Statisticile sustin ca aproape jumatate dintre europeni isi planifica vacantele in jurul unui criteriu simplu: arta culinara a fiecarei tari sau regiuni pe care vor s-o viziteze. La urma urmei, pentru un turist, modul in care bastinasii aleg ingredientele si le transforma in retete traditionale constituie o metoda eficienta de a intelege istoria si tipologia regiunii. Iar alegerea unui loc in functie de ce anume se mananca acolo isi are radacina intr-o situatie de viata simpla: dorinta de a savura o vacanta fara teama de a suferi de foame din pricina incompatibilitatii cu preferintele locale. De altfel, cele mai aglomerate restaurante din orasele turistice raman  fast food-urile, pentru ca nu putini sunt cei care vor sa mearga la sigur.

Ulterior, tot acest proces s-a rafinat, pana la punctul in care se pregatesc harti turistice cu restaurantele ce trebuie vizitate, in detrimentul clasicelor liste cu obiective turistice, care devin oarecum colaterale. Apoi, curentul a fost sustinut si de calatoriile in scop profesional, intreprinse de criticii de arta culinara, somelieri si hotelieri, precum si de imboldul ghidurilor Michelin - despre care am mai vorbit in aceasta pagina - de a desena harta in functie de restaurantele cele mai bune. Si bineinteles, sa nu uitam de pornirile gurmande pure, in sfarsit recunoscute de cei care se aventureaza pe aceasta cale. Unii sunt de parere ca acest "culinary travel" nu este lipsit de riscurile lui si presupune o anumita doza de curaj cand vine vorba de a ingurgita felurite preparate din ingrediente ale caror nume pe care nici macar nu le poti pronunta. Desigur, si aici apar nuante. Exista "culinary travel" pentru cei care vor sa stie, inca din momentul cand rezerva biletul de avion, meniul pe ore si zile, descris in detaliu si respectat intocmai. Tot asa cum exista "culinary travel" pentru cei ce se lasa pe mana unui agent liber sa-si surprinda clientii cu preparate oricat de exotice - e vorba aici de amatorii de noutate, convinsi ca deja le-au vazut si le-au mancat pe toate si sunt dornici sa incerce ceva complet neobisnuit.

Topurile internationale de destinatii pentru "culinary travel" difera usor de la o tara la alta, cel mai frecvent clasate pe primele trei locuri fiind Ecuador, Maroc si Thailanda, urmate de - surpriza - patria fast food-urilor, SUA, indeobste destul de putin apreciata pentru rafinamentul culinar. Dar, desigur, gusturile nu se discuta. Brazilia, Turcia, Franta si Spania urmeaza si ele indeaproape in cele mai multe topuri. Un amanunt interesant: Franta se afla cu doua locuri in urma Statelor Unite - inca un argument pentru francezi de a nutri sentimente calde pentru tara prietena. Romania nu reprezinta inca o prezenta notabila in astfel de topuri, dar mai avem timp sa recuperam. Pentru ca pana la urma, "culinary travel" se intemeiaza pe marketing si branding de tara, la care Romania n-a excelat deloc pana acum. Insa nu este exclus ca si la noi sa apara agentii de turism care sa marseze pe avantajul legumelor inca gustoase, al lactatelor biologice sau pur si simplu al nemuritoarelor sarmale.

Anca Mitu este director general al Privileg Catering