ION NESTOR: In primul rand, dati-mi voie sa va contrazic. Nu au mai putine de oferit. Ne-a fost inoculat prin sistemul de invatamant (cel putin cel de dinainte de ‘89) ca tara noastra este cea mai mai bogata, cea mai frumoasa si alte asemenea sabloane subliminale. Dar dupa ce incepi sa calatoresti, iti dai seama ca avem o tara "average" (n.r. - comuna, medie). Si-apoi, de unde au mai scos si "Tara bogata, oameni saraci"?

GEORGE COPOS: Da, da. Un alt sablon des intalnit.

ION NESTOR: E ridicol. Nu avem o tara bogata. Daca a fost bogata - spre exemplu in paduri - s-a epuizat, caci padurea a fost taiata irational.

BUSINESS Magazin: Inainte de a promova un produs trebuie sa ii cunosti clar calitatile. Noi stim ce calitati are Romania?

GEORGE COPOS: Sunt cateva directii pe care se poate merge. Am putea sa ne promovam prin turism, prin IT, prin sport. In randul informaticienilor din SUA, a treia limba vorbita este romana. Cred ca asta spune ceva...

ROBERT REDELEANU: Avem oameni de sport care sunt branduri mai puternice decat tara noastra - cum sunt Nadia Comaneci sau Hagi. In Vest, cine spune Nadia Comaneci nu se gandeste in primul rand la Romania, va asigur.

GEORGE COPOS: Dar mai sunt o serie de branduri care mai pot fi promovate si de care ne putem "lega". Cum e cazul Gerovital - Ana Aslan. Cred ca am putea sa ne promovam foarte bine prin turism. Si de ce sa n-o facem? Asta ar aduce venituri importante la buget. Pentru ca Romania are munte, are mare, are Delta Dunarii.

ION NESTOR: Avem o mare, cum are toata lumea, nu e nimic spectaculos la ea. Iar muntele la fel. Dar avem un potential imens, cred eu, in agroturism. 

GEORGE COPOS: Stiti cat turism "vindem" noi anual? Cam de 700-800 de milioane de euro, ceea ce inseamna 1,5% din PIB. Ungaria (care are doar Balaton, Budapesta si baile termale) face din turism 9% si are un PIB mult mai mare decat PIB-ul Romaniei. Stiti cat face Bulgaria din turism? Peste 11%. Croatia? E un caz fericit: peste 22%.

CIPRIAN PALTINEANU: Da, dar Croatia are 5.000 km de coasta.

GEORGE COPOS: Vrem (guvernul - n.r.) sa facem astfel incat Romania sa castige din turism cateva miliarde (de euro - n.r.), anual.

ION NESTOR: Cu o precizare foarte importanta. Nu se poate turism fara infrastructura.

GEORGE COPOS: De fapt, sunt patru lucruri de care turismul are nevoie: strategie, infrastructura, promovare si servicii.

ION NESTOR:  Daca am avea o autostrada, (strainii - n.r.) si-ar da drumul "la vale" fara sa-si dea seama. Asa... ajung la granita Romaniei si vad asa... o chestie pe care nu mai indraznesc sa o continue. Si daca indraznesc, le ia cel putin 11 ore ca sa ajunga pana la granita cu Bulgaria. 

CIPRIAN PALTINEANU: Suntem pe ultimul loc la sosele in Europa, dupa Albania.

BUSINESS Magazin: Sumarizand, in tu-rismul montan nu putem sa ne batem cu tari ca Austria. Am inteles chiar ca si Bulgaria are turisti mai multi iarna. La mare nu putem sa concuram aproape cu nimeni. Avem practic doua luni de sezon de vara. Ce promovam, deci?

ROBERT REDELEANU: Intr-adevar, au devenit comune lucrurile acestea: nisip, soare, mare, munti. Toata lumea le are. Nisip si mare exista peste tot, din Australia, prin Asia si Europa, pana in Statele Unite. De ce ar veni turistii in Romania?

GEORGE COPOS: Ne trebuie entertainment. Pentru ca turismul il putem face, putem aduce si bani la bugetul statului. Din pacate, noi facem 7-800 de milioane, in timp ce alte tari fac cinci miliarde. Motiv pentru care sustinerea turismului este una dintre prioritatile Guvernului. Vom dezvolta partea de infrastructura. Va trebui sa reanalizam contractele de autostrazi. Sa nu uitam ca in 10 ani noi n-am fost in stare sa facem decat 100 km de autostrada. Am vandut activele, ne-am batut joc de ele fara sa avem o strategie coerenta. Nici proiectul de la Eforie n-a avut o strategie.

ION NESTOR: Nu-mi amintiti de Eforie...

H.-R. PATAPIEVICI: Mie mi-a placut.

GEORGE COPOS: Care este vina mea? Vina mea este ca am investit acolo.

ION NESTOR: Absolut.

GEORGE COPOS: A fost o mare greseala, pe care mi-o asum. Sunt responsabil.

ION NESTOR: Necazul este ca ce-ati creat dvs. acolo este perfect. Este la standard inalt. 

GEORGE COPOS: Corect.

ION NESTOR: Dar ai sentimentul de bantustanizare. In momentul in care ai trecut gardul...

GEORGE COPOS: ... care a costat 50.000...

ION NESTOR: ... si ai iesit afara, gasesti o mizerie umana. Pentru ca Eforie Nord a fost distrusa. Ireparabil.

GEORGE COPOS: Nu-i adevarat. 

ION NESTOR: Ba da. Decat daca l-ai curata cu buldozerul. Pentru ca s-a construit haotic: in gradinile oamenilor, pe buza plajei. A fost fenomenul acesta, specific romanilor. Ca noi de 2-300 de ani construim asa: una mica, una mare, una stramba, una pe dreapta, una pe stanga. Nu-i trece nimanui prin cap ca ne-ar trebui o sistematizare. Si din cauza asta, afacerea pe care ati facut-o dvs. acolo este blestemata intr-un fel sa stea intr-o mlastina. Adica nu va atrage niciodata si nu va va remunera investitia asa cum ar trebui.

GEORGE COPOS: Nu ma va remunera. Nu scot nimic de-acolo. Stiam ca pierd banii, dar am facut-o intentionat, sa stiti. Din incapatanare. Banii pe care i-am investit acolo sunt bani pierduti.

CIPRIAN PALTINEANU: In administrarea afacerilor exista doua maniere pentru investitiile de genul acesta, de turn-around (restructurarea unei zone, unei companii, a unui segment de industrie). Poate sa fie "bottom’s-up" sau "top-down". Top-down era daca venea Guvernul cu o strategie coordonata, care curata tot, viza toata zona. Bottom’s-up incepe dintr-un punct si se extinde. Acum intrebarea este care e mixul optim. Dl. Copos a inceput cu punctul si incepe sa se extinda.

GEORGE COPOS: O vom face. Va garantez ca in doi ani de zile o vom face. Vom face statiuni care sa rivalizeze cu statiunile din Austria. Avem mai multe proiecte coerente privind dezvoltarea turismului. Desi, ma rog, pozitia si locul turismului sunt nefiresti la Ministerul Transporturilor. Dar va spun ca este o prioritate pentru Guvernul Tariceanu. Turismul trebuie sa ajute bugetul. Cu conditia sa finalizam infrastructura. Partea de servicii, partea de strategii exista, deci le putem pune in aplicare imediat. Importanta este insa infrastructura, care costa foarte mult. Vom castiga 4 miliarde de euro din turism in perioada 2007-2009. Si in afara de acestea, vom performa in agricultura, industria alimentara si servicii.

BUSINESS Magazin: Domnule Patapievici, scriati in "Cerul vazut prin lentila" ca romanilor le este caracteristica bascalia. Asadar, din punct de vedere uman, credeti ca avem ce sa adaugam la brandul acesta de tara? Sustine calitatea oamenilor brandul?

H.-R. PATAPIEVICI: Una este viziunea particularizanta (si atunci te ciocnesti de cuvinte intraductibile precum bascalie)... si vezi specificul acuzat. Daca traiesti intr-o comunitate nefunctionala, cum e a noastra, vezi caricatura. Dar mai e o modalitate prin care putem vedea comunitatea - ca pe una formata din oameni absolut universali si atunci toate chestiunile de disfunctio-nalitate trebuie sa formeze un sistem. Discursul atractiv e asta cu bascalie, cu... de aici iese Cioran... tipii talentati. Insa asta e buna pentru literatura. 

BUSINESS Magazin: Dar pentru business?

H.-R. PATAPIEVICI: Pentru business discutia se poarta in termeni de lucruri, de norme, de contracte. Si problema este cum sa construiesti o institutie. La intrebarea de ce institutiile din Romania nu functioneaza si cele din Vest functioneaza, desi aparent legile in baza carora functioneaza sunt identice, raspunsul rational (pentru ca poti sa dai si un raspuns etno-psihologic) este asta: acolo functioneaza pentru ca functionarii au interiorizat re-gulile. Aici de ce nu le interiorizeaza?

ION NESTOR: Noi avem un mare decalaj cultural. Explicabil printr-o multitudine de ratiuni, nu doar de cei 50 de ani de comunism. Anii astia au jucat si ei un rol, dar nu numai ei.

H.-R. PATAPIEVICI: Despre ce cultura vorbim, domnule Nestor?

ION NESTOR: Vorbim, de exemplu, de cultura juridica. Si pot sa va dau un exemplu.

H.-R. PATAPIEVICI: Deci vorbim de culturile profesionale?

ION NESTOR: Vorbim despre aceleasi reguli sau institutii implantate la noi si care nu produc aceleasi rezultate si aceleasi functionalitati ca in alte tari pentru ca ele, in ultima instanta, sunt conduse de niste oameni. Continutul lor e dat de oameni, iar daca oamenii acestia nu sunt purtatorii unei culturi care sa-i faca apti sa le opereze, apar disfunctionalitati.

H.-R. PATAPIEVICI: Nu, nu, nu.

GEORGE COPOS: Are dreptate. Are dreptate, Horia.

H.-R. PATAPIEVICI: Nu, pentru ca nu e bun acest punct de vedere. Pentru ca intrebarea este urmatoarea: daca cultura este termenul ultim in functie de care judecam, ce-avem de facut? Trebuie sa modificam cultura. Se poate modifica sau nu?

CEILALTI, IN COR: Se poate, se poate.

ION NESTOR: Drama noastra este ca timp de 15 ani am avut mai putine resurse decat am avut nevoie. Pentru ca noi am incercat, in permanenta, sa impartim o turta mica in multe bucati. Nu ne concentram si reusim sa risipim tot. Daca as fi avut putere de decizie in stat in ‘90, as fi pus toti banii pe autostrada, cu orice pret. Acum ar trebui sa mizam pe invatamant. Asta este solutia regenerarii pe termen lung.

GEORGE COPOS: O sa vedeti ca in 10 ani facem lucrurile acesta. Noi avem o problema de mentalitate.

ION NESTOR: Noi avem o problema de cultura, de fapt. Tot acolo ajungem, la cultura.

GEORGE COPOS: Romania in perioada interbelica s-a revigorat cu manageri straini.

ROBERT REDELEANU: Trebuie sa gasim modalitati de a numi tineri profesionisti in posturi de consilieri, consultanti in administratie, fara a-si parasi slujba bine platita pe care o au in privat. Sunt convins ca multi asemenea profesionisti si-ar sacrifica serile, week-end-urile, pentru a contribui la guvernare ca specialisti in diferite domenii. E un compromis, dar nu vad alta cale, momentan, pentru a atrage astfel de profesionisti, mai ales ca si companiile pentru care lucreaza si-ar imparti resursele gandindu-se la rezultat, care poate fi imbunatatirea mediului de afaceri si al economiei pe de-a intregul...altfel, de ce si-ar parasi jobul de 5.000 de euro cineva ca sa ia o pozitie de conducere intr-un minister, platita de 10 ori mai putin?

BUSINESS Magazin: Dl. Paltineanu, dvs. lucrati la Londra. Cum se vede de acolo brandul Romania - se cumpara?

CIPRIAN PALTINEANU: Singura modalitate prin care pot sa cuantific acest lucru este prin perspectiva finantelor sau a unei banci. Imaginea Romaniei se imbunatateste pe pietele straine de capital. Conditiile de creditare pentru Romania se imbunatatesc. Romania incearca sa extrapoleze, sa invete din experienta altor tari care au fost in aceeasi situatie. Exista o incredere din ce in ce mai mare. Bancile internationale au un apetit din ce in ce mai mare pentru Romania.

Si ajuta si faptul ca leul se intareste fata de alte valute, cel putin pe baza de expectatie. Acest fenomen este o reflexie a increderii lor in economia romaneasca, care, la urma-urmei, se reduce tot la convergenta. 

ION NESTOR: Investitorii de tip speculativ nu sunt cei care ne trebuie.

CIPRIAN PALTINEANU: Dar trebuie sa recunoastem ca sunt si ei atrasi de brandul Romania. Cum curatam brandul? Cum il concentram spre directia dorita? Pentru ca imaginea Romaniei este asta: sunt copii handicapati, caini vagabonzi, este poate faptul ca afacerile de real estate cresc. Strainii au citit revista Fortune de curand si au vazut ca Bursa din Bucuresti a oferit niste randamente extraordinare in anul precedent. In Londra, un taximetrist m-a intrebat de unde sunt. I-am spus ca din Romania si el a intrebat daca e pe langa Bulgaria. A spus "Bulgaria sau Romania... Vreau sa cumpar si eu ceva teren pe-acolo". Era taximetrist!

BUSINESS Magazin: Dar daca ar fi sa alegem trei directii de promovare, pe care le-am alege?

ROBERT REDELEANU: Esti ceea ce esti si imaginea pe care o arati in afara tarii nu poate fi mult diferita fata de ceea ce se intampla in interior. Acest lucru este valabil ca si in cazul oricarei companii: daca ai un management prost, la exterior nu poti sa ai o imagine mult mai buna.

CIPRIAN PALTINEANU: Pentru construirea unui brand, trebuie o planificare, puncte de referinta, o tinta. Nimeni nu spune ca trebuie sa prezentam o imagine mai buna decat realitatea. In metroul londonez am inceput sa vad si reclame despre Romania. Dar foarte multe sunt cu Bulgaria si Ungaria - cu un PR fantastic. Apar si pe CNN spoturi cu "Descoperiti Ungaria", "Descoperiti Bulgaria". Despre Romania - mai putin...

ION NESTOR: Poate ar fi un automatism sa ne promovam prin turism. De ce sa-i copiem pe altii? Daca ne-am promova - acum - prin turism, precum Croatia, am gresi. Acum Romania nu e cea turistica. De ce sa nu folosim altceva?

GEORGE COPOS: IT. 

ION NESTOR: Da, IT-ul e o sansa.

GEORGE COPOS: Dar nu-l poti vinde.

ROBERT REDELEANU: Daca ai un brand, poti sa vinzi orice.

ION NESTOR: Trebuie sa atasam imaginea de altceva. Sa faci un brand din IT e foarte complicat. E foarte greu de vizualizat. E mai usor sa faci un brand din turism: poti sa pui poze. Cu IT-ul ce faci? Pui poze cu oameni la computer? Nu merge...

CIPRIAN PALTINEANU: Turismul e mult mai usor de vandut decat IT-ul. Trebuie sa folosim instrumentele pe care le-au folosit ceilalti.

H.-R. PATAPIEVICI: Ce o sa apara peste 10 ani ca fiind actual se pregateste acum in potential. In mare, nu poate fi decuplat ceea ce va fi peste 10 ani de ceea ce reusim acum sa declansam. Exista, in fond, specialisti care se ocupa de rebranduirea unor tari. Celebrul Wally Ollins se ocupa acum de branduirea Poloniei. Guvernul portughez a platit sa nu mai fie in perceptia europeana o tara de concierge si de soferi de taxi. Spania, Irlanda au facut chestia asta. Norvegia are ca brand o formula geniala: "Every decent doctor will prescribe Norway" (Orice doctor care se respecta va prescrie Norvegia - n.r.).

GEORGE COPOS: Ce frumos! Ce frumos!

ION NESTOR: Eu am vizitat Norvegia si pot sa va confirm ca asa este.

H.-R. PATAPIEVICI: Daca vrem sa scapam de imaginea Romaniei ca tara de gropi, de caini, de aurolaci, de tigani persecutati si de conflicte interetnice care stau sa izbucneasca, lucrul poate fi facut in doua feluri: pe de o parte, nu putem arata altfel decat suntem. Dar, cand porti o camasa, una este daca e ca a mea - fara marca - sau daca este de marca si foarte discret scrie... ceva. Pentru ca atunci costa de 10 ori mai scump. Dar trebuie marca. Trebuie sa fie de marca, sa o poti vinde bine. Cred ca Guvernul Romaniei trebuie sa prinda aceasta oportunitate pentru ca, in 2007, noi trebuie sa intram in UE cu o marca pozitiva - pe care nu o avem deocamdata. Trebuie sa fie platit un om - de tipul lui Ollins - care sa faca treaba stiintifica in doi ani de zile si sa ne spuna la capatul ei: "Brandul pe care vi-l propun este acesta".

Odata un brand gasit, el nu se dicteaza de la "centru". El este prezentat public ca atare si infuzeaza. Si atunci, firmele care activeaza in Romania preiau chestia asta pentru ca e in avantajul lor. Cu un brand de tip "Every decent doctor will prescribe Norway", in mai putin de sase luni toate firmele care au facut reclama Norvegiei au preluat chestia asta. Le venea ca manusa. Deci nu trebuie sa mintim. Dar trebuie sa fim prospectivi in privinta identitatii pe care o alegem.

ROBERT REDELEANU: Vreau sa nuantez putin. In meseria pe care o fac, ma uit la produse, in primul si in primul rand, inainte sa comunic. Cred ca sunt doua cai pentru brandingul de tara, de a ajunge acolo unde vrem sa fim. Una ar fi sa cream sub-branduri. Nadia Comaneci, Gica Hagi, din pacate, sunt branduri mai mari decat Romania, au depasit-o ca notorietate. Daca intrebi in afara, putini o sa asocieze imaginea Nadiei cu a Romaniei. Alta cale, mult mai sanatoasa, este sa existe o strategie pe termen lung la nivel national.

Daca Guvernul Romaniei spune ca in urmatorii 10 ani Romania trebuie sa promita ceea ce promite Norvegia este relativ usor sa vii cu o campanie de promovare si comunicare. Dar intai trebuie sa intelegem care este diferentiatorul - turismul rural, IT-ul...

EMMA POPA-RADU: E foarte important sa construim brandul dar e important si ce vad oamenii cand vin aici. Si vorbesc de realitatea - mai rece - a cifrelor. Cand vin aici, investitorii nu trebuie sa vada coruptie si inconsecventa la nivel legislativ.

ION NESTOR: E imposibil sa nu se schimbe legile. Lasand la o parte partile negative, e normal sa se schimbe. 

H.-R. PATAPIEVICI: Stiti cum se poate face treaba in Romania? Pentru ca m-am interesat. Echipa asta a lui Ollins a lansat interviuri cu oameni din toate zonele sociale si pune un set de intrebari: Ce este Polonia, ce este cutare sau cutare componenta a vietii culturale sau sociale... Rezulta un material care este sintetizat din treapta in treapta, se cade la un moment dat pe 10 formule si oameni inteligenti selecteaza. Se porneste de la adevar, nu de la minciuna. Dar se alege din adevar acel lucru care iti poate servi. Ollins a spus ca Polonia s-a trezit tarziu sa-si faca branduirea pentru ca ea este deja in UE si a intrat cu o imagine confuza. Despre Polonia nu stii daca este tara Papei, este tara ultra catolica, tara Solidaritatii, a lui Vajda... Noi mai avem pana atunci (aderarea UE - n.r.) doi ani. Daca ne grabim, avem sansa sa intram in UE cu o imagine coerenta, care sa ne convina noua si in spatele careia sa intram ca o divizie de tancuri.