Pornită în urmă cu peste un secol, compania autohtonă Farmec a reuşit să îşi păstreze un loc relevant în industria de profil, în ciuda multitudinii de branduri internaţionale concurente intrate în România în ultimii ani. Cum a contribuit tehnologia la supravieţuirea AFACERII în timpul celei mai recente crize care i-a marcat evoluţia?

Există businessuri al căror diferenţiator îl reprezintă tocmai elementul de craft sau pentru care valoarea adăugată vine tocmai din prelucrarea manuală a produsului finit. Însă atunci când vorbim despre volume, digitalizarea reprezintă o necesitate, accentuată în ultimii ani de contextul pandemic”, a spus Monica Vuşcan, director tehnic-producţie, Farmec, în cadrul anuarului Top Digital Transformers, lansat recent de Business MAGAZIN, în parteneriat cu DocProcess.

În domeniul în care activează, ea consideră că digitalizarea permite urmărirea mult mai atentă a dinamicii pieţei şi îi ajută pe jucători să fie mai reactivi la nevoile consumatorilor, scurtând totodată timpul de la iniţiativa unui nou produs sau a modernizării unui produs existent, până la elaborarea lui. „Iar dacă ne gândim la evoluţia platformelor de e-commerce, acestea oferă un nou spaţiu de interacţiune a consumatorului cu produsele, a cărui necesitate a fost reconfirmată în perioada pandemiei.” În cazul companiei Farmec, spune că digitalizarea începe de la conectarea la nevoile şi specificităţile pieţei, la comportamentul de consum, până la producţie, distribuţie, vânzare „şi se întoarce, ciclic, la interacţiunea consumatorului cu produsele noastre”.

Una dintre primele acţiuni pe care businessul autohton le-a întreprins în regim de urgenţă de la declanşarea pandemiei a fost demararea producţiei de biocide pentru uz personal şi medical, ceea ce a implicat deschiderea a două linii noi de producţie, robotizate.

De altfel, după cum menţiona într-un interviu anterior, cea mai bună decizie luată de companie pe fondul apariţiei crizei sanitare a fost aceea de a adapta liniile de fabricaţie pentru a produce dezinfectanţi, a fluxurilor de fabricaţie pentru a prioritiza produsele de necesitate (săpunuri antibacteriene, produse pentru igienizarea mâinilor, produse pentru curăţenie), precum şi programul şi condiţiile de lucru pentru o siguranţă sporită a personalului, „astfel încât să putem continua la capacitate normală producţia”, mai ales că, în acea perioadă, departamentul pe care îl conduce a lucrat normal, atât în secţiile de producţie, cât şi cu celelalte compartimente suport, respectând măsurile de siguranţă impuse.

„Pentru toţi specialiştii din cadrul departamentului Tehnic-Producţie a reprezentat o provocare modul în care ne-am mobilizat pentru realizarea acestor tipuri de produse: de la idei la soluţiile găsite pentru diverse aspecte apărute în aceste proces (ca materia primă, ambalajele), la adaptarea rapidă a liniilor de fabricaţie. Farmec a fost printre primele companii din România care au produs încă de la începutul pandemiei produse igienizante şi dezinfectante şi cred că asumarea acestei misiuni, care vizează binele public în definitiv, a fost motivaţia care ne-a impulsionat.”

Potrivit Monicăi Vuşcan, în prezent aproximativ 80% dintre procesele interne ale companiei sunt digitalizate, în special producţia, logistica, achiziţiile şi vânzările. „Astfel, reuşim să eficientizăm cu până la 20% etapele de planificare şi programare a producţiei şi să scoatem anual pe porţile fabricii 103 milioane de produse finite. În plus, dispunem de soluţii digitale proprii care vin în sprijinul angajaţilor din vânzări, distribuţie şi producţie şi în eficientizarea fluxului informaţional intern.”

În timp ce pentru companie 2020 a fost dedicat înţelegerii noilor comportamente de consum şi redefinirii obiectivelor, în 2021 Farmec a dublat bugetul de investiţii pentru modernizarea şi achiziţionarea de echipamente pentru secţiile de producţie ale companiei, cu precădere pentru secţia dedicată produselor cosmetice, precum şi pentru modernizarea instalaţiilor şi echipamentelor care vor permite reducerea consumului de utilităţi în procesul de producţie. În plus, compania a stabilit o prioritate din modernizarea platformelor de e-commerce, pe fondul creşterii comenzilor online, extinderea către noi canale de vânzare, precum Amazon, şi diversificarea modalităţilor de ridicare a comenzilor din reţeaua proprie de magazine sau din reţeaua de lockere, disponibile la firmele de curierat partenere. „Pe lângă investiţiile constante în producţie şi optimizarea operaţiunilor interne, cele mai importante proiecte au fost modernizarea site-ului şi îmbunătăţirea lui cu noi funcţionalităţi care fac navigarea, dar şi experienţa consumatorului mai plăcute. În plus, am lansat recent produsele Gerovital pe Amazon, în Italia, Spania şi Franţa.”

Momentan, în noul context politic internaţional şi al crizei economice iminente, amplificată de dificultăţile din lanţul de aprovizionare şi creşterea preţurilor utilităţilor şi ale materiilor prime, reprezentanţii businessului rămân mai prudenţi cu investiţiile, „dar ne continuăm planurile de dezvoltare de produse noi şi consolidare a canalelor de e-commerce conform strategiei pe 2022”.

Din rândul obiectivelor pe care le-a setat prin prisma digitalizării, Monica Vuşcan menţionează, în primul rând, automatizarea tuturor operaţiunilor manuale de producţie, urmată de integrarea şi optimizarea fluxurilor operaţionale interne şi extinderea platformelor de e-commerce.

În ceea ce priveşte provocările întâmpinate în procesul de transformare digitală a companiei, reprezentanta Farmec spune că, „dacă vorbim despre prezenţa digitală a brandurilor din portofoliu, una dintre provocări este aceea a costurilor, mai ales că suntem prezenţi pe aproximativ 30 de pieţe, aşa că abordăm o strategie bazată pe investiţii progresive”. Pe partea operaţională, susţine că provocarea principală vine din adopţia soluţiilor digitale în rândul angajaţilor şi integrarea lor în activitatea de zi cu zi, implicit adopţia de noi fluxuri de lucru.

Cu o experienţă de aproape trei decenii în companie, în care a evoluat de la şef de atelier până în rolul actual, Monica Vuşcan este responsabilă de o echipă alcătuită din 100 de angajaţi.