Eşti start-up şi vrei să iei o finanţare, dar nu ştii ce strategie de negociere să foloseşti? Ideal este să nu negociezi deloc, ci să fii pe aceeaşi lungime de undă cu investitorii astfel încât să nu fie nevoie să faci compromisuri, este sfatul pe care îl dă fondatorilor Sabin Gîlceavă, fondator al companiei de consultanţă Leverage Negotiation şi business angel cu un portofoliu ce cuprinde 13 start-up-uri tech până acum.

Cea mai bună negociere este aceea care nu există. Eu aş recomanda pe cât posibil să nu se ajungă la negociere, pentru că negocierea de fapt presupune o recalibrare de poziţie - ajung să dau ceva ca să primesc ceva la schimb şi automat ajung să cedez ceva. Şi atunci aş spune că prima recomandare pe care aş face-o din punctul acesta de vedere ar fi ca start-up-urile să se vândă suficient de bine investitorilor încât să nu fie nevoie să recalibreze, de fapt, să facă această negociere.

Dacă arată suficient de multă valoare investitorilor, ei vor fi mai puţin motivaţi să comenteze la condiţii, pentru că înţeleg fie cât de bine se mişcă echipa şi care este experienţa pe care o au, fie care este piaţa cărora ei se adresează, fie care este produsul şi cât de bine se potriveşte soluţia sau produsul pentru piaţa în care ei merg ş.a.m.d. Vindeţi-vă suficient de bine astfel încât să nu fie nevoie să negociaţi“, a spus Sabin Gîlceavă în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Sfatul Expertului. El are o experienţă de aproape 30 de ani pe zona consultanţă în vânzări şi negociere, ajutând până acum o serie de companii multinaţionale, dar şi antreprenori să-şi îmbunătăţească echipele şi strategiile de vânzări, ca şi tehnicile de negociere, inclusiv în cazul vânzării unui business.

Cum se procedează însă dacă este nevoie de negociere în cazul a­tra­gerii unei finanţări?

„Şi dacă totuşi trebuie să negocieze, depinde şi cu cine negociază pentru că este un mod de a negocia cu un business angel, de exemplu, şi un alt mod de a negocia cu un fond de tip venture capital, de exemplu. Libertatea de a negocia cu business angels este un pic mai mare - cred că poţi să-i convingi să mărească, de exemplu, suma minimă investită ca să poată să intre în «cap table». Este mai uşor să convingi un business angel decât un fond de venture capital. Ca metodă de lucru este similar, atât doar că start-up-urile trebuie să înţeleagă că un business angel nu are nevoie să primească un mandat din spate, adică, până la urmă, are mai multă flexibilitate. Dar dacă ajunge să negocieze cu un fond de venture capital, un start-up ar trebui să se uite care sunt condiţiile pe care le are acesta sau să se uite care sunt ceilalţi actori implicaţi. De fapt, ideea este ca în procesul acesta de decizie să propui nişte condiţii care să mulţumească mai multă lume care oferă acel mandat“, a explicat fondatorul Leverage Negotiation.

În ceea ce priveşte strategia de negociere în cazul unui exit, el a subliniat faptul că nu există o „formulă magică” care se aplică în toate cazurile, pentru că fiecare business şi tranzacţie în sine are particularităţile ei, cel mai important pentru antreprenori fiind pregătirea de dinaintea începerii demersurilor pentru vânzarea afaceri.

„În momentul în care vinzi, motivaţia pentru care vinzi poate să fie diferită. Poate să fie pentru că ai nevoie de bani, poate să fie pentru că te-ai săturat de ceea ce faci, etc., iar oricine care cumpără, cumpără pentru că vrea să crească. Nu o să investesc doar pentru că nu am ce să fac cu banii. Deci un start-up ar trebui să înţeleagă de fapt care este motivaţia pentru care cealaltă parte va investi acei bani, fie că vorbeşti de o serie A, de o rundă bridge, de o serie B, ş.a.m.d. Primul pas pe care ar trebui să-l fac ca start-up este de a înţelege nevoile celui care vrea să cumpere şi să pot să răspund cât mai bine la ele. Cu cât răspund mai bine la aceste nevoi, cu atât şansele tale de a negocia bine cresc.”

Din experienţa sa de până acum, atât din rolul de consultant pe zona de vânzări şi negociere, cât şi din cel de business angel, Sabin Gîlceavă a observat că multe dintre start-up-urile locale de tehnologie au nevoie de strategii pentru a intra pe pieţele din străinătate.

„Sunt start-up-uri care au dovedit că pot să facă treabă foarte bine aici şi atunci practic au nevoie să dovedească acelaşi lucru într-un alt mediu, care este diferit fie ca mod de lucru, fie ca cultură. Poate să fie o competiţie mai mare sau cumva ar trebui să înţelegi mai bine cultura respectivă. Este ca în negociere. Trebuie să nu aibă o poveste liniară, ci să fie suficient de deschis, să absoarbă semnalele pe care le primesc în negociere de la cealaltă parte, în cazul acesta de la piaţă sau de la ceilalţi jucători din piaţă, astfel încât să pivoteze uşor sau să se poată adapta foarte uşor la mesajele pe care le primesc din piaţă. Pentru că socoteala de acasă rareori se potriveşte cu cea din târg”, a punctat el, adăugând că până să ajungă să facă „fine tuning-ul” necesar, start-up-urile ar putea rămâne fără bani, deci este esenţial să fie deschişi, să aibă flexibilitate şi să se adapteze rapid dinamicii din pieţe străine vizate pentru extindere.

„În Marea Britanie, în Polonia, Franţa ş.a.m.d., mediul este mult mai competitiv şi atunci aş spune că este bine că încep într-un mediu mai sigur, unde pot să-şi calibreze şi să facă <<fine tuning>> pe ceea ce fac, dar au nevoie să iasă mai puternic în momentul în care ies de pe piaţa din România.”

Până în prezent, în calitate de business angel şi membru al asociaţieie TechAngels, Sabin Gîlceavă a investit în 13 start-up-uri de tehnologie, majoritatea de pe plan local, printre acestea numărându-se Vatis Tech, Procesio şi Sypher. Sumele investite până acum au variat între 5.000 euro şi 35.000 euro, odată cu finanţările el devenind şi consultant pe zona de vânzări şi negociere pentru start-up-urile respective.   

Rubrica „Sfatul Expertului”

Sabin Gîlceavă, fondator Leverage Negotiation

Rubrica „Start-up Pitch”

1. Elvis Arteni, cofondator al MetaTags.

Ce face? Dezvoltă o soluţie IoT pentru monitorizarea transporturilor mărfurilor de valoare mare.

„Avem hardware-ul, echipamentul construit în prezent din module Arduino, însă în viitor vom migra pe un alt tip de infrastructură hardware. Apoi avem aplicaţia mobilă pentru rapoarte directe, pentru notificări push şi avertizări privind riscurile. Şi, de asemenea, avem şi platforma web. Dispozitivul l-am pus în diferite situaţii – ne-am apropiat de el, i-am adus o căldură externă, i-am provocat şocuri, astfel încât să demonstrăm că platforma primeşte datele şi generează alerte.”

2. Aizi Ahmed, fondator şi CEO al AIDE

Ce face? A dezvoltat o bibliotecă online ce foloseşte algoritmi de inteligenţă artificială şi care oferă utilizatorilor informaţii scrise, video şi audio din domeniul medical.

„În două săptămâni vrem să deschidem o primă rundă de finanţare în valoare de 500.000 euro la o evaluare pre-money de 5 mil. euro, pentru a putea recruta ingineri şi a dezvolta în continuare produsul. De asemenea, căutăm să încheiem un contract de externalizare cu o companie care să ne ajute cu dezvoltarea software-ului şi suntem deja în discuţii cu câteva firme care să ne ajute să dezvoltăm produsul până în faza de proof of concept (POC). Apoi, în urma investiţiei vom putea să ne construim propria echipă şi să dezvoltăm totul in-house.“

3. Cătălina Elena Popa, fondatoarea  NovaChess

Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă destinată promovării şahului ca mod distractiv şi creativ de dezvoltare.

„Pe 21 iulie, de ziua internaţională a şahului, o să lansăm platforma oficial, iar până la 1 septembrie vrem ca NovaChess să fie adaptată corespunzător pentru integrarea şi utilizarea în şcoli şi instituţii de învăţământ. Am luat decizia de a merge spre acest segment de utilizatori pentru că şahul urmează să fie introdus în curricula şcolară ca materie opţională, din această toamnă, în cadrul unui proiect pilot la care vor lua parte 50.000 de elevi. Ne dorim să integrăm platforma în 10% din instituţiile care fac parte din programul pilot, adică undeva la 20 de şcoli, ceea ce ar fi un început bun şi ne-am putea construi o bază de utilizatori.“

Rubrica „Start-up Update”

Adrian Ispas, fondator şi CEO Vatis Tech, tehnologie pentru recunoaştere vocală.

Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să ridice o nouă rundă de investiţii anul acesta. Până în prezent Vatis Tech a luat finanţări în valoare totală de 850.000 de euro, la o evaluare de 4 milioane de euro.

„Cel mai important pentru noi este să fim foarte aproape de break-even, ca să arătăm că nu doar putem să construim o tehnologie superbună, ci putem să construim şi un business sustenabil. Asta este ţinta până la final de an. Şi apoi, pe la începutul anului viitor, vrem să deschidem o altă rundă de finanţare, să atragem nou capital, în special cu focusul de a ataca mai tare pieţele europene. În momentul de faţă începem să le tatonăm, începem să experimentăm pe ele, să vedem care răspund cel mai bine. Iar până la final de an ar trebui să ştim care sunt cele una, două pieţe în care vrem să mergem foarte, foarte tare. Şi automat vom avea nevoie de extra capital ca să ne extindem acolo.“

Dacă aveţi unproiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma

www.zf.ro/zf-it-generation

ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.