Un tânăr emoţionat, cu părul creţ, îmbrăcat de stradă, cu tricou şi blugi, urcă pe o scenă de aproximativ trei metri pătraţi, amenajată într-unul dintre cele mai noi localuri din Capitală. Este înconjurat de alţi opt tineri, patru aşezaţi pe scaune, cu pahare de apă în faţă, iar alţi patru în picioare, în spatele lui. Cei opt poartă şorţuri şi studiază fiecare mişcare a protagonistului. După câteva secunde de concentrare, tânărul începe un spectacol ce implică zgomote, aburi şi un miros puternic de cafea măcinată. Se uită atent la cafeaua care se scurge din maşinărie, un fel de „cel mai recent model de iPhone din rândul automatelor de preparare a cafelei“.

Toarnă apoi cu mişcări circulare lapte în cănile cu cafea. Cu feţe preocupate, cei patru care îl înconjoară iau notiţe pe clipboarduri după fiecare mişcare a sa, iar la final ceilalţi patru gustă din cafelele decorate cu frunze din spumă, proaspăt aranjate cu mâinile tremurânde ale tânărului. Expresia lor din timpul degustării seamănă cu cea făcută de oameni când efectuează operaţii matematice; urmează alte notiţe pe clipboarduri. Toată scena este filmată de audienţă. La final, izbucnesc aplauze. Spectacolul atipic se întâmpla în vara anului trecut, în cadrul unui concurs de barista, iar pe protagonist îl cheamă Adrian şi are 22 de ani. „A fost o curiozitate, dar cu timpul a devenit o pasiune - nu am vrut să dau la facultate, am vrut să fac ce îmi place. La început am învăţat din mers, apoi am făcut un curs în cafeneaua în care lucrez, iar acum încerc să învăţ în fiecare zi cât mai multe“, explică el pasiunea sa pentru activitatea de barista.

Concursurile de acest tip au devenit din ce în ce mai răspândite pe plan internaţional şi, de aproximativ doi ani, şi în Capitală, odată cu popularizarea afacerilor cu cafenele. Să fii barista a devenit o profesie la care aspiră tot mai mulţi tineri, iar să deţii propria afacere în domeniu este un vis pe care mulţi şi l-au împlinit. Pe parcursul unui deceniu de la apariţia primelor astfel de businessuri, afacerile s-au „cernut“, iar obiceiul consumatorilor de a-şi bea cafeaua în oraş s-a revigorat. Piaţa cafenelelor este acum în faza de maturizare, evidenţiată mai ales de stratificarea acestei nişe – indiferent că vorbim despre dezvoltarea lanţurilor internaţionale, noile lanţuri ale antreprenorilor români, nişarea pe concepte de „on the go“ sau pe unităţi axate pe vânzarea cafelei de specialitate, adusă din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Toate acestea alcătuiesc o felie consistentă din piaţa cafenelelor şi barurilor, estimată la circa 6 miliarde de lei şi în creştere direct proporţională cu evoluţia consumului. „Estimăm că piaţa totală a cafelei are un total de aproape de jumătate de miliard de euro. Totuşi lanţurile cafenelelor de brand reprezintă aproximativ între 20 şi 25% din aceasta, adică 100-130 de milioane de euro“, explică Mateusz Sielecki, managing partner al Starbucks în România şi Bulgaria. El estimează numărul de cafenele din lanţurile de brand la circa 90-100 de unităţi şi crede că se vor înmulţi în continuare, ajungând la 140‑150 în următorii doi ani.

„Piaţa cafelei în România este estimată la circa 435 milioane euro în 2016, o valoare în creştere fată de anii anteriori, determinată de o putere de cumpărare mai mare a populaţiei, de eliminarea accizei în 2016 şi de dezvoltarea lanţurilor de cafenele în ultimii ani“, sintetizează evoluţia pieţei şi Diana Ionescu, manager în departamentul de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Ea observă cum consumul a scăzut după 2009, pe fondul crizei economice, s-a stabilizat din 2012 şi şi-a reluat tendinţa crescătoare în 2015. Astfel, volumele vândute în 2016 au fost mai mari cu 2% faţă de anul anterior. „Creşterea consumului a fost influenţată de avansul puterii de cumpărare, scăderea TVA şi eliminarea accizei, de îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi de apariţia cafenelelor de nişă“, afirmă Ionescu. Optimismul se leagă şi de scăderea preţului mediu al cafelei în 2015 sub influenţa scăderii cotei TVA de la 24% la 9%, dar şi de eliminarea accizei la cafea în 2016. Un argument în plus pentru dezvoltarea unei cafenele de către antreprenori este subliniată de Ionescu: „Adaosurile diferă semnificativ în funcţie de tipul localului, dar sunt în mod cert de ordinul a trei cifre“, explică reprezentanta PwC.

Chiar dacă în prezent piaţa se bazează pe consumul de cafea acasă, pe când cea „out of home“ este marcată de preţurile relativ mari, potrivit specialistului de la PwC, în viitor creşterile din domeniu ar urma să vină graţie consumului din oraş, tendinţă care prinde amploare.

Sonia Năstase, country business manager pentru divizia Nespresso a companiei din industria dulciurilor şi cafelei Nestlé Romania, a sesizat şi ea creşterile pieţei: „Piaţa de cafea a crescut constant în ultimii ani, atât în volum, cât şi în valoare. Peste 90% dintre români beau cafea acasă sau în oraş în mod regulat. Consumul de cafea continuă să aibă şi va avea încă mult timp de acum înainte foarte mult loc de creştere.“

Country managerul Nespresso România (companie care se adresează consumatorilor, partenerilor HoReCa şi companiilor cu sedii de birouri din România) spune că piaţa românească se bucură de o dezvoltare frumoasă a diverselor concepte de cafenea, axate fie pe expertiză, fie pe design. „Din acest punct de vedere, modelul vestic de contextualizare urbană a consumului de cafea funcţionează şi la noi, în expresii din ce în ce mai interesante. Următorii cinci ani vor fi esenţiali pentru rafinarea nişei cafenelelor“, spune Sonia Năstase.