Cât de departe ai merge pentru o cină de neuitat? Ai traversa un oraş? O ţară? Un ocean? Pentru unii gurmanzi, trei stele Michelin sunt cel mai bun motiv pentru o călătorie. Alţii îşi organizează orice vacanţă astfel încât drumul, oricât de întortocheat, să ajungă în final la o masă de neuitat. Însă cei mai mulţi doar îşi imaginează cum ar fi să deguste bucatele unui chef sau altul. Dar care este de fapt povestea acestor stele şi ce legătură au ele cu nişte anvelope la fel de faimoase? 

Totul a început într-un mic orăşel francez (unde altfel?), Clermont-Ferrand, în 1889, când fraţii Andre şi Edouard Michelin s-au lăsat purtaţi de un vis şi au înfiinţat o companie de anvelope, într-o perioadă în care în toată Franţa nu erau mai mult de 3.000 de maşini. 

Prima invenţie a celor doi fraţi a fost un brevet pentru o anvelopă testată în cursa de biciclete Paris-Brest-Paris din 1891. Au urmat prima anvelopă de automobil, prima anvelopă capabilă să suporte viteze de peste 100 km pe oră şi prima jantă detaşabilă. Din 1929, au trecut la transportul feroviar: locomotivele Micheline cu anvelope de cauciuc au circulat pentru prima dată pe şine în 1931.

Mânaţi de spiritul antreprenorial, cei doi fraţi şi-au dat seama rapid că e nevoie de ceva pentru a convinge proprietarii de maşini să facă mai multe călătorii, stimulând astfel şi vânzările de anvelope.

Soluţia a fost un mic ghid plin de informaţii utile pentru călători, inclusiv hărţi, procedura de schimbare a unei anvelope, unde pot să facă plinul de benzină, dar şi o listă cu locuri unde să mănânce sau să se cazeze peste noapte.

Timp de două decenii, fraţii au publicat ghidul şi l-au distribuit gratuit, până când, spune povestea, Andre Michelin a văzut într-un magazin oarecare că micile sale cărţi erau folosite ca să sprijine o masă. Şi, pentru că teoria economică spune că omul nu respectă cu adevărat decât ceea ce plăteşte, un nou ghid Michelin a fost lansat în 1920 şi pus la vânzare la preţul de şapte franci.

Cartea includea în premieră şi o listă a hotelurilor din Paris, alături de restaurante ordonante după anumite criterii. Pe măsură ce secţiunea de restaurante din ghid a devenit tot mai renumită, fraţii au recrutat o echipă de „clienţi secreţi”, sau inspectori, cum sunt cunoscuţi astăzi, care să viziteze localurile anonim. Începând din 1926, ghidul a început să acorde câte o stea anumitor restaurante, iar cinci ani mai târziu a fost introdusă o clasificare de la zero la trei stele.

Anul 2021 a marcat sfârşitul exemplarelor tipărite şi, după 121 de ani pe hârtie, Michelin a trecut la publicarea digitală şi a lansat o aplicaţie proprie. Cu toate acestea, începând cu 2024, Franţa, Italia, Japonia şi Spania au decis să scoată şi ediţia tipărită.

Publicarea ghidului Michelin a fost întreruptă pe perioada celui de-al Doilea Război Mondial, dar informaţiile din ediţiile anterioare au fost de mare ajutor pe front. Guvernul american a cerut companiei Michelin permisiunea de a retipări ghidul din 1939, care conţinea hărţi detaliate ale Franţei, pe care forţele aliate le-au folosit după debarcarea în Normandia. Potrivit Military.com, „în ghidul Michelin din 1939 existau sute de hărţi foarte detaliate şi actualizate ale Franţei şi ale oraşelor franceze, precum Cherbourg, Caen şi St. Lo, toate acestea urmând să devină informaţii de importanţă extremă pentru invazia din D-Day”.

Publicarea ghidului a reînceput în 1945, iar în 1955 Michelin a creat un sistem paralel de clasificare pentru restaurantele care servesc preparate de fine dining la preţuri moderate, denumit Bib Gourmand.  

În prezent, Ghidul Michelin acoperă pieţele din Abu Dhabi, Argentina, Austria, Belgia, Brazilia, Canada, China, Croaţia, Republica Cehă, Danemarca, Dubai, Spania, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Hong Kong, Ungaria, Islanda, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Macao, Malaezia, Malta, Mexic, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Qatar, Irlanda, Serbia, Singapore, Slovenia, Coreea de Sud, Suedia, Elveţia, Taiwan, Thailanda, Turcia, Marea Britanie, SUA şi Vietnam. 

Anul 2021 a marcat sfârşitul exemplarelor tipărite şi, după 121 de ani pe hârtie, Michelin a trecut la publicarea digitală şi a lansat o aplicaţie proprie. Cu toate acestea, începând cu 2024, Franţa, Italia, Japonia şi Spania au decis să scoată şi ediţia tipărită. 

Când va avea şi România un ghid Michelin?

„România ar putea avea ghidul Michelin implementat de mâine. Reprezentanţii ghidului au venit la noi în ţară anul trecut, au purtat discuţii cu reprezentanţii mediului de afaceri din sectorul ospitalităţii, organizaţia HORA fiind de altfel prezentă la masa rotundă organizată cu această ocazie. După dialogul cu industria, discuţiile s-au mutat către etapa următoare, la nivelul autorităţilor, la ministerul de resort. Mai departe, nu avem informaţii exacte legate de ce s-a întâmplat, întrucât, aparent, subiectul nu a mai fost de actualitate. Autorităţile au clar un rol determinant în acest subiect, întrucât negocierile se poartă doar între aceştia şi reprezentanţii Michelin. Consider că o deschidere cât mai mare a autorităţilor pentru acest demers nu poate fi decât un pas major pentru progresul turismului din România”, spune Radu Tănase, director executiv al HORA, organizaţia care reprezintă companiile din industria ospitalităţii. 

În ceea ce-i priveşte pe reprezentanţii ghidului, aceştia au o gândire probusiness şi, ca atare, ambele părţi implicate trebuie să obţină beneficii în urma unei eventuale implementări.

Industria HoReCa din România a avut şi are parte de o evoluţie majoră în ultimii ani. Sunt foarte mulţi antreprenori care au investit sute de milioane de euro în restaurante care ar putea fi uşor incluse în ghid. „Investiţiile vin pe toate părţile: design, tehnologie, personal supercalificat, sustenabilitate etc. În opinia noastră, României nu îi mai lipseşte nimic pentru a fi parte în acest proiect!”. Din păcate, momentan, autorităţile par să aibă alte priorităţi şi nu percep impactul pe care l-ar avea venirea ghidului în România, în turism şi în economia ţării, spun reprezentanţii sectorului HoReCa. 

Aşa că, deocamdată, pentru gurmanzii români, cele mai apropiate restaurante cu stele Michelin sunt în Ungaria şi Serbia. 

Ghidul Michelin Ungaria din 2024 cuprinde recomandări pentru 78 de restaurante, dintre care 34 situate în Budapesta. Printre acestea se numără două restaurante cu două stele, opt restaurante de o stea şi unsprezece restaurante Bib Gourmand, pe lângă 57 de alte restaurante recomandate. Restaurantele Platán Gourmet din Tata şi Stand din Budapesta şi-au păstrat anul trecut clasificarea de două stele Michelin, iar cele opt premiate cu o stea sunt Pajta, Babel, Borkonyha Winekitchen, essência, Rumour şi Salt în Budapesta, plus 42 în Esztergom.

Ghidul Michelin Serbia pe 2025 cuprinde 23 de restaurante, inclusiv şase incluse în categoria Bib Gourmand şi primele două localuri premiate cu o stea: Langouste din Belgrad şi Fleur de Sel în localitatea Novi Slankamen.   

5 criterii de clasificare folosite de inspectorii Michelin

Chiar dacă evaluarea unui restaurant nu ţine cont oficial şi de atmosferă, decor şi calitatea servirii, întreaga experienţă asigurată de un anumit loc poate seduce sau dimpotrivă dezamăgi în mod subconştient recenzorii.

1.ΠCalitatea produselor

2. Stăpânirea aromelor şi a tehnicilor de gătit

Ž3. Personalitatea bucătarului-şef reprezentată în experienţa culinară

4. Raportul calitate-preţ

5. Constanţa calităţii după mai multe vizite