Răsturnarea completă a modului de a munci, învăţa şi trăi din pandemie, când întreaga lume a trecut peste noapte într-un mod de funcţionare de la distanţă, a fost scânteia care a generat ideea unui nou business, o şcoală digitalizată, gata pentru o revoluţie pe care atunci puţini o intuiau, cea a inteligenţei artificiale. O echipă de românce din Cluj-Napoca a avut în 2020 ideea înfiinţării unui liceu hibrid internaţional, ghidate de fenomenul „şcoala online”, de necesitatea asigurării procesului de educaţie de oriunde şi oricând şi de dorinţa de a forma tinerii într-un mod mult mai personalizat şi mai aproape de nevoile lor.

Proiectul, numit Spark School, are în prezent, peste 80 de elevi din 11 ţări, precum Columbia, Australia, România, Germania, Italia, Ucraina, Rusia şi Macedonia, şi continuă expansiunea.

„Misiunea mea şi misiunea Spark este să răgândim modul în care elevi învaţă în timpul liceului. Şi vine din două componente. În primul rând pentru că experienţa mea de liceană trecută printr-o şcoală de stat în România nu a fost o experienţă care să mă transforme ca adult în bine, ci am acum alte experienţe ca să reclădesc ceea ce n-am învăţat în liceu.

Şi în al doilea rând, din experienţa mea ca director la Transylvania College (şcoală privată bazată pe curricula Cambridge înfiinţată în urmă cu mai bine de un deceniu – n. red.). Cu o şcoală în plină pandemie, mi-am dat seama că nu toată lumea şi nu mulţi adolescenţi au acces la ceea ce făceam în Transylvania College atunci. Şi aşa a început Spark în plină pandemie, în 2020, fiindcă am zis că de ceea ce facem într-o şcoală din Cluj este clar nevoie atât în România, dar şi internaţional, pentru că am şi experienţa de a fi director al unei şcoli din 30 de şcoli cele mai inovative din lume. Adică ştiu ce se întâmplă şi ce nu se întâmplă în educaţie şi de ce nu inovăm încă“, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ruxandra Mercea, fondatoare şi head of school în cadrul Spark School. Ea a demarat proiectul Spark School alături de Florina Popîrţac şi Raluca Manole în 2020, MVP-ul (minimum viable product) fiind lansat pe baza integrării mai multor soluţii software existente pe piaţă. Însă, în prezent, start-up-ul colaborează cu dezvoltatorul de software Qubiz pentru platforma proprie care va fi gata la finalul verii.

„Produsul nostru tehnologic o să fie gata în august 2023 şi o să fie o experienţă pe care o oferim pentru elevi. Am digitalizat toate procesele unei şcoli clasice, adică au toate cursurile digitalizate, catalogul este digital, partea de prezenţă este digitală, întâlnirile cu profesorii, comunicarea cu profesorii, partea de «taskuri» şi inclusiv corectarea de teme şi «assignmenturi» pe care le primesc. Deci, am digitalizat toate aceste procese”, a menţionat Florina Popîrţac, cofondatoare şi CEO al Spark School, adăugând că platforma oferă totodată şi o experienţă digitală pentru părinţi. „Părinţii pot să aibă acces exact la materiile pe care le studiază elevul, unde se află cu progresul la materia respectivă, dacă au anumite «taskuri» pe care nu le-au făcut la timp, pentru că ei dacă vor pot să intervină, să comunice cu elevii, cu copiii lor, şi să le spună că au rămas în urmă.

De asemenea, părinţii pot să vadă inclusiv partea de rapoarte, fiindcă oferim rapoarte academice din 6 în 6 săptămâni în care arătăm progresul pe care îl au elevii la fiecare materie, atât din punct de vedere calitativ, adică avem un feedback în scris, cât şi din punct de vedere cantitativ, deci ca şi o notă, un <<predictive grade>> care o să le arate inclusiv nota pe care ei o să o aibă la examen la materia respectivă.” În prezent, noua platformă Spark School este finalizată în proporţie de 80% şi de săptămâna aceasta echipa startupului va începe să facă transferul de cursuri. „Noi, ca şi Spark, avem şi IP pe cursurile academice. Avem momentan 33 de cursuri unice, academice, care sunt deja digitalizate. Adică pentru fiecare materie, pentru fiecare an, avem conţinut care este echivalent a 180 de ore de studiu pe care elevul le parcurge în ritm propriu. Iar în plus mai are şi întâlniri cu profesorii”, a precizat Florina Popîrţac. Cum funcţionează însă mai exact platforma Spark School? „Fiecare curs, la fiecare subiect, are un design construit care este corelat cu neuroştiinţa - cum învaţă un elev –, şi este împărţit în patru etape. Prima este partea de explorare, în care elevul trebuie să facă o activitate în locaţia în care este, să descopere ceva despre acel subiect, după care vine partea de învăţare despre subiectul respectiv. Apoi vine partea practică, unde sunt foarte multe activităţi interactive, flashcards, matching, în care el se joacă. Practic se joacă cu cunoştinţele pe care le-a acumulat şi le pune în practică şi le aprofundează. Iar partea finală este partea de teste, «assignmenturi» în care verifică cât de a bine înţeles. Şi atunci poate să vadă automat un răspuns, este la 70% din 100%. Poate să revină exact acolo unde mai are nevoie să acumuleze sau să aprofundeze materia respectivă”, a explicat ea. Pe lângă componenta online, Spark School va avea în curând şi componenta offline, care va presupune ca elevii să se întâlnească în huburi dedicate, precum spaţii de co-working, dar şi în şcoli fizice partenere, unde vor asista la clasele profesorilor. „În Muntenegru am semnat deja în urmă cu câteva zile parteneriatul cu o primă şcoală care va fi şi hubul nostru de acolo, şi Italia. Şi ne uităm la Marea Britanie şi Germania, unde partea de home-school este foarte dezvoltată”, a subliniat Florina Popîrţac. Spark School este acreditată internaţional şi funcţionează pe modelul britanic (Cambridge), examenele de la final numindu-se IGCSE (International General Certificate of Secondary Education), respectiv A-level (Advanced level) necesar pentru intrarea la universitate. „Noi practic am digitalizat tot acest conţinut pentru prima dată. Suntem prima şcoală din lume care digitalizează acest conţinut, care este al examenelor cele mai recunoscute din lume”, a punctat Ruxandra Mercea. „Momentan, în Spark avem doar elevii de liceu, adică începând cu 13-14 ani până la 18-19 ani, dar bineînţeles că A-levelurile poţi să le facă şi adulţii, adică dacă eşti la 22 de ani şi vrei să îţi dai un anumit A-level care să te ajute să intri la o anumită universitate sau vrei să îţi faci parte de upskilling, reskilling, poţi să faci asta”, a completat Florina Popîrţac. Majoritatea profesorilor din cadrul Spark School sunt din străinătate - India, Anglia, Irlanda, Scoţia şi România, aceştia fiind specializaţi pe curriculumul internaţional. În ceea ce priveşte costurile pentru elevi, acestea pornesc de la 400 euro per curs şi ajung până la 1.900 euro per curs cu profesor. În cazul în care elevii aleg să fie full-time la şcoală şi nu aleg doar un singur curs, taxa de şcolarizare pe an se situează între 4.900 euro şi 5.900 euro în funcţie de nivelul de şcolarizare - primii doi ani de liceu sau ultimii doi.

În plus, startupul are şi o a treia modalitate de monetizare, prin care vizează atragerea de şcoli ca membre ale Spark School, unde taxa de membru va fi de 500 de euro per an per şcoală.

„În viitor o să putem înrola pe platformă şi şcoli. Produsul Spark este disponibil full-time, adică pentru elevii care nu mai vor să mai înveţe la altă şcoală, dar şi part-time, adică un elev care este la o altă şcoală fizică, dar doreşte să îşi aleagă anumite materii care la şcoală respectivă nu sunt disponibile. Iar aici elevii pot să vină ca persoană fizică, adică familia poate să vină să-şi ia un extra subiect de la noi, nu ştiu, business. Poate într-un liceu clasic nu poţi să studiezi business. Sau dacă vrei să dai la medicină, vrei extra suport pe biologie şi chimie, poţi să-ţi iei din Spark School evaluările. Dar şi şcolile pot să vină pe noua platformă să înroleze o clasă întreagă pentru o anumită materie la care nu au profesor. Iar aceste lucru va permite o scalare mult mai puternică pentru că o să putem să înrolăm direct un liceu de la altă şcoală, ceea ce înseamnă o creştere cu 200 de elevi. Avem deja 3 şcoli pilot care vor să se înroleze pe platformă noastră”, a punctat CEO-ul Spark School. „Practic asta este una din componentele pe care le vom dezvolta. Avem componenta de liceu, part-time, full-time sau doar achiziţia unui curs. Iar a doua componentă va fi cea de marketplace pentru şcoli, pentru licee, atât de stat, cât şi private din lumea largă, sub forma unei taxe de membru o dată pe an. Şi şcoala îşi va putea înrola toţi adolescenţii în Spark”, a adăugat Ruxandra Mercea. Echipa Spark School are în derulare o rundă de finanţare în valoarea totală de peste 700.000 de euro, bani care să ajute startupul să îşi finalizeze platforma şi să crească în decurs de un an numărul de elevi la 325, majorându-şi astfel implicit şi veniturile anuale recurente la 1,3 milioane de euro. În prezent, Spark School are venituri anuale recurente de circa 300.000 euro. „Obiectivele pentru această rundă de finanţare sunt să ajungem la numărul de 325 de elevi, full-time şi part-time, să avem un ARR (venit anual recurent – n. red.) de 1,3 milioane de euro, în acest moment este 300.000 de euro, şi să ne dezvoltăm în cele 11 ţări, unde deja avem elevi şi unde ştim că este piaţa interesată de ceea ce oferim noi. Şi tot ca obiectiv este şi finalizarea platformei, prima etapă, şi dezvoltarea ulterioară prin integrarea tehnologiei de inteligenţă artificială“, a spus Ruxandra Mercea. Actuala rundă de finanţare de peste 700.000 euro va fi utilizată pentru dezvoltarea produsului tehnologic, crearea de conţinut împreună cu parteneri şi pentru zona de marketing şi vânzări. „Produsul nostru are două direcţii. Avem IP tehnologic, unde dorim să introducem şi partea de AI, ca să automatizăm mai mult procesele pe care le avem, dar şi să arătăm elevilor, care este cariera cea mai potrivită pentru ei. AI-ul va analiza foarte mult ce le place să înveţe, unde petrec cel mai mult timp şi le va construi automat un profil cu o carieră viitoare care se potriveşte cu pasiunile şi abilităţile pe care le au. Asta este următoarea etapă pe care vrem să o introducem pe platformă. Apoi mai sunt anumite cursuri pe care vrem să le dezvoltăm, iar la partea de co-curiculă o să lucrăm pe share revenue model. O să lăsăm creatorii de conţinut, unii dintre cei mai buni creatori de conţinut, să intre pe platforma noastră şi să creeze cursuri.”, a precizat Florina Popîrţac 

Rubrica „Start-up Pitch”

Ruxandra Mercea, fondatoare şi head of school în cadrul Spark School, şi Florina Popîrţac, cofondatoare şi CEO al Spark School

Ce fac? Dezvoltă o platformă educaţională online menită să funcţioneze ca un liceu hibrid internaţional. Startupul a atras o rundă de finanţare în valoarea totală de peste 700.000 de euro.

Rubrica „Sfatul expertului”

Monica Stătescu, partener la Filip & Company

Perioadă de expectativă pe zona investiţiilor în startupuri tech.

„Noi vedem că este o perioadă oarecum de expectativă. Nu spunem neapărat că nu există discuţii şi iniţiative care se întâmplă în spatele cortinei, să spunem, însă pare un pic mai dificil să se concretizeze efectiv. Cred că este o perioadă în care toată lumea aşteptă să se aşeze cumva lucrurile. În acelaşi timp, apar şi oportunităţi de investiţii care înainte prezentau un interes mai scăzut. Au mai crescut dobânzile, deci există şi investitori care poate că s-ar fi dus în zona de venture capital, dar găsesc acum nişte oportunităţi de investiţie care par mai sigure. Zona aceasta de investiţii în startupuri este o zonă de risc, iar atunci când este o perioadă un pic mai tulbure, nu te duci chiar în zona cea mai riscantă a investiţiilor, încerci să te plasezi un pic mai conservator.“

Rubrica „Start-up Boost”

Ana Creţu, start-up programs coordinator, BCR, şi Anca Luca, community manager, InnovX-BCR.

Miza organizării evenimentului Elevator Pitch, în care startupurile îşi prezintă ideile în doar 60 de secunde în faţa liderilor din business

Ana Creţu: „Mi se pare că astăzi cele 6 săptămâni de bootcamp chiar s-au văzut. Deci perioada de preaccelerare se vede de fiecare dată, toată munca, şi împreună cu startupuri, dar şi împreună cu corporaţiile care sunt prezente, inclusiv cu colegii noştri din Banca Comercială Română. Aceste eforturi se văd pentru că dacă n-ar fi ele, nu am avea structură şi nu am reuşi cumva să dezvoltăm legături între lumea startupurilor şi lumea corporaţiilor. Şi dacă noi ne-am propus ca împreună să lucrăm şi să facem lucruri mai departe, prima dată este important să încercăm să ne înţelegem, să vorbim aceeaşi limbă.“

Anca Luca: „Organizăm acest eveniment pe de-o parte ca să facem aceste legături între ce înseamnă preaccelerarea şi deci zona aceasta de educaţie care se întâmplă intensiv timp de 6 săptămâni şi apoi expunerea startupului şi crearea unei vizibilităţi cât mai mari. Deci încercăm efectiv să punem reflectoarele pe finalişti pentru că este meritul lor să fie prezenţi la astfel de evenimente. Deci acesta ar fi un aspect. Un alt aspect este găsirea acestui limbaj comun. Deci acum începem efectiv să vorbim uşor, uşor aceeaşi limbă şi să vedem cum anume putem să facem să se întâmple această colaborare. Dincolo de exerciţiu în sine, foarte multe startupuri şi fondatori se vor întâlni cu situaţia asta, când li se va spune: «n-am timp foarte mult, dar dacă în două minute, uite, până ajung la maşină, poţi să îmi explici rapid cu ce te ocupi, poate stăm de vorbă.”

ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation