BUSINESS Magazin a lansat de curând anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde vorbim cu cea mai nouă generaţie de tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiie din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Ioana Zenaida Popp, associate partner la KPMG, este unul dintre managerii al căror profil apare în cadrul acestui proiect.

Ioana Zenaida Popp are experienţă în gestionarea auditurilor pentru numeroase companii româneşti, precum şi pentru grupuri internaţionale care îşi desfăşoară activitatea în România. S-a implicat în proiecte din diverse industrii - comerţ, producţie industrială, agricultură, farma, sectorul energetic, atât prin furnizarea de servicii de audit, cât şi prin participarea la proiecte de consultanţă financiară.

VIZIUNE PENTRU VIITOR:

Este associate partner în cadrul departamentului de audit din KPMG, în aceeaşi companie în care şi-a început cariera în 2006, imediat după absolvirea primei facultăţi. A dobândit prima specializare în domeniul economic, iar pe a doua în cel juridic. Pe parcurs, a obţinut şi alte certificări - este membru al ACCA (Association of Certified Chartered Accountants), CCF (Camera Consultanţilor Fiscali), membru al Camerei Auditorilor Financiari din România şi auditor financiar acreditat de către ASPAAS.

1. Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030?

Până în 2030 mi-ar plăcea să dezvolt şi să conduc o ramură a departamentului de audit care să adreseze nevoile clienţilor locali. Ar fi o dezvoltare naturală, nu doar o provocare a carierei mele.

2. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani?

Tehnologia simplifică dar nu înlocuieşte acţiunea, natura şi amprenta umane. Pentru mine, capitalul uman înseamnă creativitate, spontaneitate, empatie şi capacitate de asumare a riscurilor. În contextul utilizării IA, liderul e cel care produce strategii, scenarii de lucru, pe care IA le poate modela şi simula. Totodată, liderul viitorului e cel care îşi convinge angajaţii să îmbrăţiseze schimbările şi să participe activ la implementarea soluţiilor bazate pe IA. Liderii sunt cei care fac angajaţii mai flexibili şi atenţi în faţa schimbărilor asistate de IA. De fapt, IA e o unealtă care mediază şi amplifica performanţele interumane. IA nu vine doar cu scenarii de lucru flexibile şi simplificate: impune, la rândul său, riscuri de securitate, de transfer de informaţii, de gestionare a proprietăţii intelectuale. Un lider bun este cel care promovează încrederea şi colaborarea între angajaţi pentru a soluţiona toate aceste provocări deloc facile.

IA aduce cu sine oportunităţi de învăţare şi dezvoltare constante. Un lider trebuie să fie un promotor al învăţării continue, să stimuleze angajaţii să-şi dezvolte abilităţile digitale şi să se adapteze la noile tehnologii, astfel încât să poata lucra eficient şi să valorifice avantajele oferite de IA. A descoperi şi a inventa, aceste două sarcini epistemice sunt cele care determină fiinţa umană şi IA-ul să producă noi valori şi standarde pentru cunoaştere. Într-un mediu în care IA este implicată în procesele de luare a deciziilor, un lider trebuie să aibă abilităţi solide de gândire strategică şi să fie capabil să evalueze informaţiile furnizate de IA în contextul obiectivelor organizaţiei. Soluţiile pot fi configurate algoritmic de IA, însă responsabilitatea este pur umană. Într-un mediu în care IA şi angajaţii umani colaborează, este important să se construiască echipe diverse şi multidisciplinare. Un lider trebuie să fie capabil să identifice şi să atragă talente cu competenţe complementare, să promoveze colaborarea şi să valorifice cunoştinţele şi experienţele necesare pentru a obţine rezultate de succes.

3. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?

Tehnologia avansează mai repede decât putem noi asimila aceste schimbări. Automatizarea şi digitalizarea sunt provocările unei societăţi în expansiune în care liderii trebuie să înţeleagă avantajele competitive oferite de ecosistemele 2.0.

Până în 2030, forţa de muncă va fi din ce în ce mai diversă şi va include mai multe generaţii şi culturi. Liderii vor trebui să abordeze provocările asociate gestionării unei forţe de muncă diverse, inclusiv să promoveze echitatea şi incluziunea în organizaţie şi să beneficieze de potenţialul adus de diversitate. Prin IA, ele pot fi acomodate, obţinând ecosisteme de lucru mai participative şi mai inclusive. Schimbările climatice vor continua să fie o problemă majoră în anii următori. Liderii vor fi implicaţi în abordarea provocărilor legate de sustenabilitate şi să dezvolte strategii pentru reducerea impactului asupra mediului, inclusiv în ceea ce priveşte implementarea inovaţiilor care contribuie la combaterea schimbărilor climatice. Liderii vor trebui să navigheze într-un mediu globalizat şi competitiv, gestionând relaţiile şi colaborarea cu organizaţii şi parteneri din întreaga lume. Ei vor trebui să înţeleagă şi să răspundă la schimbările economice şi politice globale pentru a-şi menţine organizaţiile relevante şi competitive pe piaţă. Arbitrajul dintre local şi global va face deliciul generaţiilor următoare.

Tehnologiile digitale şi schimbările culturale vor continua să reformeze modul în care oamenii lucrează şi se deplasează. Liderii vor trebui să găsească noi modalităţi de a gestiona echipe virtuale şi de a facilita colaborarea la distanţă, adaptând modelele de lucru la evoluţiile sociale şi tehnologice.Ca urmare a creşterii cantităţii de date şi dependenţei tot mai mari de tehnologie, protejarea datelor şi securitatea informaţiilor vor fi preocupări majore pentru lideri. Legile orientate către confidenţialitate şi securitate reprezintă o platformă de lucru generoasă pentru următoarele decenii.

Liderii care vor reuşi să navigheze cu succes printre toate aceste provocări vor putea să construiască organizaţii rezistente, inovatoare şi orientate către sustenabilitate, capabile să prospere într-un viitor complex şi aflat în permanentă schimbare.

4. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri datorită avansului tehnologiei?

Tehnologiile avansate, cum ar fi automatizarea şi inteligenţa artificială, vor îmbunătăţi eficienţa operaţională şi productivitatea organizaţiei. Exploatarea acestor tehnologii va automatiza procesele, va reduce potenţialele erori umane şi va elibera timp pentru activităţile strategice.

Tehnologiile emergente deschid noi oportunităţi de inovaţie şi dezvoltare a serviciilor. Ca lider, voi putea conduce eforturile de inovare, utilizând tehnologia pentru a crea produse noi şi îmbunătăţite, pentru a identifica noi pieţe şi pentru a stimula creşterea organizaţiei. Lumea digitală înseamnă capacitatea de a oferi servicii relevante oriunde e necesar; şi poţi face diferenţa, la numai un click distanţă.

Tehnologia furnizează cantităţi masive de date şi instrumente de analiză avansate. Utilizarea ei va oferi acces la informaţii relevante şi actualizate în timp real, permiţându-mi să iau decizii mai bine fundamentate şi să identific tendinţe şi oportunităţi pe care le-aş putea pierde în absenţa tehnologiei.Avansurile tehnologice facilitează comunicarea şi colaborarea la distanţă. Voi avea mai uşor acces la echipe şi experţi din întreaga lume, facilitând colaborarea eficientă şi schimbul rapid de idei. Tehnologia va permite să lucrăm mai bine în timp real, cu echipe din toată lumea, indiferent de locaţia în care ne aflăm. Tehnologia va permite colectarea şi analizarea optimă a datelor despre clienţi şi o agregare îmbunătăţită a serviciilor având în vedere preferinţele acestora. Vom putea să dezvoltăm mai uşor soluţii personalizate care vor perfecţiona relaţiile cu clienţii.

5. Cum vă imaginaţi că vor arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor?

Randamentul angajaţilor va fi apreciat tot mai mult prin prisma rezultatelor şi a productivităţii. Tehnologia avansată va facilita lucrul flexibil şi remote, oferind liderilor şi angajaţilor mai multă libertate în privinţa locaţiei şi a programului de lucru. În 2030, liderii vor avea o mai mare flexibilitate în a-şi organiza activităţile şi a lucra de la distanţă, atunci când este posibil. Lucrul online nu înseamnă neimplicare, ci eficientizare. Va dispărea prejudecata că în mediul online se desfăşoară doar activităţi care contează mai puţin. Cu avansul tehnologiei, procesele repetitive şi de rutină vor fi în mare măsura automatizate, inclusiv prin utilizarea inteligenţei artificiale. Acest lucru va permite liderilor să-şi concentreze mai mult timpul şi energia asupra aspectelor strategice, inovării şi relaţiilor cu angajaţii şi clienţii. Acest proces a început deja, dar în viitor se va accelera conştientizarea asupra balanţei dintre dezvoltarea profesională şi împlinirea umană. Liderii vor fi mai implicaţi în promovarea acestui echilibru, oferind flexibilitate în programul de lucru, susţinând sănătatea mentală şi sprijinind dezvoltarea personală şi profesională a angajaţilor. Cu ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice şi sociale, liderii vor trebui să fie mai orientaţi către inovare şi adaptabilitate. Agenda unui lider din viitor va include prioritizarea cercetării şi dezvoltării, explorarea noilor oportunităţi de afaceri şi adaptarea organizaţiei la schimbările de pe piaţă.

Paradigmele life-long learning vor fi tot mai mult orientate către formarea unor noi competenţe şi către educaţie interdisciplinară. În viitor, liderii vor avea o răspundere sporită în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi responsabilitatea socială a organizaţiilor lor. Vor fi implicaţi în dezvoltarea şi implementarea strategiilor de sustenabilitate, în reducerea impactului asupra mediului şi în abordarea provocărilor sociale. Tot ei sunt cei care vor îndrepta atenţia mediului politic la mediul privat care poate oferi o expertiză profesională în formularea unor noi pachete de legi favorabile sustenabilităţii în diferite domenii.

6. Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi veţi aprecia cel mai mult la un viitor coleg?

Interviurile de angajare vor implica utilizarea mai extinsă a inteligenţei artificiale şi a tehnologiei pentru a evalua abilităţile şi competenţele înainte de interviu, dar şi în timpul acestuia. Anumite calificări şi abilităţi cheie pentru postul urmărit vor fi evaluate automat înainte de interviu. Profilul candidatului va putea să fie construit din analiza CV-ului, din rezultatele testărilor, iar timpul pentru recrutarea persoanei potrivite pentru un rol va scădea considerabil. În 2030, vom fi deja o societate preponderent digitală. Cu cât automatizarea este mai mare, cu atât capacitatea de gândire critică şi creativă, rezolvarea de probleme complexe, adaptabilitatea, învăţarea continuă, colaborarea virtuală şi abilităţile tehnologice relevante pentru industria în care operăm, vor fi mult mai apreciate. Odată cu dezvoltarea automatizării şi digitalizării, comunicarea emoţională şi empatia - ca resurse ale dialogului interuman – vor fi tot mai necesare pentru a armoniza lucrul în echipele marcate de diversitate şi interculturalitate.  

În 2030, vom fi deja o societate preponderEnt digitală. Cu cât automatizarea este mai mare, cu atât capacitatea de gândire critică şi creativă, rezolvarea de probleme complexe, adaptabilitatea, învăţarea continuă, colaborarea virtuală şi abilităţile tehnologice relevante pentru industria în care operăm vor fi mult mai apreciate.

Odată cu dezvoltarea automatizării şi digitalizării, comunicarea emoţională şi empatia - ca resurse ale dialogului interuman, vor fi tot mai necesare pentru a armoniza lucrul în echipele marcate de diversitate şi interculturalitate.

Interviurile de angajare vor implica utilizarea mai extinsă a inteligenţei artificiale şi a tehnologiei pentru a evalua abilităţile şi competenţele înainte de interviu, dar şi în timpul acestuia. Anumite calificări şi abilităţi cheie pentru postul urmărit vor fi evaluate automat înainte de interviu. Profilul candidatului va putea să fie construit din analiza CV-ului, din rezultatele testărilor, iar timpul pentru recrutarea persoanei potrivite pentru un rol va scădea considerabil.