Capitala poate eclipsa de multe ori celelalte oraşe ale României când vine vorba de evenimente culturale, festivaluri de muzică sau de film şi expoziţii. Însă treptat şi alte evenimente de anvergură (cum ar fi festivalurile Electric Castle sau Untold) au început să apară în provincie. În 2007 Sibiu s-a bucurat de o atenţie specială când a împărţit titlul de capitală culturală europeană cu Luxemburg.

În 2021 va fi rândul unei alte urbe din România să se bucure de această distincţie. Nu mai puţin de 14 oraşe (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu- Mureş) şi-au lansat candidatura. Acestea au fost evaluate de către un juriu de experţi independenţi (zece experţi europeni şi doi experţi naţionali), pe baza dosarelor de candidatură şi a audierilor, iar în urma evaluărilor pe lista scurtă a oraşelor preselectate se regăsesc Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Dacă Bucureşti, Cluj sau Timişoara sunt candidate cumva previzibile, surpriza vine de la Baia Mare.

Programul Capitală culturală europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de oraşe au deţinut acest titlu.

Bucureştiul este a unsprezecea aglomerare urbană din Europa şi a şasea capitală din UE, una dintre capitalele europene cu cea mai mare densitate a populaţiei.

Capitala României este destinaţia principală a artiştilor străini internaţionali. În anii trecuţi bucureştenii au fost vizitaţi de către cântăreţi precum Roger Waters, Robbie Williams sau Madonna. Şi anul acesta capitala va fi vizitată de nume mari din industria muzicală: Rihanna, Muse sau Chemical Brothers. De asemenea, în Bucureşti au loc festivaluri importante de film: Bucharest International Film Festival, Les Films de Cannes a Bucarest, NexT Film Festival, însă au loc şi alte festivaluri mai mici, tematice (festivalul filmului francez), plus alte expoziţii sau târguri. Alte evenimente culturale importante sunt Zilele Bucureştiului sau seria de Nopţi Albe precum Noaptea Galeriilor, a Caselor etc. Un alt punct cultural al Bucureştiul îl reprezintă renovarea Teatrului Naţional.

În total, în 2014 au avut loc 5.320 de spectacole la instituţiile de spectacole şi concert care au atras peste 1,1 milioane de spectatori, peste 3.200 de spectacole de teatru, 305 reprezentaţii la Operă sau 120 de spectacole la Circ, potrivit dosarului depus de către oraş pentru candidatura la Capitala Europeană a Culturii din 2021.

Bugetul pentru cultură al oraşului este format din bugete de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), care are responsabilitatea generală pentru artă şi cultură, şi bugete suplimentare ale primăriilor de sector, pentru aceleaşi activităţi la nivel local. În 2015, bugetul total este de aproximativ 250 de milioane de euro (artă şi cultură, plus sport, patrimoniu, servicii religioase, monumente, administrare, investiţii, adică 12% din bugetul PMB), dar bugetul net pentru artă şi cultură este de numai aproximativ 80 de milioane de euro (3% din bugetul PMB). Procentul alocat scade din 2011 în prezent (de la 15% la 12%). Totuşi, suma pentru artă şi cultură a crescut de la 48 la 80 de milioane de euro.

Clujul devine un oraş din ce în ce mai vizibil în pentru români, dar şi pentru străini. Asta datorită dezvoltării industriei ITC&C din oraş, dar şi datorită festivalurilor de muzică importante ca Electric Castle şi Untold Festival, cel din urmă obţinând distincţia de a fi cel mai bun festival din Europa în 2015.

Cluj-Napoca s-a ridicat pe straturi succesive de civilizaţie. A fost fondat ca aşezare romană, apoi refăcut ca fortăreaţă sub influenţa coloniştilor germani. Oraşul este al doilea centru universitar din România, cu 11 universităţi la care sunt înscrişi peste 80.000 de studenţi. Are şi o tradiţie teatrală care datează din 1792, cu instituţii de anvergură: Teatrul Naţional, Opera Română, Teatrul Maghiar de Stat şi Opera Maghiară. Alte instituţii artistice esenţiale pentru viaţa culturală a oraşului sunt şi Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi „Puck“, Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei – care deţine o colecţie de case tradiţionale expuse în aer liber. Pe de altă parte, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a fost închis în ultimii 6 ani din cauza unor litigii juridice, iar Muzeul de Artă se confruntă cu o gravă problemă de spaţiu, deoarece clădirea a fost retrocedată. În 2014 s-au desfăşurat peste 1.500 de evenimente. Peste 100 de festivaluri propun în fiecare an spectacole de teatru, literatură, dans, muzică, arte vizuale - atât tradiţionale, cât şi contemporane, potrivit raportului întocmit pentru candidatura la competiţia Capitală Culturală Europeană. Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ajuns la a 14-a ediţie, este unul dintre cele mai importante festivaluri de film din estul Europei.

Electric Castle, un festival de muzică electronică organizat în comuna Bonţida (la circa 40 de kilometri de Cluj-Napoca), a devenit în numai trei ani unul dintre cele mai mari festivaluri din România, cu o audienţă de 97.000 oameni. Lansat în 2015 ca evenimentul major al Capitalei Europene a Tineretului, Festivalul Untold a înregistrat în 4 zile o audienţă de 240.000 de persoane, dintre care 15% au fost vizitatori străini.

Chiar dacă festivalurile şi evenimentele în aer liber au explodat la Cluj-Napoca, nu toate au reuşit să ajungă la a doua ediţie.

În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut de la 368.937 de euro (2011) la 2.834.545 de euro (2015). Potrivit aceluiaşi raport, primăria a investit aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităţii culturale şi turistice, printre care: construirea Sălii Polivalente şi a CREIC-ului, renovarea centrului istoric (o parte din acesta) sau redeschiderea cinematografelor Dacia şi Mărăşti.

Unul dintre cele mai importante festivale ce se desfăşoară în oraşul de pe Bega este Festivalul Plai, un eveniment internaţional de arte şi muzică care a ajuns la a 10-a ediţie. De asemenea, în locul unde a murit comunismul în România a apărut anul trecut Muzeul Consumatorului Comunist, ce cuprinde „tot ce aveau românii acasă“: obiecte de uz casnic şi decorativ de producţie românească, mobilier, jucării, casete audio, discuri vinil etc. În total, între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale şi artistice au avut loc anul trecut. Şi în cazul Timişoare bugetul pentru cultură al primăriei aproape s-a dublat în ultimii ani.

În 2011, către cultură au fost direcţionaţi 4 milioane de euro în 2011 (1,4% din bugetul anual), iar acum s-a ajuns la aproape 7,4 mil. euro în 2015 (2,6%). Un eveniment de anvergură ce se desfăşoară anul acesta este „Timişoara – 300 de ani de lumină“. Un eveniment cu tradiţie este şi Festivalul Jazz TM, care se va desfăşura între 1 şi 3 iulie. Aceasta va fi cea de-a patra ediţie a festivalului care în anii trecuţi a adus pe scena artişti cunoscuţi ai genului precum The Cat Empire, Kurt Elling sau Macy Gray.

Iaşiul este al doilea oraş din ţară ca număr de monumente clasate patrimoniu cultural naţional, cu zece mănăstiri şi peste o sută de biserici şi o sărbătoare care atrage sute de mii de pelerini (800.000 potrivit dosarului depus pentru candidatura la Capitala Culturală Europeană).

În Iaşi se află instituţii culturale importante la nivel naţional, printre care Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, cu cinci secţii distincte (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii, Muzeul Viei şi Vinului) sau Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, considerat unul dintre cele mai frumoase teatre din lume, conform BBC, dar şi edituri cu tradiţie ca Junimea şi Polirom.

Tot la Iaşi este organizat FILIT (Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi), festival de anvergură – care a adus la Iaşi nu numai scriitori străini şi români, ci şi traducători şi editori.

Un lucru care diferenţiază Iaşiul de celelalte oraşe din acest articol este organizarea, de-a lungul a douăsprezece ediţii, a Săptămânei Modei Româneşti/Romanian Fashion Week (din iniţialul Festival al Modei, cu o primă ediţie în 1996). În plus, în oraş a fost înfiinţată Asociaţia Future in Textiles (FIT), care uneşte actorii principali din domeniul modei şi ai industriei textile, oferind îndrumare tinerilor designeri care vor să-şi dezvolte afacerile. Totuşi, contrastul este strident şi aici în oraşul unde anul trecut a fost înfiinţat Parcul Ştiinţific şi Tehnologic Tehnopolis Iaşi pentru activitatea de cercetare, „pelerinajul creştin la moaştele Sfintei Parascheva este cel mai important moment al anului, în care Iaşul devine destinaţie turistică şi care aduce cele mai mari venituri atât pentru administraţie, cât şi pentru meşteşugari şi mici antreprenori creativi“.

Bugetul alocat culturii în anul 2015 este cu 54,59% mai mare decât bugetul alocat în anul 2011. Media pe cei cinci ani a bugetului alocat pentru cultură este de 2,02% din bugetul total al oraşului.

În 2011 primăria a bugetat peste 4,7 milioane de euro pentru cultură, iar pentru 2015 a alocat 8,7 milioane de euro, adică 1,92% din bugetul total.

Baia Mare a fost un oraş minier, care în trecut era un oraş cosmopolit al artelor, însă regimul comunist a industrializat oraşul. În prezent, Baia Mare are o economie în curs de dezvoltare bazată pe prelucrarea lemnului şi pe comerţ, fiind al treilea ca importanţă centru urban din regiune.

Ca un punct de reper în 2015, Sărbătoarea Castanelor s-a transformat într-un festival de o săptămână, aducând împreună pentru un public de peste 150.000 de oameni DJ-i şi meşteşugari, pictori locali şi trupe internaţionale, expoziţii de artă şi premiere cinematografice.

Practicile maramureşene de sculptură şi arhitectură în lemn au fost clasificate de organizaţia UNESCO drept valori ale patrimoniului universal. În prezent, 10.000 de persoane lucrează în economia creativă, dintr-un număr total de 58.000 de angajaţi activi în Baia Mare. Industriile creative reprezintă 17,5% din produsul local brut, ceea ce înseamnă aproximativ 265 de milioane de euro pe an, din care 80% sunt făcuţi din prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier.

Bugetul acordat de primărie în 2011 pentru cultură a fost de 840.000 de euro (1,85% din bugetul anual), iar anul trecut acesta a cresccut la peste 2 milioane de euro (2,67%).