După succesul cu antivirusul RAV, cumpărat de compania lui Bill Gates, Radu Georgescu a continuat să dezvolte businessuri de tehnologie remarcate şi apreciate la nivel internaţional. Astfel, în 2010 antreprenorul român a făcut al doilea exit prin vânzarea procesatorului de plăţi online ePayment grupului sud-african Naspers, iar în 2013 pe cel de-al treilea: vânzarea companiei de IT Avangate unui fond de investiţii cu active de 7 mld. dolari din Silicon Valley. A urmat şi al patrulea exit, în 2014, când Modulo Consulting, un integrator local de soluţii IT pentru operatori de comunicaţii, a cumpărat businessul Axigen – un software care permite companiilor să-şi creeze propriul server de mesagerie electronică (e-mail).

Antreprenorul român nu s-a oprit însă aici, continuând să investească şi în alte business-uri de tehnologie prin intermediul fondului de investiţii Gecad Ventures. Totodată, el s-a alăturat şi unor investiţii făcute de Early Game Ventures, un fond de investiţii condus de Dan Călugăreanu, Cristian Munteanu şi Radu Stoicoviciu. Până acum, Early Game Ventures a finanţat o serie de start-up-uri locale printre care se numără Bunnyshell, Adiem, BookVitals şi RoboSelf Technology.

Cu cele patru exituri de success, plus celelalte finanţări în domeniul tech, Radu Georgescu a fost practic cel care a deschis drumul, arătând că România este importantă pe harta inovaţiei tehnologice la nivel mondial. Lui i-au călcat pe urme mai multe nume noi, care au reuşit de asemenea să valideze la nivel internaţional afaceri demarate aici – unele dintre cele mai răsunătoare exemple fiind achiziţia LiveRail (iulie 2014), o idee născută la Cluj-Napoca, de către Facebook, într-o tranzacţie estimată la 500 mil. dolari, vânzarea start-up-ului Clever Taxi (iunie 2017) indirect către Daimler pentru circa 10 milioane euro şi succesul producătorului de ceasuri inteligente Vector Watch, care a fost cumpărat în 2017 de americanii de la Fitbit, companie achiziţionată luna aceasta de gigantul Google pentru suma de 2,1 mld. dolari.

Pe lângă aceste deal-uri răsunătoare în industria IT la nivel global, pe piaţa locală s-au mai realizat o serie de tranzacţii în ultimii ani, o efervescenţă foarte mare fiind pe segmentul de comenzi online de mâncare, care a atras la rândul lui jucători internaţionali în România. Mai exact, platforma online pentru comenzi de mâncare hipMenu, fondată în 2013 în Cluj-Napoca, a fost cumpărată anul trecut de gigantul german Delivery Hero, care deţine şi platforma foodpanda pe plan local. De asemenea, tot anul trecut, platforma online pentru comenzi de mâncare Oliviera, înfiinţată în 2014 în Bucureşti şi cumpărată ulterior de grupul Hello Hungry din Bulgaria, a intrat în portofoliul olandezilor de la Takeaway.com. Aceştia au cumpărat cele două platforme, Oliviera.ro şi HelloHungry.bg, pentru o sumă de circa 10 milioane de euro.

Totodată, în ultimii cinci ani, pe piaţa locală au apărut tot mai mulţi investitori de tip angel, precum şi fonduri de investiţii locale cu focus în zona de tehnologie. Astfel, dacă în urmă cu cinci ani start-up-urile locale erau nevoite să înfiinţeze businessuri în afara României şi să aplice la acceleratoare din străinătate, precum Seedcamp, hub:raum sau altele pentru a putea obţine finanţări substanţiale, astăzi există mai multe fonduri de investiţii locale. Câteva exemple pentru start-up-uri fondate în străinătate de români sunt TypingDNA, Appscend sau MEDIjobs.

Printre primele fonduri de investiţii cu focus pe zona de tehnologie din România a fost 3TS Capital Partners, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din Europa Centrală şi de Est, care administrează şi fondul 3TS Catalyst România. Acesta a investit de-a lungul timpului peste 10 milioane de euro în start-up-uri de tehnologie de pe plan local care activează în zona de comerţ electronic, soluţii cloud de tipul software as a service (SaaS), agenţii de turism online şi hardware (dispozitive wearable – ceasuri inteligente). Printre start-up-urile susţinute de 3TS Capital Partners s-au numărat SmartDreamers, Elefant.ro, Vola.ro, Simartis Telecom, Green Horse Games, Avocat.net, 123contactform, SmartBill, Marketizator (actualul Omniconvert) şi Vector Watch. Toate investiţiile realizate au fost de tipul cash-in – majorare de capital, perioada de investiţii tipică fiind cuprinsă între 3 şi 5 ani.

Începând de anul trecut, pe piaţa locală a început să fie foarte activ şi fondul de investiţii GapMinder – proiect iniţiat de Dan Mihăescu, un manager cu experienţă în domeniul M&A (mergers and acquisitions) şi în mediul corporate, în multinaţionale precum Microsoft şi UPC, împreună cu Sergiu Roşca, antreprenor şi avocat de profesie. GapMinder a acordat până acum finanţări de peste 5 mil. euro pentru start-up-uri din România, din care 4 mil. euro în 5 companii – SmartDreamers, FintechOS, TypingDNA, Sypher şi Paybilla – şi peste 1 mil. euro în alte 25 companii selectate în cadrul programului de accelerare Techcelerator. Printre celelalte start-up-uri susţinute financiar de GapMinder se numără şi ialoc, TalentBrowse, MEDIjobs, undelucram.ro, AppSeed, Confidas, Cyscale, Flixier (o platformă de editare video online care măreşte semnificativ viteza de editare), OmniCare, Prokuria, Securifai şi Vetted.

Cea mai recentă investiţie realizată de GapMinder este cea în platforma de e-fullfilment Frisbo, unde a contribuit la finanţarea de 1,2 milioane de euro împreună cu ROCA X, un alt fond de investiţii local axat pe start-up-uri tech, şi cu alţi investitori de tip angel.

Grupul de antreprenori români care a pus bazele ROCA X – Liviu Stoleru, Lucia Costea, Oana-Ionela Luca, George-Mircea Târnoveanu şi Marius Alexe – alături de divizia de investiţii a CITR Group (prin CIT Resources şi CIT Restructuring), BT Asset Management şi Grampet SA, are în plan să ajungă la plasamente de 10 mil. euro în doi ani. Până acum, ROCA X a investit aproximativ 600.000 euro în cinci start-up-uri, dintre care trei de pe piaţa locală: Beez (o aplicaţie care ajută la economisirea banilor), Feexers (market­place pentru servicii de înfrumuseţare) şi Feeel (platformă digitală europeană care centralizează accesul la servicii de sănătate).

În ceea ce priveşte valoarea totală a finanţărilor primite de un start-up local, UiPath – cel care a devenit primul şi singurul unicorn născut în România – conduce detaşat topul cu peste un miliard de dolari, sumă primită în patru runde de finanţare desfăşurate în 2017, 2018 şi 2019. De altfel, cea mai recentă finanţare primită de UiPath, de 568 mil. dolari (516,35 milioane euro), a reprezentat 97% din suma totală investită până acum anul acesta în start-up-urile de tehnologie din România, conform raportului Eastern Disruptors, realizat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), cea mai puternică organizaţie din sectorul de IT românesc.

Ca atare, UiPath, compania fondată de Daniel Dines şi Marius Tîrcă pentru dezvoltarea de soluţii software de automatizare a proceselor repetitive din diferite industrii pe baza tehnologiei RPA (Robotic Process Automation), a pus din nou România pe harta inovaţiei tehnologice la nivel global. În prezent, unicornul este evaluat la 7 mld. dolari, având operaţiuni în toată lumea. UiPath are în total 53 de birouri în 20 de oraşe, în care lucrează agregat circa 3.000 de persoane. Dintre acestea, 1.000 lucrează în centrul de dezvoltare UiPath din Bucureşti şi alte 1.000 în sediul central din New York (SUA).

În paralel cu exiturile de succes ale lui Radu Georgescu şi efervescenţa de pe piaţa locală în ceea ce priveşte finanţarea start-up-urilor de tehnologie, soţii Talpeş au arătat că se poate crea un produs software românesc care să fie vândut de aici în întreaga lume.

Astăzi, Bitdefender este una dintre cele mai mari companii de securitate cibernetică şi software antivirus din lume. Veniturile anuale ale companiei depăşesc 120 de milioane de dolari, din care 40% provin de pe piaţa din America de Nord. Bitdefender, evaluată la 600 de milioane de dolari, are în prezent peste 1.400 de angajaţi în birouri din 11 ţări, sediul central al companiei rămânând la Bucureşti.

Până acum însă niciun start-up local nu i-a călcat pe urme, abordarea unicornului UiPath fiind diferită: la scurt timp după primele finanţări de câteva zeci de milioane de dolari, compania românească a ales să îşi mute sediul central în SUA, la New York, majoritatea persoanelor crezând acum că UiPath este o firmă americană. Mulţi dintre investitorii străini obligă start-up-urile locale să se relocheze în Marea Britanie sau în SUA pentru a le acorda finanţări substanţiale. Acum însă, odată cu dezvoltarea ecosistemului local pentru susţinerea ideilor de afaceri, antreprenorii din România au la dispoziţie şi opţiuni de finanţare pe plan autohton cel puţin pentru demararea businessului şi extinderea în regiune.