Intr-o prima etapa, dupa ce creditorii sau administratorii companiei cer insolventa (administratorii pentru a se proteja de creditori iar acestia din urma pentru a isi recupera datoriile, neacceptand planul de reesalonare), iar un tribunal analizeaza daca se declara starea de concordat preventiv sau de insolventa. Concordatul preventiv (sau mandatul ad-hoc), reprezinta analiza situatiei firmei in afara starii de insolventa. Compania este supravegheata de un practician in insolventa, se elaboreaza un plan, care trebuie sa fie acceptat si semnat de creditori iar perioada maxima de plata a 50% din datorii este de 18 luni. In acest rastimp, compania functioneaza normal si are acces la lichiditatile sale si la bunurile proprii.

In a doua etapa, daca se declara insolventa companiei, aceasta va trece sub administrarea unui practician in insolventa. Acesta din urma va inventaria bunurile, va alcatui o lista a creditorilor si va propune un plan de reorganizare. Firma va functiona normal in aceasta perioada dar administratorii nu vor mai avea acces la bunurile companiei.

Reorganizarea juridica este a doua etapa a insolventei. Este de obicei cel mai lung proces din cadrul procedurii de insolventa, deoarece ajunge de cele mai multe ori la 3 - 4 ani. Practicianul in insolventa preia conducerea firmei si poate dispune vanzarea de active pentru plata datoriilor. In aceasta etapa, compania functioneaza normal.

Daca compania nu isi plateste datoriile, se ajunge la ultima etapa, si anume declararea falimentului. Se dispune vanzarea intregului patrimoniu pentru achitarea datoriilor, in ordinea prioritatilor si a capitalului, daca instanta decide ca situatia de piata sau strategia firmei au dat gres. Administratorul si actionarii raspund in fata instantei, daca au de determinat prin faptele lor falimentul.

Daca pe parcursul uneia din etapele de mai sus compania reuseste sa isi achite datoriile, isi va continua activitatea in mod normal.