E mesajul pe care îl transmit fondurile de investiţii din străinătate start-up-urilor tech locale, care reuşesc să atragă an de an tot mai multe finanţări, creşterea ecosistemului companiilor de tehnologie fiind alimentată de un mix de investitori internaţionali, regionali şi locali, precum şi de o creştere a activităţii antreprenoriale. Ce sfaturi au reprezentanţii VC-urilor de peste graniţe pentru antreprenorii din România aflăm de la cinci fonduri de investiţii străine care au finanţat deja câteva startupuri tech româneşti cu potenţial şi se uită în continuare după noi pariuri.

Antreprenorii români sunt talentaţi, motivaţi şi au mult potenţial. Sfatul nostru pentru ei ar fi să fie mai curajoşi şi mai încrezători. Dacă vor fi mai deschişi, vor promova o cultură a schimbului de cunoştinţe, a mentoratului şi vor cultiva următoarea generaţie de talente, aceste lucruri vor fi în beneficiul întregului ecosistem. Aşa cum spune proverbul: «Când vine valul se ridică toate bărcile»”, a spus pentru BUSINESS Magazin Svetozar Georgiev, general partner al Eleven Ventures – fond de venture capital originar din Bulgaria, axat pe investiţii pre-seed şi seed în Europa de Sud-Est. Eleven Ventures a investit deja în cinci startupuri româneşti – printre care se numără Frisbo, Flaminjoy (fost ProductLead) şi SuperOkay – şi se uită în continuare spre piaţa locală, fiind în căutare de idei cu potenţial de scalare.

Finanţările de la graniţă. Potrivit lui Svetozar Georgiev, prezent în cadrul conferinţei How to Web 2023, Eleven Ventures a investit până acum în cinci startup-uri româneşti o sumă totală de 5,4 milioane de euro, toate cele cinci pariuri făcând parte din cel de-al treilea fond al VC-ului. „În continuare suntem hotărâţi să sprijinim ecosistemul românesc de startup-uri şi suntem activi în căutarea şi întâlnirea fondatorilor români. Domeniile noastre de interes pentru investiţii includ Fintech, Future of Work, Healthcare şi Sustainable Food. Suntem mereu în căutare de fondatori pasionaţi şi orientaţi spre schimbare, care lucrează la soluţii ce abordează probleme din lumea reală în aceste verticale”, a explicat Svetozar Georgiev.

El a adăugat că merită subliniată strânsa interconectare între ecosistemele de finanţare bulgar şi român, care cuprinde mulţi investitori de capital de risc bulgari şi companii prezente în România. „Acest lucru reprezintă un semn bun, deoarece vom lucra cu toţii împreună pentru a consolida şi mai mult ecosistemul colectiv balcanic pe harta globală. Progresul făcut până acum în ecosistemul românesc de startup-uri este mare.

Nu văd niciun element critic care să lipsească. Cheia pentru un succes continuu constă în eforturi susţinute şi o execuţie consecventă.” Un alt fond de investiţii străin care stă cu ochii pe ce se întâmplă în ecosistemul de startupuri româneşti este fondul cu capital de risc din Budapesta (Ungaria) Day One Capital Fund Management, care a finanţat cu circa 4-5 milioane de dolari două companii româneşti la început de drum. „Ne concentrăm mai ales pe echipele aflate la început de drum, care sunt relativ necunoscute. În afară de companiile din portofoliul nostru actual, Flowx şi Veridion, avem în vedere mai multe companii româneşti – din noul nostru fond dorim să dublăm expunerea noastră la ecosistem. Fără a dezvălui prea multe prea curând, este foarte probabil ca lui Day One să i se alăture o altă companie românească. Suntem generalişti care se concentrează în primul rând pe companiile în faza de seed, deşi luăm în considerare şi startupurile pre-seed care au demonstrat o anumită tracţiune. În timp ce accentul nostru principal este pus pe B2B SaaS, portofoliul nostru include, de asemenea, câteva startup-uri B2C şi legate de hardware”, a spus György Simó, managing partner, Day One Capital Fund Management.

El consideră că România se consolidează în fiecare an şi este în prezent una dintre cele mai dinamice pieţe din regiune. „Apreciem energia şi oamenii calitativi din ecosistemul românesc de startup-uri, deoarece este unul dintre cele mai ambiţioase din regiune. În mod evident, a fost alimentat de succesul UiPath, dar acum companii mai tinere, precum FintechOS, Druid, Flowx, Veridion sau Creatopy, dau posibilitatea fondatorilor aflaţi la început de drum să gândească global încă din prima zi.”

La fel ca în multe ţări din regiunea CEE, una dintre principalele probleme cu care se confruntă România este densitatea – numărul de fondatori şi operatori cu experienţă care au trecut prin provocările şi succesele înfiinţării şi extinderii companiilor la nivel global este limitat. „Cu toate acestea, perspectivele noastre devin mai promiţătoare. Recent, la How to Web, am avut ocazia să ne întâlnim cu mai mulţi foşti angajaţi ai UiPath care acum îşi construiesc propriile companii. VC-uri experimentate sunt, de asemenea, disponibile acum, precum şi talentele de talie mondială. Acest lucru sugerează o schimbare pozitivă în ecosistem. Sperăm să asistăm în viitorul apropiat la apariţia unei reţele de antreprenori de succes, asemănătoare cu Flowx şi Veridion”, a mai adăugat György Simó, care transmite anteprenorilor români să gândească încă de la început global.

„Sfatul nostru pentru antreprenorii români este să nu se limiteze la a construi de la început echipe doar româneşti, ci să se străduiască să construiască o companie cu o mentalitate globală încă de la început.”

Apostolos Apostolakis, partner la Venture Friends – fond de investiţii care a finanţat Proportunity, un start-up fondat de doi români la Londra – consideră că România este un ecosistem de startupuri interesant şi din ce în ce mai vibrant, cu poveşti de succes precum Uipath, FintechOS sau Druid AI ce sunt vizibile la nivel internaţional şi care determină avansul său recent.

„În mod similar cu restul regiunii, în România e loc de îmbunătăţire în ceea ce priveşte competenţele în domeniul vânzărilor şi al marketingului, deoarece acestea sunt mai puţin abundente decât în SUA sau în Europa de Vest. Cu toate acestea, în ritmul actual de dezvoltare a ecosistemului, este doar o chestiune de timp până când acest decalaj va fi redus semnificativ”, a punctat Apostolos Apostolakis. El este de părere că fondatorii români sunt adesea „înfometaţi” şi perseverenţi, gânditori structuraţi, capabili să realizeze multe cu resurse limitate. „Toate acestea sunt atributele unor fondatori puternici. O sugestie ar fi să devină şi buni povestitori. Povestea este foarte importantă pentru a convinge investitorii şi viitorii angajaţi să se alăture unei companii, iar fondatorii trebuie să lucreze la crearea unei poveşti clare, concise şi bine susţinute”, a spus Apostolos Apostolakis.

Venture Friends a avut mai multe interacţiuni cu diverşi antreprenori români, spre exemplu, Instashop, compania din portofoliul VC-ului Venture Friends care a fost vândută către Delivery Hero pentru 360 milioane de dolari, are un co-fondator român – pe Cosmin Manea. Şi start-up-ul Spotawheel se află în portofoliul Venture Friends, compania având deja o tracţiune semnificativă în România şi o echipă considerabilă ce lucrează în sediul din România. „Avem în continuare România pe radarul nostru şi am colaborat cu numeroase companii interesante în ultimii doi ani. Căutăm startupuri în etapele de pre-seed şi seed, în special în domeniile marketplace, fintech, consumer şi B2B SaaS. Datorită conferinţei How to Web, am intrat în contact cu noi fondatori şi am consolidat relaţiile existente sau am creat noi conexiuni cu investitori locali (VC-uri şi investitori individuali). Datorită acestui fapt, ne aşteptăm să avem o vizibilitate mai mare în ceea ce priveşte startupurile româneşti promiţătoare în viitor şi sperăm să investim într-unul în curând”, a spus Apostolos Apostolakis.

Pe de altă parte, Allen Taylor, managing partner, Endeavor Catalyst, vehiculul de investiţii al reţelei de antreprenori Endeavor, consideră că ecosistemul românesc de startupuri are încă nevoie de mai multe „poveşti de succes” care să servească drept modele pentru alţii. „UiPath este un prim exemplu excelent. Dacă putem construi încă 3-5 astfel de exemple, avem potenţialul de a inspira o nouă generaţie de antreprenori. Noi am făcut două investiţii în startupuri româneşti până acum: prima a fost cu FintechOS în 2021, iar recent ne-am alăturat seriei B pentru Druid. Investim între 1 şi 2 milioane de dolari pentru fiecare companie din Endeavor, aşa că am investit doar câteva milioane de dolari până acum în startupuri din România”, a explicat Allen Taylor.

El a menţionat că Endeavor Catalyst caută fondatori care „visează în stil mare” pentru a construi companii semnificative şi longevive. „Credem că pot fi construite companii globale de peste 1 miliard de dolari de oriunde, inclusiv din România. Antreprenorii români au foarte mult talent şi potenţial şi sfatul meu ar fi să creadă în ei înşişi şi să nu uite că majoritatea poveştilor de succes care apar peste noapte au nevoie de 10-15 ani pentru a se construi. Acesta este un joc pe termen lung.”

Ce poate fi îmbunătăţit. Ecosistemul de startupuri din România s-a dezvoltat semnificativ în deceniul trecut, şi privind în mod special startupurile din domeniul tehnologic, acestea s-a transformat de la o destinaţie de outsourcing pentru companii internaţionale de tehnologie în creatori de companii tehnologice de succes, este de părere Cristina Riesen, founder, board member în cadrul European Innovation Council (EIC). Stimulat de o generaţie de inovatori ambiţioşi, România a fost martora unei creşteri semnificative a activităţii antreprenoriale şi a reuşit să devină un centru vibrant pentru inovaţie şi antreprenoriat, dând naştere unor poveşti internaţionale de succes remarcabile, precum UiPath, Bitdefender sau dotLumen. „Pe măsură ce ecosistemul de startupuri din România continuă să se maturizeze, numărul mare de talente tehnice şi de inginerie, o reţea tot mai solidă de sprijin şi accesul privilegiat la pieţele europene consolidează poziţia României ca un teren fertil pentru inovaţii europene de vârf. Este minunat să vedem că, de exemplu, în raportul global privind ecosistemul de startupuri din 2023 de la Startup Genome, Bucureştiul este listat în Top 10 al ecosistemelor emergente după valoare (valoarea existentă şi evaluările startupurilor din 2020-2022) cu 36 miliarde de dolari, foarte aproape de media globală de 34,6 miliarde de dolari”, a spus Cristina Riesen.

Însă acest lucru nu înseamnă că nu mai există dificultăţi şi provocări de rezolvat pe piaţa de profil din România. Practic, accesul la finanţare, în special la finanţarea early-stage (153 milioane de dolari la Bucureşti în comparaţie cu media globală de 970 milioane de dolari), birocraţia, optimizarea transferului tehnologic din universităţi şi o mai mare integrare cu industria sunt câteva dintre aspectele care pot fi încă îmbunătăţite. De asemenea, antreprenorii români strălucesc deja pe scena mondială datorită viziunilor lor ambiţioase, inovaţiilor unice şi perseverenţei lor, însă a avea o viziune sau o idee inovatoare este important, dar reprezintă doar o mică parte din ceea ce va asigura succesul unei companii, a explicat Cristina Riesen. „În loc să reinventezi roata, este esenţial să înveţi cât mai repede posibil ce funcţionează şi ce nu funcţionează atunci când duci un start-up de la lansare la scalare. Datorită internetului, accesul la astfel de informaţii este mai uşor ca niciodată. Y Combinator Startup Playbook este un astfel de exemplu. În al doilea rând, a avea o abordare bazată pe date şi a te obişnui să îţi testezi ipotezele rapid şi cu un buget redus sunt modalităţi foarte eficiente de a-ţi accelera creşterea. Cu cât asculţi mai mult piaţa şi clienţii cu adevărat, cu atât mai mari sunt şansele ca produsul tău să genereze venituri constante”, a spus Cristina Riesen.

Ea a adăugat că în comparaţie cu ecosistemele de startupuri mai dezvoltate, este mai dificil pentru antreprenorii români să aibă acces la cunoştinţe care să le accelereze afacerile şi la investitori internaţionali în etapa early-stage. În plus, unele sectoare industriale din România nu sunt la fel de receptive la noile tehnologii sau modele de afaceri, în comparaţie cu ţările în care corporaţiile au un istoric mai lung de inovare. În acelaşi timp, nu multe universităţi au parteneriate continue şi solide cu startupuri pentru a amplifica cercetarea şi dezvoltarea şi pentru a stimula crearea şi extinderea ideilor de afaceri viabile. Astfel, conectarea şi colaborarea cu ecosistemele europene mature şi emergente de startupuri reprezintă o modalitate importantă de a valorifica sinergiile şi de a accelera creşterea ecosistemului românesc de startupuri tech. „Aplicarea directă la instrumentele de finanţare ale UE, cum ar fi programele Pathfinder, Transition şi Accelerator ale European Innovation Council, poate stimula în mod semnificativ investiţiile în startupuri. EIC sprijină inovaţiile cu potenţial ridicat şi cu risc ridicat, de la stadiul de laborator până la scalare, oferind nu numai finanţare mixtă (o combinaţie de granturi şi capitaluri proprii), ci şi un sistem de sprijin complet prin intermediul serviciilor sale de accelerare şi al conexiunilor cu parteneri globali şi ecosisteme de inovare.”

O caracteristică unică a European Innovation Council este că sprijină inovaţiile de vârf prin granturi şi investiţii. Deoarece inovaţiile deeptech pot fi percepute ca având un risc ridicat de către investitorii privaţi, EIC acoperă o breşă importantă de finanţare, atrăgând investitori privaţi. „În prezent, startupurile tehnologice româneşti nu profită pe deplin de aceste oportunităţi de finanţare, nu există multe aplicaţii. Ar fi minunat să vedem această schimbare. Procesul de aplicare la programele EIC, în special Pathfinder pentru proiecte de cercetare, Transition pentru validarea ideilor noi de la laborator la afacere şi Accelerator pentru extindere, este direct şi bine explicat pe site-ul EIC. Un aspect important de ţinut minte este că EIC nu este doar un investitor răbdător, înţelegând că este nevoie de timp pentru a dezvolta inovaţii revoluţionare, ci oferă şi «bani inteligenţi» (în engleză, smart money), adică, pe lângă investiţii, acces la o gamă largă de servicii de accelerare, inclusiv coach şi mentori şi acces la potenţiali clienţi din întreaga Europă. Încurajez toţi antreprenorii români care lucrează la inovaţii care schimbă lumea să arunce o privire şi să ia în considerare aplicarea”, a menţionat Cristina Riesen.

Investitori de pe tot globul, la Bucureşti. Anul acesta, conferinţa How to Web a reunit la Bucureşti peste 5.000 de oameni de business, din toate colţurile lumii: majoritatea fiind din Europa, dar au fost reprezentanţi şi din Australia, SUA, Pakistan sau Japonia. În cadrul ediţiei de anul acesta au existat, în total, peste 12.200 de întâlniri de business. „Anul acesta, un interes crescut s-a văzut şi din partea investitorilor din afara Europei de Est, precum Creandum (Suedia), care au investit anterior în Spotify, Klarna, Bolt sau Atomico (UK) care au investit în Stripe, Masterclass, sau start-up-ul românesc Digitail”, a spus Monica Zara, head of conference How to Web. Ea consideră că România arată foarte bine pe harta inovării regionale, prin prisma poveştilor de succes precum UiPath, FintechOS sau FlowX, dar şi a achiziţiilor precum achiziţia GloriaFood de către Oracle, ceea ce face ca investitorii să îşi îndrepte atenţia spre piaţa naţională. „Aceste poveşti de succes sunt dublate de o generaţie nouă de startup-uri recunoscute şi validate la nivel european şi global, care atrag investitori din toată Europa, nu doar din regiune. Spre exemplu, Digitail (VetTech), care a ridicat o rundă de 11 milioane de dolari de la Atomico; Sera (AgTech), care a ridicat o rundă de 3,4 milioane de dolari, rundă condusă de Cavalry Ventures, sau Druid, care a anunţat de curând runda de 15 milioane de dolari din partea Karma Ventures şi Hoxton Ventures.”  

Interesul din partea investitorilor străini pentru piaţa naţională este, potrivit ei, validat şi prin numărul foarte mare de participanţi la evenimentul privat Venture in CEE organizat tot de How to Web. Anul acesta cei peste 150 de investitori au reprezentat 94 de fonduri din toată Europa. „Acestea sunt doar câteva dintre tranzacţiile şi acţiunile care confirmă că ochii lumii şi buzunarele investitorilor sunt îndreptate către Europa de Est şi, cu certitudine, România este un punct principal pe hartă. Pare că a pornit un fenomen foarte interesant şi benefic pentru România care o să funcţioneze foarte bine pentru piaţa locală de startup-uri în următorii ani”, a mai spus Monica Zara.