Silicon Valley este casa celor mai mulţi unicorni, iar continentul asiatic creşte foarte repede în domeniul start-up-urilor, dar viitorul se inventează în Europa, spune un raport realizat de firma de cercetare Atomico. În acest peisaj, Bucureştiul este unul dintre cele mai puţin prietenoase oraşe cu antreprenoriatul digital.

2016 a fost anul în care a avut loc prima evaluare de 100 de miliarde de dolari pentru o companie europeană, SAP. Tot în 2016, Softbank a achiziţionat ARM pentru 32 de miliarde de dolari, Tencent a cumpărat Supercell pentru 10 miliarde de dolari, ceea ce face ca start-up-ul din Helsinki, capitala Finlandei, să devină primul decacorn, adică un startup evaluat la peste 10 miliarde de dolari. Şi, bineînţeles, tot în 2016 a fost realizată şi tranzacţia gigant de 47 de miliarde de dolari prin care Qualcomm, cel mai mare producător de cipuri de smartphone-uri, a achiziţionat NXP Semiconductors, cel mai mare furnizor de cipuri din industria automotive. Cele două companii, care au împreună afaceri de peste 30 de miliarde de dolari, vor avea produse capabile de vânzări de 138 de miliarde de dolari până în 2020, estimează Qualcomm.

De asemenea, două treimi din cele mai mari companii europene au făcut investiţii directe în firme de tehnologie în timp; o treime dintre ele au achiziţionat jucători din sfera IT&C pe parcursul ultimilor doi ani. De exemplu, Lidl a cumpărat Kochzauber, serviciu online pentru livrări de produse, Carrefour a achiziţionat Rue du Commerce, iar Daimler a preluat Here.

„Deşi Brexitul nu s-a întâmplat deja, votul în favoarea ieşirii Marii Britanii din UE a declanşat o incertitudine asupra companiilor de tehnologie europene, dar antreprenorii sunt optimişti şi fac pregătirile necesare. Platforma Meetup arată că a crescut foarte mult numărul întâlnirilor de networking din domeniu în oraşe precum Bucureşti, Lisabona sau Praga”, se arată în raportul Atomico. Pe lângă huburile cunoscute deja, precum Londra, Paris, Berlin sau Stockholm, apar start-up-uri interesante şi în locuri precum Lisabona, Copenhaga sau München.

În Europa se află cinci dintre primele zece instituţii academice din domeniul tehnologiei, cu universitatea ETH Zürich în fruntea clasamentului. În top zece se mai află Oxford, Imperial (Londra), EPF (Lausanne), TU München. Un alt lucru interesant cuprins în raport este că în Europa se găsesc mai mulţi programatori profesionişti (4,7 milioane) decât în SUA (4,1 milioane), cei mai mulţi dintre ei aflându-se în Germania, Marea Britanie sau Franţa. De exemplu, în capitala Marii Britanii sunt peste 300.000 de programatori, mai mulţi ca în New York (peste 250.000), dar mai puţin ca în zona Silicon Valley (peste 564.000). Nici Bucureştiul şi nici Clujul nu apar în studiu, dar în clasament figurează Budapesta cu peste 48.000 de programatori.

Unde se situează România în acest peisaj al inventării viitorului? În condiţiile în care IT-ul creşte considerabil în Cluj şi Bucureşti, şi ambele au fost numite de mai multe ori „Silicon Valley-ul din estul Europei”, Bucureştiul a fost caracterizat ca fiind printre cele mai puţin prietenoase oraşe cu antreprenoriatul digital, clasându-se la coada clasamentului realizat de European Digital City Index 2016. Acesta arată cât de favorabile sunt condiţiile din diferite oraşe pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital. Pentru a realiza acest clasament s-au luat în considerare infrastructura digitală, accesul la capital, mediul de business, cultura antreprenorială etc.

Bucureştiul s-a aflat pe locul 52 din cele 60 de oraşe analizate, primele locuri fiind ocupate, în această ordine, de Londra, Stockholm, Amsterdam, Helsinki şi Paris. La capătul celălalt se găsesc Nicosia, Valletta sau Riga. Bucureştiul stă bine la infrastructură digitală, dar suntem ultimii în Europa ca piaţă; altfel spus, firmele de profil nu pot monetiza produsele şi serviciile lor pe plan local şi trebuie să-şi caute clienţii peste hotare. Capitala noastră a fost penalizată din cauza accesului limitat în ceea ce priveşte capitalul, dar şi din pricina slabei dezvoltări a culturii antreprenoriale.

În rândul celor mai dezvoltate sectoare ale antreprenoriatului digital din ecosistemul românesc se numără securitatea cibernetică, comerţul electronic şi gamingul, cu menţiunea că de la mijlocul anului 2014 au început să apară tot mai multe start-up-uri specializate pe inteligenţă artificială, 3D printing sau realitate virtuală şi augumentată. Printre atuurile României au fost enumerate abundenţa de talent din domeniu, costurile de viaţă scăzute şi un număr mare de acceleratoare.

Totuşi finanţările sunt, în continuare, greu de obţinut în România, iar fondatorii au şanse mai mari să găsească investitori în afara ţării. Investiţiile de pe plan local sunt, de obicei, în jurul unei valori medii de 500.000 de euro pe an.

Start-up-urile evidenţiate de studiu sunt cele care au făcut exit, adică Avangate (soluţii de comerţ electronic pentru producători de software), eJobs (platformă online de recrutare) şi imobiliare.ro (platformă online de anunţuri imobiliare). În privinţa celor care nu au marcat exitul, au fost menţionate TypingDNA (securitate cibernetică), Symme3D (producător imprimante 3D) şi Axosuits (robot medical).

„România încearcă să-şi rezolve problemele şi să faciliteze relaţiile dintre guvern şi ecosistemul start-up-urilor pentru a promova inovaţia şi dezvoltarea economică. Guvernul a început să acorde din ce în ce mai multă atenţie industriei IT, în ultimii ani deoarece domeniul reprezintă 6% din PIB-ul României. Încă mai sunt multe lucruri de rezvolvat, dar abordarea proactivă a jucătorilor locali este încurajatoare pentru viitor”, se arată în studiu.

De reţinut este şi faptul că în România un antreprenor are nevoie în medie de aproape 12.500 de dolari pentru a începe o afacere, mai mult decât în Polonia, Suedia, Bulgaria, Croaţia sau Ungaria, dar mai puţin decât în ţări dezvoltate precum Germania, Italia sau Norvegia, arată raportul Global Entrepreneurship Monitor, care a luat în considerare 60 de ţări.

Poate acesta este şi motivul pentru care nu foarte mulţi români doresc să pornească o afacere pe cont propriu. Mai mult de jumătate dintre români (52%) sunt interesaţi de ideea de a-şi dezvolta propria afacere, mult mai puţin decât restul Europei, unde aproape trei sferturi (74%) din populaţie are o atitudine pozitivă faţă de antreprenoriat, conform raportului global de antreprenoriat din 2016 al Amway. Conform acestuia, spiritul antreprenorial la noi în ţară a înregistrat o tendinţă descrescătoare, potrivit aceleaşi surse, cu valori mult mai scăzute faţă de media globală (56%), dar aproape comparabile cu media europeană (45%). În medie, 34% dintre respondenţii români şi‑au manifestat dorinţa de a deveni antreprenori şi de a iniţia o afacere, în scădere cu 5% faţă de ediţia din 2015 a studiului Amway.

Pe de altă parte, România are doar 30 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, număr care plasează ţara pe penultimul loc în Uniunea Europeană, conform unei analize a ZF, în timp ce media UE se situează la 54 de astfel de întreprinderi la mia de locuitori, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene. IMM-urile constituie cel mai mare angajator din România, având un total de 2,5 milioane de salariaţi la nivelul anului 2014, adică 63% din totalul personalului ocupat din ţară, arată calculele ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Care este motivul pentru care oamenii vor să devină antreprenori? La nivel mondial, pe primul loc în menţiunile respondenţilor se află dorinţa de independenţă, de a fi propriul şef, urmată de posibilitatea de a-şi pune în practică propriile idei; în România antreprenoriatul este văzut ca o posibilitate de a câştiga independenţa (42%), dar şi ca o posibilitate a obţine venituri suplimentare (41%).

Pare că niciodată nu a fost un timp mai bun decât prezentul pentru a deveni un antreprenor în Europa; mai rămâne doar ca Bucureştiul şi întreaga Românie să profite de infrastructura digitală excelentă, de talentele locale şi să intre în rândul oraşelor occidentale.