Proiectul „Strămoşi” a început în martie 2021 cu scopul de a realiza o fuziune între tradiţie, artă modernă şi tehnologia de bază din spatele criptomonedelor. A rezultat o colecţie de circa 10.000 de NFT-uri create pe blockchainul Elrond şi unul dintre cele mai inovatoare proiecte de promovare turistică a României.

Sabin Stănescu, project manager al asociaţiei nonguvernamentale @Romania, aflată în spatele proiectului „Strămoşi”, a fost mereu un entuziast al turismului şi călătoriilor, pasiune ce l-a determinat să studieze management turistic în cadrul unei universităţi din Bucureşti. După terminarea facultăţii, a lucrat în imobiliare, motorsport, marketing, producţie media şi, înainte de a da glas iniţiativei @Romania, a lucrat timp de doi ani într-o firmă de implementare a tehnologiei blockchain în Budapesta, aflată la început de drum. Start-up-ul a fost achiziţionat şi integrat ulterior într-un proiect mai mare. Astfel, reîntors în ţară, Sabin Stănescu a ales să se concentreze pe modul în care tehnologia, după spusele lui, poate schimba în mai bine România şi percepţiile care se învârt în jurul ei.

„Nu am ales Elrond pentru că este o echipă românească sau un start-up local de succes, ci deoarece credem cu tărie că tehnologia pe care o dezvoltă este una revoluţionară şi va schimba în bine modul în care relaţionăm şi tranzacţionăm. Însă am găsit în comunitatea Elrond mulţi oameni cu care împărtăşim aceleaşi valori şi de la care am primit sprijin la fiecare pas”, explică Sabin Stănescu.

Foto: Sabin Stănescu, project manager @România

@Romania a luat naştere în prima jumătate a lui 2019, după ce fondatorii au observat că unele dintre cele mai la îndemână mijloace de promovare turistică nu erau folosite şi gestionate corespunzător. Grupul a început cu un cont pe Instagram şi, odată cu creşterea puternică a platformei, a efectuat tranziţia către TikTok, urmând să strângă până acum o audienţă combinată de peste un milion de urmăritori pe social media.

Cele 10.000 de NFT-uri (non-fungible tokens) din cadrul proiectului „Strămoşi” vor avea rolul de tokenuri de guvernare în limbajul de specialitate DAO (descentralized autonomous organization) @Romania, sunt generate algoritmic din peste 700 de trăsături diferite şi pot fi colecţionate sau tranzacţionate ca proprietăţi virtuale. Pentru a le achiziţiona, este nevoie de un portofel Elrond sau de Maiar, aplicaţia companiei Elrond Network. „Planul de la început a fost să facem ce putem cu resursele disponibile şi să pregătim o platformă proprie (...) De aici încolo ne dorim să dezvoltăm o platformă descentralizată de turism şi promovare turistică pe blockchainul Elrond, să dezvoltăm 10 noi obiective turistice în ţară şi să creştem durabil numărul de turişti străini anuali”, afirmă Sabin Stănescu, adăugând că proiectul va continua în paralel munca de promovare pe reţelele de socializare. În consecinţă, @Romania plănuieşte să extindă numărul de platforme şi nivelul de acoperire, cât şi să ofere burse şi granturi creatorilor de conţinut.

Pentru mai mult context, NFT-urile constituie implementarea unui certificat blockchain impermutabil care, odată ataşat unei opere de artă sau oricărui alt fel de obiect digital, este capabil să îi ateste originea şi autenticitatea. De asemenea, blockchainul stochează orice istoric de tranzacţionare onchain şi atestă evoluţia valorii în timp. „Dacă Picasso sau Michelangelo ar fi avut posibilitatea să folosească această tehnologie, am fi putut avea o atestare exactă a întregii lor opere, am şti exact ce a fost pierdut, ce a fost distrus şi nu am avea surpriza de a descoperi opere pierdute sau necunoscute la un moment ulterior.

„Sabin Stănescu argumentează că relevanţa artei este dată de relaţia dintre artist şi privitor, iar – în acest sens – NFT-urile rezolvă şi democratizează modul în care putem crea şi tranzacţiona artă. Totodată, putem observa deja primele etape ale fazei de tranziţie de la ceea ce percepem momentan ca internet la aşa-numitul metaverse, fenomen susţinut şi de decizia Facebook de a-şi schimba numele în „Meta”. Dacă în ultimii 20 de ani internetul a reuşit să depăşească graniţe şi să formeze comunităţi de oameni interesaţi de o multitudine de subiecte, lucrurile se pot schimba radical în prezent şi vor progresa mult mai rapid ca înainte.

„Expoziţiile vor exista online în spaţii şi comunităţi virtuale unde oricine este liber să participe, din orice colţ al planetei, la orice moment, atât timp cât dispune de un telefon mobil şi conexiune la internet. Probabil o să vedem multiple implementări de realitate augmentată, expoziţii de artă digitală in spaţii reale şi artă tranzacţionată prin NFT-uri”, continuă Sabin Stănescu. În ceea ce priveşte problemele turismului românesc, mai ales într-o perioadă marcată de declinuri uriaşe, provocate de criza sanitară, managerul de proiect consideră că ne putem plânge cu privire la faptul că nu se schimbă nimic sau putem încerca la fel de bine să facem ceva pe cont propriu, refuzând să creăm o lungă listă prin care să criticăm fiecare nereuşită privind promovarea României. Aici, rolul segmentului DeFi (descentralized finance), prin intermediul căruia platformele digitale reduc din dominanţa exercitată de bănci asupra tranzacţiilor financiare, ar aduce viteză de reacţie şi costuri reduse de implementare şi tranzacţionare de care au nevoie unele businessuri care caută să se reinventeze.

„Alegem totuşi să facem un fel de «hard-wire», un sistem care nu vine să îl înlocuiască sau să îl îmbunătăţească pe cel tradiţional, ci unul care creează un ecosistem independent de turism şi promovare turistică în care oricine să poată participa.” Mai mult, perspectivele artiştilor digitali de pretutindeni devin tot mai bune în vreme ce reuşesc să se adapteze la noul statu-quo şi să creeze în jurul lor un brand şi o comunitate, iar varietatea metodelor de monetizare pare că se poate îmbina uşor cu industria turismului. „Cred că urmează o perioadă dură pentru criticii de artă, pentru zona de galerii si muzee de artă modernă şi contemporană. Arta se va îndrepta în direcţia în care dictează majoritatea şi se va ramifica în acelaşi timp în direcţia indicată de fiecare procent din minoritate. Nu este un proces pe care să îl poată prezice sau controla cineva. Criticul de artă nu mai există, a fost înlocuit de influencerul de NFT-uri şi cât de curând este posibil ca şi el să nu mai fie relevant”, a declarat Sabin Stănescu pentru BM.