Legumele minune din basme pot fi transpuse în realitate dacă se îngrijeşte cine trebuie de ele, iar în contextul actual tot mai multă lume care dispune de spaţiu suficient îşi găseşte un nou hobby: cultivatul legumelor uriaşe, scrie The Guardian.

Cepe cât un cap de om, castraveţi cât un copil de câţiva anişori, dovleci care trec peste mia de kilograme şi altele pot fi obţinute de grădinari amatori, care pot găsi uşor informaţii de la alţi pasionaţi, fie pe site-uri dedicate, fie pe reţele de socializare online ca Facebook. Cei care doresc să se apuce de cultivatul de giganţi nici nu trebuie să se străduiască prea tare, având posibilitatea obţinerii de seminţe de la cei care le împărtăşesc pasiunea. Pe lângă o modalitate de petrecere a timpului liber, unii văd cultivatul de giganţi legumicoli drept ceva amuzant, iar alţii consideră că o asemenea îndeletnicire e asemeni unui sport şi concurează cu alţi cultivatori pentru obţinerea titlului pentru cea mai mare roşie, cel mai greu dovleac şi multe altele la diverse evenimente, atunci când situaţia o permite, fiind interesaţi nu neapărat de premii, ci mai degrabă de gloria de a le câştiga. Cei care practică acest hobby locuiesc în diverse părţi ale lumii, unii chiar în Antarctica şi ţin legătura cu alţii la fel ca ei sfătuindu-se cu aceştia şi lăudându-se cu realizările lor.

MODĂ

De la băncile de altădată

Pentru unii, eleganţa nu stă în haine sau accesorii de la case de modă, ci mai degrabă de la firme care nu mai există. Aşa stau lucrurile în cazul unor tineri finanţişti care se dau în vânt după tot felul de obiecte cu sigla unor bănci sau firme care nu mai există şi care au rămas în istoria corporatistă americană, scrie Financial Times. Se caută astfel şi se vând la preţuri mari tricouri, genţi, şepci, umbrele pe care le primeau cândva angajaţii unor bănci ca Lehman Brothers, Bear Stearns ori Merrill Lynch, sau asemenea accesorii de la compania de energie Enron ori care i-au aparţinut lui Bernie Madoff, pe care milenialii, mai ales, le cumpără pentru sute sau chiar mii de dolari şi le poartă ca pe nişte trofee.

INIŢIATIVE

Cartea pe toate drumurile

Atunci când o bibliotecă mare se închide, în locul ei pot să răsară altele mai mici pentru ca iubitorii de lectură să nu rămână fără cărţi. La fel şi când o criză le impune oamenilor să evite aglomeraţia. La New York, spre exemplu, există voluntari dedicaţi creării de minibiblioteci, al căror număr a ajuns recent la 130, dintre care 40 înfiinţate în ultimul an, scrie Wall Street Journal. Minibibliotecile oferă acces gratuit la cărţi, iar colecţiile lor sunt formate din titluri de beletristică sau diverse alte domenii. Ele sunt amplasate în parcuri, staţii de metrou, pieţe publice, blocuri pentru persoane cu venituri reduse şi chiar câteva secţii de poliţie ori şcoli şi sunt întreţinute chiar şi de copii, sub supravegherea profesorilor. Unele minibiblioteci publice au până şi alimente sau dezinfectant de mâini pe lângă cărţi, în caz că cineva ar putea avea nevoie de aşa ceva.

ARTĂ

Igienă cu artişti

Un articol care a atras atenţia publicului abia atunci când lumea a dat năvală în magazine în primăvară ca să-şi facă provizii a atras şi atenţia unei galerii din artă din SUA, de la Los Angeles. Galeria Marta a solicitat unui număr de 50 de artişti idei pentru suporturi de hârtie igienică, acestea făcând apoi obiectul unei expoziţii online recent încheiate. Pe lângă suporturile confecţionate de artişti din diverse materiale cum ar fi ceramica viu colorată, lanţuri sau chiar o bormaşină, expoziţia intitulată „Under/Over” a mai cuprins şi informaţii despre impactul asupra mediului pe care-l are procesul de producţie a hârtiei igienice în America de Nord.