Cum să te asiguri că ai la vârf lideri care cunosc bine pieţele de care răspund? Pentru grupul francez Orange, răspunsul stă într-un sistem cu totul diferit faţă de cel observat în alte multinaţionale din telecom, în care liderii sunt rotiţi între diferite pieţe, după un număr de ani, şi promovează în roluri noi fără a lua totul de la zero. Ba chiar din contră. Un exemplu este recenta schimbare anunţată la vârful subsidiarei din România, concomitent cu cea din Polonia. În centrul atenţiei sunt doi lideri binecunoscuţi la Bucureşti.

Din punctul de vedere al jobului, pentru mine este mai interesant să fiu în România decât în Elveţia. Acolo poţi avea un post bun, dar mult mai puţin interesant.” Acum exact 15 ani, elveţianul Julien Ducarroz, care avea deja nouă ani de experienţă în grupul Orange - petrecuţi în Marea Britanie şi Olanda, discuta pentru prima oară cu presa din România, cu ZF mai exact, din noua postură de director de strategie al Orange România, şi îşi explica decizia de a veni la Bucureşti. De la o echipă de 80 de oameni, venise la Bucureşti într-un nou rol, de „aproape freelancer” după cum spunea el, adică de consilier al CEO-ului Jean-François Fallacher şi al directorului comercial Thierry Millet. Venise în România după ce, în Olanda, îl avusese şef pe Yves Gauthier, fostul director comercial al Orange România. 15 ani mai târziu de la acea discuţie, odată cu anunţul Orange că Julien Ducarroz va reveni în Bucureşti în septembrie pentru a prelua rolul de CEO al Orange România, modul în care Parisul îşi numeşte liderii şi gândeşte tranziţia între roluri merită puţină atenţie.

Să recapitulăm deci. În 2007, după 9 ani de lucru în domenii precum cele de marketing şi definire a preţurilor, după ce ultimul său şef din Olanda este fostul director comercial din România, Julien Ducarroz devine la Bucureşti noul director de strategie. La început „un fel de freelancer”, Ducarroz este apoi promovat director comercial în 2009. Din acest rol el a contribuit la lansarea serviciilor de televiziune ale companiei, dar şi a tehnologiei 4G.

7 ani mai târziu, CEO-ul de la Bucureşti, Jean-François Fallacher, pleacă în Polonia pe poziţia de CEO. Ducarroz, vehiculat în culise drept posibil candidat la funcţia de CEO, este promovat pe această poziţie, dar în Moldova, piaţă care trimite la Bucureşti noul şef - Liudmila Climoc. Patru ani mai târziu, Ducarroz îi ia locul fostului său şef de la Bucureşti, la vârful Orange Polonia. După alţi trei ani, Ducarroz se pregăteşte să preia în septembrie rolul de CEO al operaţiunilor din România, locul lui fiind preluat de Liudmila Climoc. O abodare cu totul diferită a grupului francez prin comparaţie cu orice altă corporaţie din telecom.

Ce s-a întâmplat în cei 7 ani de mandat ai Liudmilei Climoc la Bucureşti? Din punctul de vedere al acţionarilor poate cel mai important lucru este că operaţiunea a rămas pe profit - câştigul cumulat fiind de circa 3 mld. lei în această perioadă, conform datelor de la Finanţe. Marjele sunt în scădere, dar operaţiunile nu au alunecat în zona roşie, după cum rezultă din datele oficiale.

Probabil una dintre cele mai importante mişcări din mandatul Liudmilei Climoc a fost expansiunea către vânzarea de pachete de servicii convergente şi ca parte a acestui plan, achiziţia Telekom Fix - fostul Romtelecom, de la gigantul german Deutsche Telekom, grup care a decis să abandoneze lupta pe mult prea dificila piaţă locală. Achiziţia a fost coordonată din Paris, dar în mandatul Liudmilei a demarat integrare celor două companii, iar în prezent se desfăşoară şi prima restructurare mai dură a operaţiunilor, care presupune inclusiv reducerea a peste 400 de posturi. Un alt pas important din mandatul Liudmilei Climoc a fost şi obţinerea, la preţuri mai mici şi în condiţii mai bune decât se vorbea iniţial, a aşa-numitelor „licenţe 5G” de la statul român, la un cost de 265 mil. euro, de la Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii.

Una dintre cele mai interesante mutări făcute de Orange în aceşti ani a fost şi lansarea abonamentului mobil digital YOXO, disponibil prin intermediul unei aplicaţii mobile şi cu plata prin debitarea automată a unui card bancar, produs care a crescut puternic în ultimii ani.

În anunţul privind schimbarea, Mari-Noëlle Jégo-Laveissière, vicepreşedinte executiv, CEO Orange în Europa (în afara Franţei), a punctat şi lansarea serviciilor 5G de către companie. „În cei şapte ani de leadership, Liudmila şi echipa sa din România au fost protagoniştii mai multor premiere, cum ar fi lansarea serviciilor 5G, dând dovadă de creativitate, entuziasm şi resurse nelimitate de energie. Mai important, Liudmila a condus transformarea Orange România dintr-un operator mobil spre unul convergent. Este un adevărat lider şi sunt încrezătoare în puterea ei de a conduce compania spre creştere sustenabilă şi de a continua misiunea lui Julien în Polonia.“

Ce s-a întâmplat în Polonia în mandatul lui Ducarroz? Grupul francez i-a lăudat performanţa din cei trei ani de la conducerea subsidiarei. „Datorită pasiunii şi abilităţilor sale, Julien a făcut schimbări cu impact în Orange Polonia în timpul mandatului său. În aceşti ani plini de turbulenţe, el a dezvoltat o strategie puternică şi a livrat cu succes atât rezultate financiare, cât şi comerciale peste aşteptări, permiţând companiei să crească şi să-şi consolideze poziţia pe piaţă, în ciuda provocărilor. Îi mulţumesc lui Julien pentru că a condus echipa Orange Polonia cu maximă energie în timpul pandemiei şi în mijlocul unui context dificil macroeconomic şi geopolitic, generat de războiul din Ucraina. Sunt convinsă că va aborda orice provocări din România la fel de bine“, a declarat Mari-Noëlle Jégo-Laveissière, vicepreşedinte executiv, CEO Orange în Europa.

Anul trecut, grupul Orange România a raportat o cifră de afaceri este de 1,571 miliarde de euro, în scădere cu 2,6% faţă de 2021, iar în primul trimestru al acestui an s-a menţinut tendinţa de scădere uşoară, veniturile consolidate situându-se la 383 de milioane de euro, minus 0,7% faţă de T1 2022. Rezultatele primului trimestru reflectă creşterea vânzărilor de echipamente şi a serviciilor de fibră optică, dar şi diminuarea veniturilor pe fondul reducerii ratelor de terminaţie şi al declinului structural al unor servicii care nu mai răspund nevoilor pieţei. La 31 martie 2023, grupul Orange România oferea servicii mobile către 9,9 milioane de clienţi, internet fix în bandă largă către 1,2 milioane de clienţi, iar servicii de televiziune prin cablu şi satelit către 1,3 milioane de clienţi.

Care sunt principalele provocări pentru mandatul de CEO care va fi preluat de Julien Ducarroz în septembrie? La o primă vedere, şi înainte de a-l asculta chiar pe viitorul lider al companiei, principalele subiecte par a fi integrarea cu Orange Communications şi eventuala fuziune a operaţiunilor, competiţia dură pe preţuri şi poziţionarea pe piaţă în contextul unor noi posibile mişcări de consolidare - dintre care cea mai vehiculată mutare este cea de vânzare a Telekom România Mobile.  

Cariera lui Julien Ducarroz, pe scurt

2000 - 2002

consultant, Lysis

2001 - 2005

development manager, Orange Londra

2006 - 2007

head of strategic marketing & mobile marketing, Orange Olanda

2007 - 2009

director de strategie, Orange România

2009 - 2016

director comercial, Orange România

2016 - 2020

CEO, Orange Republica Moldova

2020 - 2023

CEO, Orange Polonia