Preţul grâului a ajuns în patru ore de la deschiderea Bursei, în 24 februarie, la 326 euro/tonă, în creştere cu 39,75 euro faţă de ziua precedentă, conform datelor de pe Bursa paneuropeană EuroNext de la Paris. Bursa s-a închis cu grâul la un preţ de 316,5 euro/tonă, plus 29,5 euro (a atins un maxim de 344 euro/tonă), cu porumbul la un preţ de 280 euro/tonă, plus 4,58% (maximul atins a fost 304 euro/tonă) şi cu rapiţa la un preţ de 763 euro/tonă, plus 3,14% (maxim – 835 euro/tonă).

Preţurile s-au temperat în următoarea zi, 25 februarie. Însă, luni, în 28 februarie, după pauza de peste weekend şi apariţia informaţiilor că Putin ar putea să declanşeze un război nuclear şi ca urmare a negocierilor dintre Ucraina şi Rusia, în care nu s-a stabilit ceva concret, preţurile au crescut din nou. Astfel, preţul grâului la finalul zilei a fost de 322,5 euro/tonă, plus 32,5 euro faţă de ziua anterioară, al porumbului de 311 euro/tonă, plus 21,7%, iar al rapiţei de 755,5 euro/tonă, având un avans de 28,5 euro, conform datelor de pe bursa EuroNext. Rusia şi Ucraina sunt mari exportatori de cereale şi seminţe oleaginoase, iar pieţele internaţionale au reacţionat imediat, analiştii susţinând că piaţa grâului şi cea a porumbului vor fi marcate fundamental de invazia rusească în Ucraina. Singura zi de după război în care preţurile au cunoscut o scădere a fost 25 februarie, când grâul la finalul zilei era 290 euro/tonă, minus 8,37% faţă de ziua anterioară.

Într-o opinie publicată în ZF, Cezar Gheorghe, consultant în comerţul cu cereale în cadrul Clubului Fermierilor Români, menţionează că Ucraina, Rusia şi Kazahstan reprezintă 38% din comerţul global de grâu, adică 200 de milioane de tone. Astfel, Rusia are un nivel de export de minimum 35 de milioane de tone şi maximum 38 de milioane de tone, Ucraina are un nivel de export de 25 de milioane de tone, iar diferenţa, în contul Kazahstanului, totalizează aproape 80 de milioane de tone. În contextul în care Rusia îşi manifestă puterea regional şi implicit comercial, se va crea un pol de putere în comerţul cu cereale, iar Rusia va decide ritmul şi preţul în piaţa grâului, prin faptul că va controla un nivel de 40% din marfă ce se mişcă la nivel global în piaţă.

„România are o poziţie privilegiată. Ea a fost şi continuă să fie în top exportatori de cereale. Rusia şi Ucraina sunt la rândul lor foarte mari jucători în domeniu. Conflictul va genera o influenţă asupra pieţei cerealelor. Avem o creştere cu 33% a cererii de cereale la nivel mondial anul acesta, ca urmare a unor fenomene de secetăîn anumite ţări din Africa, state care vor deveni destinaţii pentru exportul de astfel de bunuri. Competiţia pe piaţa cerealelor este una globală. România poate să folosească acest domeniu ca o pârghie în poziţionarea mai puternică a ei pe scena şi regională, europeanăşi internaţională.” - Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Români

„Este ceva de groază. Preţurile sunt duble la grâu şi la porumb faţă de perioada în care au fost recoltate.”  - Ion Alexandru, acţionar al Vp Cereale Bz, unul dintre cei mai mari comercianţi de cereale din România, cu afaceri anuale de circa 120 mil. lei.

„Nu am mai trăit niciodată astfel de vremuri să văd fluctuaţii atât de mari pe burse.” - Mihai Anghel, proprietarul companiei Cerealcom Dolj, cel mai mare exportator de cereale cu capital autohton, cu afaceri de 846 mil. lei în 2020.

”Vânzarea spre Vest se face tot pe mare, iar aici avem un minus şi dacă facem transporturile prin CFR sau auto, costurile vor fi prohibitive. Aici este marea problemă pe care o avem. România nu a investit în transportul pe Dunăre şi am pierdut foarte mulţi paşi.” - Ştefan Gheorghiţă, acţionar al Triagroexim. El este doctor în ştiinţe agronomice şi a ocupat timp de cinci ani funcţia director general pentru Europa de Est al Caussade Semences, unul dintre cei mai mari producători de semiţe.

„Diferenţele dintre preţurile de astăzi (24 ferbuarie – n.red.) şi cele din 23 februarie sunt foarte mari şi dacă se menţin la acest nivel, preţurile alimentelor vor bubui şi vom simţi asta în buzunare. În viaţa mea, având o experienţă de peste 20 de ani, nu am văzut cum preţul grâului poate ajunge de la 287 euro/tonă la 340 euro/tonăîntr-un timp atât de scurt. Sau cum rapiţa poate să crească cu 105 euro/tonăîn câteva ore.”- Cezar Gheorghe, consultant în comerţul cu cereale în cadrul Clubului Fermierilor Români.

„Anul acesta din cauza conflictului din Ucraina probabil preţurile cerealelor vor mai creşte, iar fermierii care au spaţii de depozitare, pot valorifica marfa la un preţ mai avantajos.”  - Nicu Temciuc, preşedinte la Cooperativa Agricolă Baza Siloz Cereal Grup.

„Văd un dezechilibru foarte mare pentru industria procesatoare, care nu poate transpune creşterea preţurilor cerealelor în preţul produselor finite. În plus, rezerva de stat de cereale a fost scoasă la vânzare chiar înainte de război, printr-o licitaţie, pentru că autorităţile nu au prevăzut că va urma aşa ceva. Acum, din datele noastre, rezerva de stat a României dintr-un an este de circa 300.000 de tone, dar ar fi nevoie de circa 1 milion de tone şi în trecut ajungea la 3 milioane de tone. Perioada aceasta sper să ne înveţe să nu mai vindem rezerva până la noua recoltă, ca să ne asigurăm că ajunge pentru procesatorii noştri.” - Sergiu Gorban, acţionar al Transylvania Invest, unul dintre cei mai mari traderi de cereale, cu afaceri de peste 140 mil. lei.

Acest material face parte din cea mai recentă ediţie de copertă a Business MAGAZIN „24.02.2022, ziua care a schimbat lumea: şocul economic al unui dezastru neprevăzut”.