Crescută într-o familie bogată, a cărei avere a moştenit-o după moartea tatălui şi fratelui, şi fascinată de poveştile unui medic legist din Boston, George Burgess Magrath, prieten al acestuia din urmă, Lee a avut o contribuţie importantă la pregătirea poliţiştilor criminalişti din SUA, finanţând în perioada interbelică un program de studii la Harvard şi creând aşa-numitele ”Studii miniaturale ale morţii neexplicate“ (Nutshell Studies of Unexplained Death).

Aflând că multe crime rămâneau nerezolvate din cauză că poliţiştii nu erau foarte bine pregătiţi pentru strângerea de dovezi de la locul faptei, acesteia i-a venit ideea de a utiliza căsuţele de păpuşi pentru pregătirea criminaliştilor, confecţionând până la moartea sa din 1962 douăzeci de diorame miniaturale (”nutshells“) care prezintă scene ale unor crime, inspirate din cazuri reale. Dioramele sunt foarte detaliate, cu tot cu mobilier, păpuşi atent lucrate încât să corespundă adevărului ştiinţific şi tot felul de indicii mărunte, fiind gândite pentru a-i învăţa pe detectivi cum să studieze locul unei crime.

Miniaturile lui Frances Glessner Lee se folosesc şi astăzi pentru pregătirea criminaliştilor, iar mai recent au devenit obiectul unei expoziţii la galeria Renwick a Smithsonian American Art Museum din Washington, fiind arătate publicului larg pentru prima oară. Din cele 20 de miniaturi se păstrează 19, una dintre căsuţele de păpuşi fiind descoperită recent şi restaurată pentru expunere.