuri, având şi un record de 320.000 de euro numai că, în ultimii ani, apariţia sa destul de rară pe piaţa de artă duce lucrările lui la valori care îl fac pentru mulţi de neatins. Şi aceeaşi va fi şi situaţia unor creatori de azi: cine gândeşte aşa, investeşte mai mult”, a explicat Luciana Stanciu.

Interesul românilor pentru arta contemporană, în creştere

Punând lupa pe piaţa din România, reprezentanta Vikart spune că românii s-au aliniat tendinţelor mondiale. Astfel, dacă în trecut piaţa locală de artă era sinonimă cu tranzacţiile de artă clasică, mai nou se conturează tot mai pregnant tendinţa, în rândul românilor, de a achiziţiona artă contemporană. „Publicul iubitor de artă este mult mai diversificat. Se poate spune că investitorul de artă caută în vremuri de mare insecuritate financiară, precum acestea pe care le traversăm, să îşi plaseze banii în valori certe, fie artă plastică, imobiliare sau metale preţioase. Aşa că se poate spune că investitorii se gândesc la o formă de tezaurizare a banilor, mai ales în artă, după cum am putut constata în cei aproape trei ani plini de provocări.” Practic, despre anul 2022, Luciana Stanciu spune că a fost un an bun pentru piaţa de artă, având în vedere că în primele 11 luni din anul în curs casa de licitaţii pe care o conduce a vândut tablouri de peste un milion de euro în cadrul a 14 licitaţii organizate. De asemenea, cel mai scump tablou vândut de casa de licitaţii Vikart în 2022 a costat aproximativ 20.000 de euro. „Cel mai scump tablou tranzacţionat în 2022 îi aparţine unui pictor contemporan extrem de căutat. De asemenea, mai scump nu înseamnă în date absolute şi cel mai valoros, ci doar creaţia care a avut oportunitatea de piaţă mai bună. Aş putea spune că sunt rare cazurile fericite în care valoarea absolută a unei creaţii este şi răsplătită cum se cuvine în piaţă. Dar, noi am cunoscut astfel de momente când am realizat o vânzare record a unei lucrări cu adevărat fermecătoare, ce s-a adjudecat recent la suma de 20.000 de euro.”

Luciana Stanciu, care este istoric de artă şi expert de artă acreditat de Ministerul Culturii, a explicat că, în noul context, artiştii plastici care înregistrează cifre record la licitaţii sunt cei moderni, deveniţi consacraţi, şi care sunt percepuţi de public ca artişti clasici. „Dar sunt şi artişti contemporani care înregistrează recorduri, fără îndoială valoarea acestora fiind una care ţine nu doar de gust şi modă. Câteva nume, fără să însemne că desconsiderăm creaţiile altor plasticieni, se impun pe piaţa de artă în rândul acelora care licitează la Vikart, printre ei putem aminti pe Ştefan Câlţia, Manuell Mănăstireanu, Felix Aftene, Marcel Guguianu, Sorin Ilfoveanu, Mihai Sârbulescu.”

De asemenea, un artist contemporan trebuie să aibă talent şi originalitate, viziune, curaj, rezistenţă, astfel încât lucrările sale să poată face faţă competiţiei cu lucrările artiştilor clasici şi moderni care au devenit mari nume în piaţa de artă românească, a menţionat CEO-ul Vikart.

„Desigur, trebuie să aibă şi şansa să ajungă la o casă de licitaţii sau galerie de artă care să creadă în el şi să fie dispusă să îi tranzacţioneze lucrările. De altfel, marketingul este extrem de important şi în piaţa de artă, dar în România încă nu sunt destul de mulţi specialişti care să facă dintr-un creator oarecare unul de talia lui Adrian Gheni, spre exemplu”, a explicat Luciana Stanciu.

Născuţi în pandemie

Cu toate că anul 2022 a adus cifre record pentru Vikart, casa de licitaţii s-a confruntat şi cu provocări în cei aproape trei ani de activitate, în urma contextului creat de incertitudinile apărute în piaţă. „Am putea spune că Vikart este o casă de licitaţii ivită odată cu răspândirea virusului SARS Cov-2. Neavând un trecut în activitate, tradiţii, obişnuinţe, nu am avut mari dificultăţi în a ne adapta. Raportându-mă la inflaţie, cred că este în continuare o provocare, dar suntem gata să îi facem faţă, oferind în cadrul licitaţiilor Vikart loturi de neratat şi la preţuri mai mult decât accesebile, având, în acelaşi timp, răbdare şi înţelegere faţă de piaţă, care se poate comporta haotic. Probabil că secretul rămânerii în piaţă al unei firme, din orice domeniu, constă tocmai în această atitudine deschisă, tolerantă, în înţelegerea fenomenului economic şi în capacitatea de adaptare din mers la condiţiile pieţei”, a adăugat Luciana Stanciu.

În continuare, pentru anul 2023, executiva este optimistă şi consideră că dacă există flexibilitate, provocările îşi vor găsi mereu o rezolvare. „Cei care activează pe piaţa de artă au aşteptări optimiste. Deşi nu se anunţă vremuri bune, mizăm pe apetitul colecţionarilor de a-şi mări colecţiile şi de a investi într-o marfă uşor vandabilă peste ani. În primul rând ne dorim cu toţii să putem avea o analiză şi la finele anului 2023 să existe o tendinţă în rândul licitatorilor. Dar este greu să avansăm un nume de artist, un stil de lucru sau un curent care va fi în trend. Lumea artelor vizuale este una plină de surprize”, a mai spus Luciana Stanciu.

Dan Crecan - Micuţa Veneţiană (2022)

Roxana Ilfoveanu - Toamnă la Rădeşti (1986)

Felix Aftene - Nostalgia copilăriei (2017)