Operatorii de reţele de telecomunicaţii din România au experimentat creşteri cuprinse între 40% şi 60% în traficul de pe reţele faţă de anul trecut. Creşterea în sine poate fi gestionată, iar companiile din sector investesc în mod constant, dar piaţa de telecomunicaţii s-a regăsit în situaţia în care a devenit necesară extinderea accelerată înspre mediul rural, odată cu trecerea la munca de acasă şi la şcoala online, au concluzionat jucătorii din piaţă prezenţi în cadrul ZF Digital Summit ’20.

„Pe măsură ce anul a trecut, a fost necesar să mergem cu serviciile din urban spre rural din ce în ce mai mult pentru că vrem ca toţi cetăţenii să aibă acces la servicii rapide prin reţele de fibră optică pe partea fixă şi de conexiuni 4G şi 5G în partea mobilă”, a explicat Valentin Popoviciu, vicepreşedinte al Digi România.

Reprezentantul Digi a explicat că operatorul a ajuns deja cu serviciile la peste 7 milioane de gospodării din România, însă cadrul legislativ nu încurajează investiţiile în extinderea către zonele rurale, o nevoie din ce în ce mai mare a economiei.

„Ne-au lipsit legislaţia şi atitudinea potrivită a autorităţilor care ar trebui să creeze un cadru potrivit pentru ca jucătorii privaţi să investească şi să aibă acces la anumite infrastructuri (n.red: precum cea de energie electrică), pentru a putea merge şi în zonele izolate. Există o discuţie despre fezabilitatea numărului de clienţi şi despre cât pot plăti ei în zonele rurale, dar avem soluţii pentru asta; ce ne lipseşte este legislaţia care să genereze un cadru pentru a construi reţele de mare viteză în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării.”

n lipsa acestor investiţii, multe zone din mediul rural nu vor putea susţine migraţia tinerilor către sate, comune şi localităţi. Rolul critic al infrastructurii de telecomunicaţii şi al conexiunii la internet iese la iveală în acest an atipic mai mult ca oricând.

 Datele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru anul 2019 arată că la finele anului trecut decalajul dintre urban şi rural era încă mare. Un procent de circa 75% dintre gospodăriile din mediul urban erau acoperite de servicii fixe de telecomunicaţii, în timp ce în zona rurală doar un procent de 49% dintre gospodării erau acoperite.

Într-adevăr, în locurile în care există deja reţea, România beneficiază de una dintre cele mai bune conexiuni de internet din Europa sau chiar din lume, însă această performanţă a fost atinsă astăzi datorită investiţiilor demarate încă de acum câţiva ani de către operatorii telecom.

 „Niciodată nu a fost mai clar că fără o infrastructură bună de telecomunicaţii am fi avut o situaţie foarte diferită. Să ne imaginăm că ar fi venit această criză acum cinci ani, cum am fi gestionat-o? Care ar fi fost impactul asupra PIB-ului? Da, PIB-ul scade, dar care ar fi fost impactul fără calitatea infrastructurii pe care o avem pentru că eu cred că am contribuit la a reduce scăderea PIB-ului şi economia a mers înainte mulţumită reţelei”, a atras atenţia Murielle Lorilloux, CEO, Vodafone România.

În linie cu această perspectivă, Lorilloux consideră că România este la o „răscruce de drumuri”, întrucât investiţiile operatorilor şi sprijinul legiuitorilor trebuie să vină astăzi pentru ca România să aibă o astfel de poziţie privilegiată şi peste 5 ani, în ceea ce priveşte conexiunile de internet.

„Foarte mulţi oameni lucrează de acasă, clienţii au început să muncească de acasă, să facă sport acasă, să stea mult mai mult timp în casă, ceea ce a creat o cerere mult mai mare în ceea ce priveşte calitatea conectivităţii pe parcursul întregii zile, pentru că acum nu se mai bazează pe noi doar câteva ore pe zi, întrucât sunt acasă pe parcursul întregii zile. Cred că este o schimbare majoră pentru toată lumea.”

Investiţiile trebuie să continue, iar statul trebuie să se implice mai mult, într-un domeniu în care operatorii au făcut investiţii masive din fonduri proprii în ultimii ani şi care livrează cel mai mic randament al capitalului investit pentru acţionari.

În acest context, şefa Vodafone România insistă că autorităţile trebuie să atragă cât mai eficient cele 80 de miliarde de euro disponibile pentru România din fonduri europene în următorii ani.

„Este o sumă imensă. Între fondurile de reconstrucţie şi fondurile din cadrul multianual vorbim de 80 de miliarde de euro, adică o oportunitate unică pentru România. Sunt atât de fericită că au pus regula  ca un minimum de 20% din fonduri să se îndrepte înspre digital. Ce înseamnă până la urmă digital dacă nu ai conectivitate? Ce înseamnă digital dacă nu ai nivelul corect de calitate a serviciilor pe fix şi pe mobil peste tot? Este important să ne gândim cum vom folosi fondurile, cum vom folosi oportunitatea să accelerăm acoperirea ţării cu internet de mare viteză, să accelerăm acoperirea 5G, care ar trebui să devină un avantaj pentru România în viitor.”

Studiile arată că migrarea dinspre urban spre rural continuă, a apreciat Vladan Pekovic, noul CEO al Telekom România, în cadrul videoconferinţei. În acelaşi timp, el a adus în discuţie un nou aspect interesant al acestei migraţii care trebuie susţinută prin infrastructurile critice, anume aplatizarea curbei de dezvoltare dintre rural şi urban.

 „Citeam o cercetare în India care arăta că munca de acasă aplatizează curba din dezvoltarea socio-economică, întrucât distribuţia de avere şi de locuri de muncă este în creştere în favoarea localităţilor mai mici. Deci cred că aici este un fenomen interesant şi nu aş compara România cu India, dar am văzut că mulţi români se întorc mai mult către părinţi, rude, case de vacanţă din zone rurale şi se simt acolo mai bine protejaţi de pandemie, dar au nevoie şi de infrastructura necesară pentru a lucra”, a explicat Vladan Pekovic, care a participat la eveniment cu câteva zile înainte ca Telekom România să anunţe că el va fi noul director executiv.

În ceea ce priveşte acoperirea cu infrastructură de internet în zonele neacoperite din România, Comisia Europeană a aprobat în 2014 proiectul de 85,6 milioane de euro cunoscut drept RO-NET, care ar trebui în final să aducă infrastructură pentru mai mult de 700 de localităţi neacoperite din ţară. Proiectul este structurat pe 7 loturi, a câte 100 de localităţi în medie pe fiecare lot, iar la finalul anului 2019 guvernul de atunci anunţa finalizarea celui de-al 5-lea lot.

„Lucrăm în continuare în proiectul RO-NET prin care furnizăm conectivitate pentru aproape

700 de localităţi în care infrastructura era absolut necesară”, a menţionat Pekovic.

Astfel, extinderea reţelei şi îmbunătăţirea capacităţii acolo unde presiunea a devenit mai mare pe reţele, adică în zonele rezidenţiale, reprezintă unele dintre principalele priorităţi pe care ar trebui să le aibă România în perioada următoare. Utilizarea internetului ca instrument pentru a munci sau a învăţa este încă la început, iar evoluţia anului 2020 dovedeşte că infrastructura de telecomunicaţii este la fel de critică pentru o ţară precum cea de energie sau cea de transport.

Valentin Popoviciu, vicepreşedinte, Digi România: „Există o discuţie despre fezabilitatea numărului de clienţi şi cât pot plăti în zonele rurale, dar avem soluţii pentru asta şi ce ne lipseşte este legislaţia care să genereze un cadru pentru a construi reţele de mare viteză în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării.”

Murielle Lorilloux, CEO, Vodafone România: „Ce înseamnă până la urmă digital dacă nu ai conectivitate? Ce înseamnă digital dacă nu ai nivelul corect de calitate a serviciilor pe fix şi pe mobil peste tot?”

Vladan Pekovic, CEO al Telekom România: „Studiile din India arată că munca de acasă aplatizează curba din dezvoltarea socio-economică, întrucât distribuţia de avere şi de locuri de muncă este în creştere în favoarea localităţilor mai mici.”