Fabrica Arctic de la Ulmi reprezintă prima unitate de producţie Industry 4.0 din România, cea mai mare investiţie a producătorului de electrocasnice Arçelik şi o referinţă în industrie —nu doar în România, ci la nivel european. De ce a decis grupul turcESC să creeze pe piaţa locală un hub de producţie regional a povestit Murat Büyükerk, CEO-ul Arctic, în cadrul proiectului Top Digital Transformers, publicat de Business MAGAZIN recent.

Am ales România pentru a construi una dintre cele mai moderne fabrici din Europa, tocmai pentru că avantajele sale competitive depăşesc numeric provocările, inclusiv în ceea ce priveşte digitalizarea”, a spus Murat Büyükerk, CEO al producătorului de electrocasnice Arctic, referindu-se la una dintre cele mai importante investiţii ale companiei, fabrica de maşini de spălat de la Ulmi.

Arctic este cel mai mare producător de electrocasnice din România şi Moldova, cel mai mare exportator de electrocasnice din ţară şi deţine aici două dintre cele mai mari fabrici de bunuri de folosinţă îndelungată din Europa continentală: fabrica de maşini de spălat rufe din şi cea de frigidere din Găeşti. În cadrul fabricii de la Ulmi, cele mai recente tehnologii de machine learning şi procesele de automatizare implementate permit angajaţilor să lucreze cot la cot cu peste 200 de roboţi, generând o creştere a productivităţii de 30%. Fabrica încorporează sisteme automate pentru manipularea şi depozitarea componentelor, acestea fiind transportate din depozit spre linia de asamblare cu ajutorul maşinilor autonome. Peste 70% din operaţiunile de producţie au la bază sisteme autodeterminate şi autogestionate, în vreme ce controlul calităţii este 100% automatizat. „Fiind o fabrică inteligentă, maşinile «vorbesc» între ele prin intermediul IoT, sistemul devine tot mai bun în a se optimiza singur şi în a face predicţii tot mai precise, iar angajaţii comunică în timp real cu tot acest ecosistem prin interfeţe bidirecţionale. Vorbim despre o infrastructură care colectează informaţii în timp real din aproximativ 22.000 de puncte de generare, adăugându-le la o bază de date ce cuprinde milioane de produse şi componente”, explică Büyükerk.

Noua fabrică de la Ulmi reprezintă prima unitate de producţie Industry 4.0 din România şi este cel mai important proiect pe care l-au realizat – a fost construită într-un timp record de 17 luni, în urma unei investiţii de 153 de milioane de euro. Fabrica are în portofoliu un număr extins de acreditări ca unitate de producţie verde, fiind şi singura din ţară care a primit certificarea LEED Platinum, o recunoaştere a performanţelor în domeniul producţiei sustenabile. Totodată, a fost recunoscută de Forumul Economic Mondial ca fiind una dintre cele mai inovatoare  din lume, parte din reţeaua Advanced 4th Industrial Revolution Lighthouse.

►ŒCEO cu o vastă experienţă internaţională, atât la nivel strategic, cât şi operaţional, deţine rolul de CEO al Arctic România din ianuarie 2018;

►Lucrează pentru producătorul de electrocasnice Arçelik de peste 30 de ani;

Ž►A coordonat cu succes activitatea de brand a companiei, ghidând echipe din peste  100 de ţări din Europa, Asia, Orientul Mijlociu şi Africa.

CEO-ul Arctic spune că în prezent, sunt în curs de extindere a capacităţii de producţie a acestei fabrici la 2,2 milioane de maşini de spălat rufe pe an. Au investit însă încă 10 milioane de euro şi în fabrica din Găeşti, concentrându-se pe creşterea producţiei, în special pe sporirea gradului de automatizare şi pe îmbunătăţirea controlului calităţii.

„Pe lângă locaţia geostrategică a ţării şi mediul său de afaceri sănătos, forţa de muncă educată reprezintă unul dintre atuurile sale cele mai puternice”, descrie, în continuare, Büyükerk, motivele pentru care au ales construirea hubului digital de aici.

Din punctul lui de vedere, România este competitivă din perspectiva capitalului uman şi al infrastructurii digitale, ceea ce o face ideală pentru Industry 4.0 şi IoT, termenii sinonimi transformarea digitale în domeniul industriei. „Schimbarea rolurilor şi importanţa crescută a tehnologiilor complexe necesită noi competenţe la nivelul forţei de muncă. Poziţii precum experţi în domeniul automatizării, software-ului sau cercetării şi dezvoltării sunt tot mai căutate. Talentul şi abilităţile angajaţilor din România ne permit să gândim şi să implementăm cu uşurinţă programe de dezvoltare care să fie în concordanţă cu aceste realităţi”, explică el. Un astfel de exemplu este programul TechPro Academy, dezvoltat de companie în colaborare cu Universitatea Koç din Turcia şi implementat atât în Turcia, cât şi în România pentru a îmbunătăţi competenţele inginerilor, specialiştilor şi experţilor seniori care lucrează în producţie şi tehnologie, cu o atenţie deosebită acordată subiectelor Industry 4.0. „Obiectivul nostru asumat este să transformăm ţara într-un hub de producţie regional. Cred că România are atât infrastructura digitală, cât şi tradiţia universitară sau abilităţile necesare pentru a profita din plin de cea de-a patra revoluţie industrială”, spune el. De altfel, obiectivele sale ca CEO al companiei ţin de accelerarea digitalizării la toate cele trei niveluri – procese de business, cultură organizaţională şi experienţa clienţilor: „Arctic a devenit un pionier în propagarea tehnologiilor Industry 4.0 în România şi sunt hotărât să continui în această direcţie”.

Din punctul său de vedere, digitalizarea înseamnă mai mult decât progres bazat pe tehnologie, întrucât implică crearea de valoare adăugată din punct de vedere social şi de mediu. „Metodele de producţie smart reduc erorile, ceea ce duce la o creştere a eficienţei producţiei, la rândul său esenţială pentru stimularea competitivităţii industriale.

„O eficienţă mai mare este asociată cu reducerea emisiilor poluante, plus consum de materiale şi energie per produs mai mici. Transformarea digitală ne permite să dezvoltăm şi să lansăm produse inovatoare şi să ne adaptăm mai bine la cerinţele în schimbare ale consumatorilor, plasând totodată sustenabilitatea în centrul operaţiunilor noastre. Crearea de plus-valoare din punct de vedere social şi de mediu împreună cu abordarea centrată pe consumator s-au dovedit a fi strategia câştigătoare”, observă el. Punctează şi că, la un nivel mai general, introducerea de produse noi pe piaţă are implicaţii sociale mai vaste, cum ar fi o economie mai puternică, democratizarea tehnologiei şi îndeplinirea standardelor de producţie sustenabilă, în linie cu angajamentele de mediu ce vizează reducerea emisiilor de carbon şi eficienţa energetică.