20 de ani de Business MAGAZIN. Ce ar fi businessul românesc fără voi, dar şi fără noi?
953 este ediţia BUSINESS Magazin pe care o răsfoiţi acum, după 20 de ani de activitate a revistei. Sunt cele mai noi pagini din cele în jur de 70.000 în care am scris despre istoria de business a României, pornind de la un deziderat ambiţios: „Vom face cea mai bună revistă de business!” (Laurenţiu Ispir, redactorul-şef de atunci al revistei).
Vă mulţumim că ne citiţi în continuare şi, celor mai mulţi dintre voi, că avem ce scrie datorită vouă. Ne găsiţi în continuare pe print, unde apărem, cu stoicism, săptămână de săptămână, dar şi în anuarele noastre, pe site-ul BUSINESS Magazin (şi pe toate canalele adiacente acestuia), în cadrul evenimentelor – fizice şi online –, la emisiuni şi la întâlniri de business faţă în faţă!
2005
16/2005
De-a lungul anilor, paginile revistei au acoperit subiecte extrem de variate, de la macroeconomie şi din sfera economică (în mod evident) până la domenii precum literatură, muzică, politică, stil de viaţă. În martie 2006, BM prezenta un fenomen, deoarece „Codul lui da Vinci” era de 87 de săptămâni pe primul loc în topul „The New York Times”, doborând toate recordurile hard-cover. Cartea fusese deja tradusă în 42 de limbi, se publicaseră şi vreo două duzini de volume despre ea - cărţi care fie combăteau volumul lui Brown, fie îl susţin, fie încercau să descifreze semnificaţiile evenimentelor şi simbolurilor din carte. „Stupefacţie în industria cărţii. Romanul unui american obscur, Dan Brown, a măturat în doi ani toate recordurile de vânzări, instalandu-se autoritar, cu peste 17 milioane de exemplare, pe primul loc în topul mondial hard-cover din toate timpurile.” „Codul lui da Vinci” e o poveste cu societăţi secrete, coduri ce trebuie decriptate, crime, mistere medievale şi teorii fanteziste.
2006
65/2006
În urmă cu 18 ani, piaţa românească a cafenelelor îşi trăia adolescenţa, iar experţii credeau că 2006 era un an al delimitărilor teritoriale, în care trebuia ocupate punctele-cheie, în vreme ce anii următori urmau să fie esenţiali pentru extinderea brandurilor şi pentru stratificarea pieţei. De ce o afacere cu cafea? „Pentru că nu există produs într-o unitate alimentară, fie ea restaurant, bar, cafenea sau club, care să aibă o marjă mai mare de profit: o cafea vândută cu aproximativ 5 lei, 10 sau chiar 15 lei presupune un cost al cafelei care nu trece de 0,7 bani. La un calcul simplu, vedem că dintr-un kilogram de cafea (care costă între 60 şi 100 lei) se fac 133 cafele (7 grame la o cafea), în care se calculează şi o pierdere, ajungându-se la 0,5-0,7 bani pentru o cafea. Aşadar, comerciantul care vinde cafea îşi poate permite un adaos între 80 şi 200% sau chiar mai mult faţă de preţul de cost al băuturii - iar asta face ca investiţia iniţială să fie amortizată mult mai repede decât într-o altă afacere.”
2007
117/2007
România devenise, în sfârşit, o piaţă interesantă nu numai pentru supermarketuri şi hipermarketuri, ci şi pentru marile reţele de retail specializat. Unul dintre cele mai mari lanţuri comerciale de articole sportive din lume, grupul francez Decathlon, care urma să deschidă primul magazin la Bucureşti în 2008, la concurenţă cu o altă reţea de profil - Hervis, divizia de retail sportiv a olandezilor de la Spar.
„Pentru a convinge managementul grupului Decathlon, unul dintre cei mai mari retaileri de articole sportive din lume, să investească în România n-au fost suficiente slide-urile de prezentare, planul de afaceri, nici cifrele care arătau creşterea economică sau veniturile tot mai mari pe cap de locuitor - pentru că imaginea României în Franţa este departe de realitate,” recunoaşte, în exclusivitate pentru BUSINESS Magazin, Francesco Russo, managerul Decathlon în România.” Cu toate acestea, ţara nu numai că s-a infiltrat în planurile de business ale francezilor, ci a şi acaparat o felie consistentă din atenţia lor pe parcursul anilor.”
2014
723/2019
Încă de acum cinci ani, revista analiza fenomenul freelancerilor, care nu au un program fix, nu au angajaţi, dar au multă libertate. În ce domenii activează şi cât câştigă freelancerii din România sunt doar câteva dintre întrebările la care a găsit răspuns acest material de copertă. Spre deosebire de corporatiştii parcă traşi la indigo pe care îi întâlneşti la vremea prânzului în preajma mallului Promenada, îmbrăcaţi smart casual şi cu badge-ul atârnat negreşit la gât, freelancerii alcătuiesc un altfel de peisaj. Pe cât de diferite sunt domeniile în care lucrează, pe atât de diferite sunt şi poveştile, ţinutele, agendele şi pasiunile celor ce au ales să „agaţe în cui” legitimaţia de birou pentru a se dedica full time hobbyurilor transformate în meserie.
2020
742/2020
„Dacă n-ar fi, nu s-ar mai povesti. Despre unii însă se povesteşte chiar dacă, de fapt, nu au fost. Nu au mai fost. Aşa s-ar putea descrie povestea unora dintre tranzacţiile care au fost pe cale să fie parafate de-a lungul timpului pe piaţa locală, însă factori neprevăzuţi au făcut ca toate planurile să fie date peste cap, iar mutările să fie ratate... la mustaţă.” Între tranzacţiile care nu au fost finalizate, BUSINESS Magazin le-a prezentat, în 2020, pe cele legate de reţeaua de servicii medicale private Regina Maria, preluarea producătorului de cărămizi Brikston Iaşi de către grupul austriac Wienerberger (2018), achiziţia Băncii Româneşti de către grupul ungar OTP (2018), preluarea a 51% din grupul petrolier Rompetrol de către China Energy Company Limited (2018), preluarea magazinelor Mr Bricolage de către grupul britanic Kingfisher (2015) sau vânzarea unui pachet din distribuitorul de materiale de construcţii Ambient către fondul suedez de investiţii EQT (2008).
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro