Un an de pandemie. Şi pandemia nu s-a terminat. Tăvălugul unui an în care am intrat cu teamă şi temeri în lockdownul din martie 2020 crezând că atunci când vom ieşi totul se va fi terminat. Şi nu s-a terminat. A urmat „alerta”. Starea de alertă pe care o trăim şi azi, alertă care înseamnă, printre altele, nelinişte. Şi pentru mulţi dintre noi, neliniştea defineşte şi prezentul. „Criza generată de pandemie este mai adâncă decât ne-am aşteptat, nu că „a fost”, nu a trecut. Nici acum nu ştim totul, pipăim, bâjbâim încă, primul val, al doilea, al treilea, al zecelea, tulpina britanică, sud africană, braziliană, lockdown 1, 2, 3. Este încă haos peste tot în lume”, spune Gabriel Zbârcea, managing partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii, una dintre cele mai mari case de avocatură din România.

Neliniştea este încă acolo, la fel şi incertitudinea. „Au fost, cred, pentru toată lumea, zile în care n-am avut nici cea mai vagă idee cum va fi mâine”, arată Doina Cepalis, fondator şi CEO al producătorului de scaune auto pentru copii Te-Rox, parte a grupului Holmbergs.

Ce am câştigat după un an de pandemie? Am citit mai mult, am gătit, am redescoperit grădina, muzica, satele pitoreşti din Transilvania, Delta Dunării, România sălbatică, am făcut plimbări lungi, am urmărit cele mai multe filme şi seriale din ultimul deceniu, am renunţat la cravată, costume, pantofi şi le-am înlocuit cu pijamale, trening, ţinute foarte lejere şi sneakerşi, spun oamenii din business care au răspuns la întrebările Business MAGAZIN.

Ce am pierdut după un an de pandemie? Prieteni dragi, călătoriile, veştile bune. Ne-am simţit însinguraţi, departe de cei dragi, de părinţi, de prieteni, am fost mereu în stare de veghe, pregătiţi pentru orice. Ne-am distanţat, iar alternativa de socializare virtuală nu poate umple golul emoţional produs. Am avut nevoie de terapie, fie că terapeutul nostru a fost un specialist, fie familia. Dar nevoia a fost reală.

„Anul pandemic a fost ca un meci de box în care am intrat în ring cu un adversar mult prea puternic, de la o categorie superioară (pandemia de COVID-19) căruia trebuie să îi facem faţă, iar gongul de final nu mai sună”, povesteşte Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).

Turismul şi industria HoReCa sunt număraţi de arbitru, în meciul de box despre care vorbeşte Călin Ile. Se luptă să nu fie K.O, dar rezistă cu greu. Cifra de afaceri a industriei a scăzut în numai un an cu 60-70%, sunt 4 miliarde de euro care s-au evaporat într-un an, rezultate care trimit industria într-o călătorie în timp, înapoi în 2010. Transporturile aeriene sunt la pământ, la fel şi toată industria evenimentelor. Indicatorii anului 2020 au început să apară, unii arată mai bine decât se estima, alţii doar confirmă proporţiile dezastrului.

„A fost un an provocator, neaşteptat, paralizant. Industria turistică s-a oprit, practic, peste noapte. Complet paralizant, pentru că nu mă gândeam că în 2020 avioanele pot rămâne la sol cu lunile sau că ţările se pot închide ca nişte fortăreţe. Şi, pe măsură ce speram că lucrurile vor reveni rapid la normal, vedeam că nu e aşa, iar ce ştiam noi a fi normal, devenea doar o amintire sau o aspiraţie”, spune Dragoş Anastasiu, fondatorul grupului Eurolines şi al unor afaceri în domeniul hotelăriei.

Pentru companii, anul 2020 a fost un adevărat roller coaster, în funcţie de industria din care fac parte. O pagină de ziar cu rezultatele unor firme din turism, energie, comerţ online sau IT&C ar fi o pagină a extremelor. Filmul anului 2020 a fost, în funcţie de „regizor” şi de „actorii principali” o comedie, o dramă, un film de aventură, iar în unele cazuri a luat elemente din filmele de groază.

A trecut un an. Şi pandemia nu s-a terminat. Paginile scrise sunt mărturia unui an care a schimbat lumea. „Este de aşteptat să rămânem cu traume, care sper totuşi să poată fi vindecate în timp.”

Indicatori

Între cele mai negre scenarii, prudenţă şi realitate Cât de severă va fi prăbuşirea? Cât ne va costa pandemia pe fiecare dintre noi, indivizi, companii, societate? Cât pierde economia într-o zi? Câţi oameni rămân fără loc de muncă. Acestea erau câteva dintre întrebările pe care ni le adresam în fiecare zi după lockdownul din martie 2020. Cifrele anului 2020 au început să vină, rând pe rând şi parcă proporţiile dezastrului nu au fost atât de negre.

Nu doar economia a avut o evoluţie peste aşteptări, însă. Consumul a crescut cu 2,2% în 2020, ţinut în teritoriu pozitiv de apetitul pentru produse electro-IT, mobilă şi medicamente. La polul opus, vânzările de haine, pantofi şi carburanţi au scăzut cu 8-13% în 2020 în contextul în care libertatea de mişcare a fost limitată mai ales în prima parte a anului trecut, iar munca de acasă a devenit deja o normă. Acest context este de altfel şi cel care a dus la o explozie a consumului în online - pentru toate tipurile de produse, de la alimente la bunuri nealimentare -, datele INS indicând un avans de aproape 40%. Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut în 2020 cu un ritm de peste trei ori mai lent decât în 2019. Totuşi, acest indicator a rămas în teritoriu pozitiv, în pofida pandemiei de Covid-19. Spre comparaţie, în 2009, primul an de criză financiară, consumul a scăzut cu peste 10%.

♦ Economia României a scăzut anul trecut cu doar 3,9% faţă de 2019 - faţă de o cădere anticipată de cel puţin 5% - un rezultat care uimeşte pentru că nimic din seriile de date lunare publicate de Statistică nu anticipau un astfel de răspuns. Rezultatele din trimestrul al patrulea sunt şi ele nu neapărat uimitoare, dar neanticipate de nimeni, pentru că mereu ultimul trimestru din an este ceva mai slab - este un sezon al sărbătorilor, oamenii îşi iau vacanţe, iar economia încetineşte. În trimestrul al patrulea din 2020, faţă de T4/2019, economia a scăzut cu doar 1,5%, ceea ce înseamnă o recuperare semnificativă.

♦ Economia ar urma să crească în acest an cu o rată cuprinsă între 3% şi 5%, recuperând însă doar o parte din pierderea din 2020. Totul depinde de campania de vaccinare şi de evoluţia situaţiei medicale. Tot mai multe voci se arată însă optimiste şi încrezătoare într-un 2021 care ar putea să şteargă cu buretele amintirea unui an anterior marcat de pandemie.

Companiile locale au început anul 2020 cu „un bagaj” în care au strâns trei ani consecutivi de creşteri de două cifre, cu marje de profit pe care nu le ating pe alte pieţe pe care activează, cu planuri de investiţii şi de expansiune. Criza generată de pandemia de Covid-19 a resetat însă toate aceste planuri, a determinat reaşezări rapide ale strategiilor şi a provocat companiile să gândească planuri pe termen scurt construite în principal pe siguranţa angajaţilor. Din acest punct de vedere, 2019 va fi anul reper pentru businessul românesc. Cifra de afaceri este aşteptată să scadă în 2020 cu 20%, însă datele oficiale vor veni abia în toamna acestui an.

♦ Cum arată sectoarele din business? Sunt pieţe care suferă puternic. Un raport BNR arată că din 85 de sectoare din economie analizate, pentru 51 de sectoare dinamica a fost negativă, în timp ce pentru 34 de domenii, dinamica a fost una pozitivă în prima jumătate a anului trecut.

♦ Turismul şi industria HoReCA sunt cele mai lovite. Datele oficiale pe cele trei sectoare de activitate - hoteluri şi alte spaţii de cazare, restaurante, baruri şi cafenele şi agenţii de turism - industrii cu o cifră de afaceri cumulată de 6,3 mld. euro în 2019 arată un cutremur puternic în 2020. Scăderile sunt semnificative, astfel că în 2020, operatorii economici au încasat cu circa 60-70% mai puţin faţă de 2019. Nota de plată a industriei în 2020 a fost cu 4 miliarde euro mai mică faţă de anul anterior, conform estimărilor pe baza datelor din piaţă. Şi nu doar atât, câteva mii de localuri şi-au închis definitiv porţile şi 120.000 de oameni au rămas fără loc de muncă într-o industrie care angaja direct sau indirect 400.000 de persoane în 2019. Acum, la început de 2021 mai sunt doar 280.000, iar cifrele pot scădea dacă incertitudinea actuală se prelungeşte.

♦ Scădere masivă a înregistrat şi industria auto, motor al economiei şi al exporturilor româneşti. Aceasta a pierdut într-un singur an 5 mld. euro, cât cifra de afaceri a celei mai mari companii din România. Acest sector reprezintă circa un sfert din toate exporturile ţării, astfel că orice dezechilibru e transmis în lanţ.

♦ În 2020 exporturile totale, de 62 mld. euro, au fost în scăderecu 9,9%  faţă de anul anterior, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Importurile, de 80,5 mld. euro, au scăzut cu6,6%faţă de anul anterior. Prin urmare, deficitul comercial a crescut la 18,4 miliarde de euro, cu aproape 1,1 mld. euro peste nivelul din 2019.

♦ Numărul de companii nou create (înmatriculările profesioniştilor, cum apar ele la Registrul Comerţului) a scăzut cu 18% anul trecut faţă de 2019. Mediul antreprenorial din 2020 a înregistrat scăderi faţă de anul 2019 atât în ceea ce priveşte radierea companiilor, cât şi în numărul de înmatriculări, dizolvări şi suspendări.

♦ Producţia industrială din România, cel mai important indicator pentru mersul industriei, a crescut în decembrie 2020 cu0,2%, potrivit metodologiei Eurostat, biroul european de statistică. Astfel, evoluţia industriei româneşti este peste evoluţia industriei europene, care a scăzut cu 0,4% în decembrie 2020 an/an. La nivelul întregului an însă, datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că industria a scăzut cu 9,2%, pe metodologia naţională. Industria face peste 20% din economia României şi circa trei sferturi din exporturile de bunuri.

♦ Inflaţia a fost de 2,06%în decembrie 2020, un nivel perfect sănătos potrivit analiştilor şi economiştilor. Inflaţia în România urcase până aproape de 8% la începutul crizei trecute, în 2008, iar apoi a scăzut gradual până în 2016. Atunci, indicatorul privind preţurile s-a aflat în teritoriu negativ, la minus 1,6%.

Salariul mediu net s-a majorat anul trecut cu 8,4%, ajungând la 3.620 lei în luna decembrie, cele mai mari valori fiind înregistrate în domenii precum fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (8.350 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.685 lei), un domeniu lovit de pandemie din plin. Angajaţii din HoReCa nu doar că au salarii la jumătate faţă de media pe economie, dar câştigul lor net a scăzut în 2020.

Investitorii străini au creat anul trecut doar 4.080 de companii noi în România, în scădere cu 26% faţă de 2019 şi cel mai redus nivel din ultimele două decenii. Nu doar numărul de firme bate recorduri negative, ci şi valoarea capitalului social adus de străini în firmele locale, şi ea la al doilea cel mai redus nivel din 2002 încoace. În 2020, numărul firmelor noi cu capital străin a fost de 4.080 de entităţi, cu o valoare a capitalului subscris de acţionari străini de 975,6 mil. euro, comparativ cu anul 2019 când au fost create 5.558 de companii şi un capital de 374,6 mil. euro. Deşi în creştere faţă de 2019, capitalul străin plasat în firme locale rămâne pentru al doilea an consecutiv sub 1 mld. euro.

♦ Volumul creditelor noi în lei pentru populaţie şi companii a urcat în 2020 la maximul ultimilor 14 ani, plasându-se la 68,5 mld. lei. Comparativ cu nivelul din urmă cu un deceniu, volumul creditelor noi în lei este dublu. Iar faţă de 2019, creditele noi în lei au crescut cu 3,4%.

Pe palierul creditelor noi în euro, retail şi corporate, volumul a ajuns în 2020 la 2,6 mld. euro, echivalentul a 12,6 mld. lei, cu circa 17% sub nivelul din 2019. Faţă de nivelul din urmă cu

14 ani, volumul creditelor noi în euro este de 5 ori mai mic. Cumulat, creditele noi acordate de bănci în lei, euro şi dolari s-au apropiat de 84 mld. lei în 2020, un an marcat de criza de sănătate COVID-19, fiind uşor peste împrumuturile noi din 2019.

♦ Măsurile guvernamentale de sprijin oferite mediului de afaceri anul trecut au redus considerabil numărul de insolvenţe, astfel că doar 5.564 de companii care au intrat în insolvenţă în 2020, numărul fiind cu 13% mai mic faţă de anul anterior. Deşi la nivelul lui 2020 pandemia a lovit întreaga economie, mediul de business a fost ţinut pe perfuzii de banii statului. Astfel, la nivelul întregului an au intrat în incapacitate de plată doar 5.600 de firme, cel mai redus număr din ultimul deceniu. Spre comparaţie, în 2019, un an de creştere economică, au fost 6.500, iar în anii de „glorie“ 2012-2013, numărul firmelor care intrau în insolvenţă sărea de 25.000, ba chiar se apropia de următorul prag. Rămâne de văzut cum va evolua 2021 în funcţie de o serie de factori precum evoluţia pandemiei, măsurile pe care le va lua guvernul şi contextul internaţional.

Companii

Filmul corporate al anului 2020. Dramă, comedie, film de aventură sau thriller?

Pentru companii, anul 2020 a fost un adevărat roller coaster, în funcţie de industria din care fac parte. O pagină de ziar cu rezultatele unor firme din turism, energie, comerţ online sau IT&C ar fi o pagină a extremelor. Filmul anului 2020 a fost, în funcţie de „regizor” şi de „actorii principali” o comedie, o dramă, un film de aventură, iar în unele cazuri a luat elemente din filmele de groază.

Dar cum arată pagina de ziar imaginată de Business Magazin cu rezultatele din 2020 în cazul unor companii lider de piaţă?

♦ Antibiotice Iaşi, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc:

-12% la vânzări în 2020, până la 340 mil. lei

-16%la profit în 2020, până la 25 mil. lei

♦ Românii au cumpărat medicamente în valoare de 18 mld. leiîn 2020, în creştere cu 1,3% faţă de anul anterior. În ultimii ani, piaţa medicamentelor a crescut cu peste 10%, însă pandemia a ţinut pacienţii departe de farmacii.

♦ Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active:

-20%la profit în 2020, până la o valoare de 1,4 mld. lei

+17,2%la active în 2020, până la 107 mld. lei la nivel de grup

♦ Criza cauzată de COVID-19 a surprins băncile într-o postură mai bună faţă de criza financiară anterioară din 2008 - 2009, cu o capitalizare şi o lichiditate mai bune. Majoritatea măsurilor fiscale şi financiare luate de autorităţile locale în timpul pandemiei de COVID-19 au ţintit sectoarele grav afectate de pandemie, dar au beneficiat şi băncile de aceste măsuri, în mod indirect.

♦ BCR – a doua cea mai mare bancă din România după active:

+37%la profitul net al grupului din care face parte banca în 2020, până la o valoare de 814,1 mil. lei

♦ Profitul net al sistemului bancar a scăzut în 2020 cu circa 19,5% faţă de câştigul din 2019, în condiţiile deteriorării mediului macroeconomic, în contextul pandemiei de COVID-19, care a impus constituirea unor provizioane mai mari la nivelul băncilor pentru eventuale dificultăţi viitoare ale clienţilor în rambursarea creditelor.

♦ Construcţii Erbaşu, cel mai mare constructor român după cifra de afaceri:

+8% la cifra de afaceri în 2020, până la 760 mil. lei

+4% la profit în 2020, până la 43 mil. lei

♦ Industria construcţiilor a fost una dintre puţinele care au continuat să meargă bine în ultimul an, în contextul pandemiei. Anul 2020, cu tot cu pandemie, a adus construcţiilor a doua cea mai bună evoluţie an la an din ultimul deceniu, după cum reiese din datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de 2019, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 15,9%. Totuşi, mulţi dintre jucătorii din construcţii se tem ca efectele negative ale pandemiei să nu se vadă abia în 2021 asupra acestei industrii.

♦ Carrefour România, unul dintre cei mai mari trei retailerii din comerţul alimentar local

+3,6% la vânzări în 2020, până la 2,3 mld. euro

24 de magazine noi inaugurate în 2020, până la un total de circa 370 de unităţi, dar şi o serie de închideri, în total circa 30 de spaţii de vânzare

♦ Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut cu doar 2,2% în 2020, un ritm de peste trei ori mai lent decât în 2019. Totuşi, acest indicator a rămas în teritoriu pozitiv, în pofida pandemiei de Covid-19.

♦ MedLife, cea mai mare companie antreprenorială din piaţa privată de sănătate din România:

+11,5% la vânzări în 2020, până la 1,1 mld. lei

+246% la profitul net în 2020, până la 62 mil. lei

♦ OMV Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze şi cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti, după capitalizare:

-23% la vânzări în 2020, până la 19,7 mld. lei

-64% la profit în 2020, până la 1,28 mld. lei

♦ Orange, liderul pieţei de telecom din România:

-1% la afaceri în 2020, până la 1,076 mld. euro (5,2 mld. lei)

♦ Romgaz, singurul producător român de gaze naturale controlat de stat:

-19% la afaceri în 2020, până la 4,1 mld. lei

-15% la profit în 2020, până la 1,2 mld. lei

♦ Zentiva, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din România:

+7,7% la afaceri în 2020, până la 602 mil. lei

+40% la profit în 2020, până la 61,3 mil. lei

♦FanCourier, liderul pieţei locale de curierat, companie antreprenorială

+27% în 2020, până la afaceri de 1 miliard de lei

10-15% este creşterea bugetată a cifrei de afaceri în acest an, în funcţie de evoluţia crizei sanitare