Dacă iniţial automatizarea a fost gândită cu rolul de a diminua eforturile presupuse de munca brută a angajaţilor, realitatea de astăzi demonstrează că, într-o serie de industrii, aproape orice creier poate fi înlocuit, riscul de a deveni irelevant fără a te reinventa pe piaţa muncii existând şi în rândul celor cu studii superioare şi meserii intelectuale. Tehnologiile moderne, cum ar fi automatizarea şi inteligenţa artificială, vor continua, poate la o viteză şi o scară fără precedent, având ca motor imboldul puternic primit în pandemie. Până unde merge avansul tehnologiei, ce meserii se pierd, ce profesii rămân, ce noi joburi apar şi cât din partea umană a resurselor umane poate fi înlocuită în industria de HR a viitorului, condusă de centaurul om-AI? Răspunsul vine de la specialişti.

„Piaţa forţei de muncă din viitor va solicita un set diversificat de abilităţi, înclinând foarte mult către zona de consultanţă, activităţile repetitive fiind din ce în ce mai uşor de automatizat. Pe lângă consultanţă, abilităţi tehnice precum programarea, analiza datelor şi alfabetizarea digitală vor deveni din ce în ce mai importante încă din ciclul de învăţământ liceal. Progresul tehnologic creează noi roluri şi industrii de muncă. De exemplu, în domenii precum inteligenţa artificială, ştiinţa datelor, securitatea cibernetică se observă o creştere semnificativă, oferind oportunităţi pentru lucrătorii calificaţi”, susţine Adrian Baron, head ITSM EMEA în cadrul Stefanini, o companie din sectorul local de externalizare de servicii, cu mai mult de 1.200 de angajaţi în România, în două centre de servicii, unul în Bucureşti şi unul în Sibiu.

O discuţie care ia amploare în ultima perioadă pune accentul pe riscul dispariţiei anumitor tipuri de joburi, ceea ce ar însemna, implicit, pierderea locurilor de muncă pentru o serie de categorii de angajaţi. „De foarte mulţi ani există acest risc pentru anumite sectoare şi joburi, pe fondul avansului tehnologic constant şi, cu siguranţă, acest trend o să continue şi în viitor. Factorul principal este automatizarea si implementarea diferitelor tehnologii prin care sunt adresate în primul rând activităţile repetitive, standardizate din punctul de vedere al paşilor urmaţi, unde omul nu aduce neapărat valoare atunci când le efectuează. Este important de menţionat însă că tehnologia poate aduce şi beneficii semnificative prin crearea de noi oportunităţi de angajare şi prin îmbunătăţirea eficienţei şi calităţii locurilor de muncă existente”, susţine Adrian Baron.

În centrul schimbărilor tehnologice actuale este inteligenţa artificială (AI), o tehnologie de uz general care uneori poate fi aplicabilă la majoritatea tipurilor de locuri de muncă şi, prin urmare, are potenţialul de a înlocui sau modifica modul de muncă. În acelaşi timp, impactul AI asupra pieţei muncii este foarte dificil de măsurat, ceea ce face dificilă evaluarea ritmului transformării şi a impactului în timp. „Cu siguranţă, progresul tehnologic va aduce cu sine noi locuri de muncă, iar printre industriile care beneficiază imediat de acestea se numără inteligenţa artificială şi robotica, analiza datelor şi securitatea cibernetică. Dezvoltarea şi implementarea constantă a inteligenţei artificiale vor crea mereu nevoia de specialişti în domenii precum dezvoltarea algoritmilor şi învăţarea automată. Odată cu creşterea volumului de date, va exista o cerere din ce în ce mai mare de specialişti capabili să le analizeze şi să faciliteze extragerea informaţiilor valoroase din aceste baze de date. Nu în ultimul rând, pe măsură ce totul devine din ce în ce mai conectat, se va accentua importanţa protejării datelor şi a infrastructurii împotriva riscurilor cibernetice, atât pe plan personal, cât şi pentru marile companii şi guverne”, crede reprezentantul Stefanini.

Odată cu apariţia noilor tehnologii, cererea de abilităţi tehnice specifice va creşte, iar locurile de muncă ce necesită expertiză în domenii precum inteligenţa artificială, ştiinţa datelor sau dezvoltarea de software au tendinţa de a solicita salarii mai mari datorită cunoştinţelor specializate şi experienţei necesare, subliniază el. „Un alt detaliu ce merită luat în calcul este faptul că se va intensifica concurenţa pentru candidaţii cu aceste competenţe, iar această competiţie crescută poate duce la o cursă de oferte pentru talent, ceea ce va determina uneori o creştere mult prea bruscă şi nu neapărat în ton cu piaţa salariilor în acele domenii”, a concluzionat Adrian Baron.

Roboţi ”cu diplomă”

Dacă în urmă cu 100 de ani, în romanele ştiinţifico-fantastice din vremea lui Karel Capek, inventatorul cuvântului „robot”, se anticipa că roboţii vor înlocui preponderent angajaţii cu activitate fizică intensă, acum vedem că în realitate îi ajută mai des pe cei cu studii superioare şi activitate intelectuală, susţine Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Business Service Leaders în România (ABSL) – asociaţia reprezentativă a industriei locale de outsourcing, una care nu s-ar putea dezvolta fără tehnologie. „Este uşor contraintuitiv, însă nu neapărat o veste rea, întrucât există un potenţial enorm de creştere a productivităţii. Dacă reuşim să integrăm inteligenţa artificială în dezvoltarea produselor cu cea mai mare pondere în industria noastră (servicii financiare, IT şi HR oferite de peste 65% din companiile respondente conform ultimului studiu ABSL) putem menţine România într-o poziţie competitivă în regiune, în pofida creşterilor salariale induse de inflaţie”, a detaliat el.

Conform unui raport anual al ABSL, majoritatea companiilor (77%) au înregistrat rezultate mai bune în 2023 faţă de 2022, în timp ce creşterea numărului de angajaţi a fost de 10% în ultimii doi ani. Vicepreşedintele asociaţiei crede că aceste aspecte indică o creştere a productivităţii şi, în egală măsură, a automatizării proceselor.  „În industria serviciilor pentru afaceri unde resursa umană este esenţială, estimăm că până în 2030, 60% dintre necesităţile unui job se vor axa în jurul abilităţilor precum creativitatea, munca în echipă, proactivitatea, adaptabilitatea şi cunoştinţele digitale, fiind căutaţi în special angajaţii cu profil tehnic sau economic. Combinând inteligenţa artificială generativă cu toate celelalte tehnologii, automatizarea muncii ar putea adăuga până la 3,5 puncte procentuale anual la creşterea productivităţii”, a adăugat Cătălin Iorgulescu.

Cu toate acestea, angajaţii vor avea nevoie de sprijin pentru a învăţa noi competenţe, în timp ce unele meserii/posturi se vor schimba semnificativ. Potrivit Forumului Economic Internaţional, citat de vicepreşedintele ABSL, revoluţia digitală din ultimii ani a făcut ca 5 milioane de joburi să dispară la nivel global şi se estimează că în următoarea perioadă 85 de milioane de joburi vor fi transformate sau vor dispărea.  „Potrivit aceleiaşi organizaţii, 42% din orele de muncă vor fi efectuate cu ajutorul automatizării / digitalizării şi unu din doi angajaţi va avea nevoie de o reconversie profesională într-un orizont de timp care este încă incert, din punctul meu de vedere.”

Serviciile financiare, IT şi HR sunt cel mai frecvent oferite servicii de către companiile din industria serviciilor de afaceri, potrivit raportului ABSL de la finalul anului trecut, putând crea valoare adaugată şi menţine România într-o poziţie competitivă în regiune, susţine Iorgulescu. „Evoluţia angajaţilor care oferă aceste servicii este strâns corelată cu evoluţia tehnologiei, însă nu vad un pericol pentru aceştia, ci mai degrabă o oportunitate.

Serviciile financiare vor avea un trend ascendent, iar acest lucru va determina o creştere a numărului de angajaţi din acest domeniu. În următorii ani, cererea pentru analişti financiari specializaţi în analiza datelor (big data) va lua amploare. Se estimează în continuare o creştere a cererii pentru specialişti în domenii precum inteligenţa artificială şi securitatea cibernetică, implicit o dezvoltare continuă a competenţelor specialiştilor din aceste domenii”, a completat Cătălin Iorgulescu.

De asemenea, cei care doresc o carieră în HR, în industria serviciilor de afaceri, vor avea tot mai multă nevoie de competenţe digitale sporite, o serie de procese precum recrutarea, managementul beneficiilor, evaluarea performanţelor angajaţilor şi remuneraţia acestora urmând să fie aproape complet automatizate, crede el.

Bogdan Pelinescu, managing director pentru Europa Centrală şi de Vest al Luxoft, dezvoltator de soluţii IT, spune că într-un context în care tehnologia continuă să transforme în mod fundamental piaţa muncii, accelerând inovaţia şi schimbând în permanenţă cerinţele de competenţe necesare, pe măsură ce soluţii precum inteligenţa artificială şi automatizarea devin tot mai omniprezente, putem anticipa deja o realocare semnificativă a forţei de muncă, de la sarcini repetitive către activităţi care necesită mai multă gândire critică şi creativitate. Astfel, „cred că este timpul să înţelegem cu toţii că, în această lume tot mai tehnologizată, este esenţial să ne reconsiderăm sistemele de educaţie şi formare profesională pentru a putea echipa următoarele generaţii cu abilităţile necesare. În acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi şi de disparităţile pe care tehnologia le aduce, în accesul la oportunităţi şi riscul de marginalizare a celor care nu reuşesc să se adapteze rapid la aceste schimbări. Cred că un aspect crucial va fi modul în care guvernele, industria şi comunităţile academice vor colabora în continuare pentru a asigura o tranziţie echitabilă şi incluzivă către economia digitală.”

Tehnologia, facilitator pentru accesul la o piaţă a muncii globală

Tehnologia joacă un rol semnificativ în evoluţia salariilor din economia locală, influenţând atât nivelul, cât şi structura remuneraţiei în diferite sectoare, subliniază reprezentantul Luxoft, adăugând că, în primul rând, avansul tehnologic stimulează cererea pentru profesionişti în domenii cu valoare adăugată mare, cum ar fi IT, inginerie sau design de produs, conducând la o creştere a salariilor în aceste sectoare. „Acest lucru se datorează nevoii crescute de competenţe specializate, care sunt esenţiale pentru dezvoltarea şi implementarea soluţiilor tehnologice inovatoare. Pe de altă parte, automatizarea şi digitalizarea pot conduce la reducerea locurilor de muncă în sectoare tradiţionale, precum producţia sau administrativul, unde sarcinile repetitive pot fi eficientizate prin tehnologie. Acest fenomen poate avea un impact asupra nivelului salarial din aceste domenii, ceea ce va face şi mai vizibilă necesitatea recalificării profesionale şi adaptării la noile realităţi ale pieţei muncii”, detaliază Bogdan Pelinescu.

În plus, tehnologia facilitează accesul la o piaţă a muncii globală, permiţând profesioniştilor din România să concureze pentru proiecte internaţionale sau să colaboreze cu companii din întreaga lume. Acest lucru poate contribui la alinierea salariilor din anumite sectoare cu standardele internaţionale. „Vedem cu toţii cum, de câţiva ani, tehnologia schimbă peisajul pieţei muncii, aducând atât provocări cât şi oportunităţi. Într-adevăr, există joburi care sunt în prezent sau ar putea fi în viitor «în pericol» pe fondul automatizării şi digitalizării. Cum spuneam mai sus, sarcinile repetitive şi cele care necesită un nivel scăzut de decizie sunt în mod particular susceptibile la automatizare. Aş include aici rolurile legate de procesarea datelor şi anumite funcţii administrative unde tehnologia poate prelua sarcini executate anterior de oameni”, spune Pelinescu.

Astfel, el crede că este important să recunoaştem că tehnologia deschide însă şi noi căi, creând joburi care nu existau anterior, cu competenţe noi şi diversificate. Roluri în domenii precum dezvoltarea de software, analiza datelor, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică sunt în expansiune rapidă. „Mai mult decât atât, tehnologia poate îmbunătăţi calitatea multor locuri de muncă prin eliminarea unor sarcini monotone şi permiţând oamenilor să se concentreze pe aspectele mai strategice şi mai creative ale muncii lor. Aş reaminti de importanţa investiţiei în educaţie şi formare profesională. Crearea unor programe de recalificare şi upskilling care să răspundă nevoilor emergente ale pieţei muncii este crucială pentru a asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Aici este important să cultivăm în oameni şi generaţiile viitoare deschiderea spre învăţare continuă, astfel încât aceştia să poată evolua odată cu schimbările din mediul de lucru”, crede Bogdan Pelinescu.

Evoluţia tehnologiei nu numai că va aduce noi joburi, continuă el, dar va şi contura industrii întregi în moduri pe care abia începem să le anticipăm. Acestea vor varia de la domenii deja în expansiune, cum ar fi inteligenţa artificială, robotica, tehnologia blockchain, până la sectoare emergente, precum vehiculele autonome, tehnologia pentru mediu şi sustenabilitate, sau medicina personalizată. „Putem anticipa şi că, pe lângă aceste domenii, tehnologia va crea noi oportunităţi în educaţie, divertisment şi chiar artă, prin realitate virtuală şi augmentată, gaming şi alte forme de media digitală. Viitorul pieţei muncii, în contextul evoluţiei tehnologice, este plin de promisiuni, cu vaste oportunităţi într-o gamă largă de industrii. Cheia pentru a capitaliza aceste oportunităţi va fi flexibilitatea, adaptabilitatea şi angajamentul faţă de învăţare continuă. Echipaţi cu aceste abilităţi, vom putea evolua alături de tehnologie şi ne vom putea modela un viitor mai bun”, concluzionează reprezentantul Luxoft.

Anca Fotache, general manager al Booking Holdings Romania şi vicepreşedinte al ABSL, susţine că, încă de la prima revoluţie industrială, evoluţia tehnologică a determinat transformări structurale majore în piaţa muncii. Dacă privim înapoi în istorie, constatăm că tehnologia a creat atât provocări, cât şi foarte multe oportunităţi pentru oameni şi companii. A contribuit la o inovare rapidă şi, în acelaşi timp, la creşterea eficienţei. Automatizarea sarcinilor a dus şi la apariţia de noi ocupaţii, de noi ramuri industriale şi de noi modele de afaceri, susţine ea. „Întrebarea este dacă AI şi tehnologiile emergente schimbă această paradigmă de evoluţie şi impact. Previziunile World Economic Forum sunt că până în 2027 putem asista la o scădere netă de 14 milioane de joburi, dar aşteptările sunt ca acest lucru să fie concentrat în anumite sectoare şi tipuri de activităţi şi să permită intervenţii direcţionate şi proactive de redistribuire a forţei de muncă. În acest moment nu avem elemente care să ne determine să concluzionăm că ne aşteptam la un model total diferit de cel generat de revoluţiile industriale anterioare.”

Ceea ce însă pare diferit în acest caz este rapiditatea cu care trebuie să facem ajustarea şi complexitatea ajustării în ceea ce priveşte competenţele. Noile tehnologii creează, într-adevăr, o serie de sarcini complementare, însă multe dintre ele necesită un nivel înalt de pregătire şi educaţie.

Meseriile de gândire critică, la adăpost

Multe dintre joburile prezentului pot suferi transformări datorită evoluţiei tehnologice, dar acest lucru este influenţat nu doar de tehnologiile în sine, ci şi de rata de adopţie a acestor tehnologii, de reglementările privind utilizarea lor şi de stadiul economic. „Specialiştii estimează un impact diferit în ţările cu economii avansate, faţă de cele în curs de dezvoltare. Sunt foarte multe scenarii posibile, însă, în general, se estimează de McKinsey de exemplu că ocupaţiile cele mai afectate vor fi cele care presupun un procent mare de activităţi de tip repetitiv şi tranzacţional (precum cele administrative, de secretariat etc.). Profesiunile care ar putea fi cel mai puţin afectate sunt cele care necesită abilităţi cognitive superioare, precum gândirea critică şi creativitatea, dar şi inteligenţa emoţională şi socială”, explică Anca Fotache.

Cu siguranţă, evoluţia tehnologică este unul dintre factorii principali în crearea de noi locuri de muncă, dar nu singurul, crede ea, adăugând că în următorii ani este aşteptat să crească foarte mult cererea pentru specialişti în AI şi machine learning, dar şi pentru specialişti în securitate cibernetică sau specialişti în analiza datelor (data analyst, data scientist, data engineer etc.). „Acest trend l-am putut observa şi în compania pentru care lucrez. Focusul din ce în ce mai mare al companiilor în domeniul sustenabilităţii va determina, de asemenea, şi apariţia unor noi ocupaţii. Trendurile demografice, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei, vor determina o creştere în domeniul sănătăţii (medici, asistente, tehnicieni sanitari etc.) în multe ţări, iar accentul pe educaţie este aşteptat să creeze mult mai multe joburi în aceasta arie”, a concluzionat Anca Fotache.

Paula Rus, managing partner în cadrul Mecler Group, o companie specializată în domeniul resurselor umane, crede că robotizarea poate înlocui sarcinile manuale repetitive în producţie şi manufactură, software-urile pot prelua sarcini precum introducerea datelor şi gestionarea agendelor într-un birou. „Casieriile automate şi comerţul electronic au soluţionat lipsa de personal în magazine, iar în logistică şi transport, domenii profund afectate şi ele de lipsa de personal, apariţia vehiculelor autonome este posibil o soluţie aşteptată.”

Ea spune că există sarcini de lucru „în pericol” din cauza evoluţiei tehnologiei, mai degrabă decât joburi în sine, în special cele sarcini repetitive şi cele cu valoare adăugată scăzută în raport cu un posibil cost diminuat prin tehnologizare. „Revoluţia agricolă şi cea industrială sunt exemple istorice care demonstrează capacitatea oamenilor de a naviga schimbările aduse de inovaţiile tehnologice. În fiecare caz, în timp ce anumite joburi au dispărut, altele noi au fost create, adesea necesitând un set diferit de competenţe. <<Nimic nu se pierde, nimic nu se creează, totul se transformă>> este la fel de actual şi azi, tranzitând istoria şi se aplică şi în contextul actual al pieţei muncii. Joburile şi sarcinile de lucru se transformă, nu dispar pur şi simplu, iar oamenii au capacitatea de adaptabilitate şi învăţare continuă.”

Evoluţia tehnologiei va aduce cu siguranţă joburi noi în viitor, multe dintre ele în domenii pe care poate nu ni le putem imagina în prezent, crede Paula Rus, adăugând că singura „previziune”  evidentă pentru ea este legată de faptul că aceste joburi noi vor necesita gândire critică, creativitate şi abilităţi tehnologice avansate in toate domeniile. „Pot spune că tehnologia, în special dezvoltarea rapidă a inteligenţei artificiale şi a tehnologiei digitale, a adus pe piaţa muncii noi oportunităţi şi joburi care erau greu de imaginat cu doar câţiva ani în urmă. Transformarea digitală a schimbat modul în care trăim, lucrăm şi relaţionăm, deschizând calea către crearea de roluri şi cariere complet noi, care necesită un set de abilităţi transferabile şi adaptabile.”

Rolurile în domeniul tehnologiei, cum ar fi inginerii AI, specialiştii în etica AI, data scientists, dezvoltatorii de aplicaţii AR şi VR, specialiştii în securitate cibernetică AI şi mulţi alţii sunt acum esenţiale pentru multe sectoare industriale. Aceste joburi nu numai că sunt noi în sine, dar cer şi o abordare diferită în ceea ce priveşte educaţia, formarea profesională şi dezvoltarea competenţelor, susţine reprezentanta Mecler. „Pe lângă crearea de joburi noi, tehnologia a şi remodelat joburi existente, necesitând ca angajaţii să dobândească noi abilităţi digitale pentru a rămâne relevanţi pe piaţa muncii. De exemplu, profesioniştii din marketing, vânzări, educaţie trebuie acum să înţeleagă şi să utilizeze instrumente digitale şi analitice în munca lor de zi cu zi. Apariţia tehnologiei a facilitat creşterea muncii freelance/project based, oferind oportunităţi flexibile de lucru pentru mulţi profesionişti, de la dezvoltatori software la creatori de conţinut şi consultanţi digitali. Asigurând conexiunile, aceste tehnologii au intrat atât de repede în viaţa noastră profesională şi particulară încât nu realizăm cât de noi sunt.” 

Gabriel Gătejoiu, HR operations & business development director în cadrul companiei de resurse umane Professional, este de părere că, deşi linia de demarcaţie este foarte fină, tehnologia nu va înlocui omul în totalitate. Cu toate acestea piaţa muncii în viitor va fi marcată de evoluţia tehnologiei, care vine la pachet cu o serie de schimbări, dar şi de oportunităţi. „În primul rând, vorbim despre necesitatea unor procese de reskilling, având în vedere că va fi nevoie de oameni care să deţină seturile de abilitaţi ce vor constitui o cerinţă obligatorie atât pentru «operarea» tehnologiei şi utilizarea acesteia în scopul pentru care a fost dezvoltată, dar şi în vederea operaţiunilor de depanare şi mentenanţă a sistemelor tehnologice. În al doilea rând, pe măsură implementării tehnologiei la un nivel mai avansat, structurile organizaţionale şi o serie de posturi vor trebui regândite. Astfel, în funcţie de domeniu, responsabilităţile presupuse de acele posturi influenţate de tehnologie vor putea fi regândite şi adaptate noului context.”

Totodată, prin prisma implementării tehnologiei, gradul de rutină în activitatea profesională va fi redus considerabil, în favoarea exercitării unor competenţe precum creativitate, gândire critică, inteligenţă emoţională, abilităţi digitale, flexibilitate şi capacitate de adaptare rapidă la schimbări şi tehnologii noi, autonomie, gândire antreprenorială, abilitatea de a lucra project-based cu obiective şi rezultate clar definite, crede el. „Odată cu evoluţia tehnologiei natura muncii şi felul în care muncim se schimbă, operaţiunile repetitive au fost deja preluate şi integrate de tehnologie, efortul fizic este redus comparativ cu 20-30 de ani în urmă, munca de birou solicită preponderent abilitaţi ce duc către zona de comunicare, design thinking, raţionament analitic, logică şi inovaţie. Prin urmare, în timp şi responsabilităţile unor posturi se vor modifica faţă de cum sunt acestea descrise astăzi, iar în unele cazuri acestea vor fi complet redefinite.  Deja asistăm la o astfel de regândire a joburilor, dacă ne uităm la zona de retail, producţie, logistică, banking, customer support şi chiar HoReCa.”

Cu siguranţă evoluţia tehnologică va aduce şi joburi noi în majoritatea domeniilor de activitate, începând de la IT&C şi până la resurse umane. „În zona joburilor din domeniul tehnologiei cel mai probabil accentul va fi pus pe posturi preponderent orientate către robotică, mecatronică, securitate informatică, biotehnologie, AI, tehnologie spaţială. În ceea ce priveşte segmentul de business jobs, ne aşteptăm să se pună accent pe business ethics, drepturi de proprietate intelectuală, managementul inovaţiei, sustenabilitate, optimizarea relaţiilor interumane. Totodată, preconizăm că în viitor focusul va fi din ce în ce mai mult pe bunăstarea oamenilor şi facilitarea satisfacerii nevoilor acestora atât în ceea ce priveşte evoluţia posturilor în domeniul resurselor umane, cât şi al dezvoltării urbane şi designul spaţiilor de locuit”, detaliază Gătejoiu.

Impactul tehnologiei asupra salariilor, valenţe pozitive şi negative

Paula Rus înclină să creadă că tehnologia are un impact şi în evoluţia salariilor, iar acest lucru este corelat cu studiile de anul trecut care indicau cele mai mari creşteri salariale la angajaţii tineri. „Creşterea nu vine din IT, domeniu în stagnare după o creştere exponenţială în ultimii ani, ci dintr-o redefinire a seniorităţii şi valorii profesionale care nu se mai măsoară doar în ani de vechime. Angajatorii pun din ce în ce mai mult accent pe competenţele, cunoştinţele şi expertiza demonstrată în proiecte specifice. Acest lucru poate conduce la creşteri salariale pentru angajaţii tineri care aduc competenţe relevante şi inovatoare, chiar dacă nu au mulţi ani de experienţă în domeniu”, susţine ea.

Aşadar, ea e de părere că tehnologia influenţează evoluţia salariilor în economia locală, având un impact direct asupra structurii forţei de muncă, a cererii de competenţe tehnologice noi şi a redefinirii valorii adăugate de angajaţi în diferite sectoare. „Avem o piaţă a muncii dinamică, unde competenţele, adaptabilitatea şi inovaţia sunt premiate, reflectându-se în structura şi nivelul salariilor.”

Tot în ceea ce priveşte influenţa tehnologiei în evoluţia salariilor, Anca Fotache spune că, până la urmă, salariile sunt influenţate de dinamica cererii şi ofertei de muncă, iar tehnologia joacă un rol important în această dinamică, nu doar în economia locală, ci în economia mondială, în general. „Prin urmare, acolo unde ar putea fi o stagnare a salariilor în cazul profesiilor pentru care cererea scade semnificativ, ar putea fi şi o creştere importantă pentru joburile care sunt la mare căutare, în special a celor care necesită competenţe de nişă sau specializate, precum şi a celor pentru care exista nevoie în acelaşi timp, în multiple sectoare.”

Tehnologia, eficientă în recrutare

Sorina Donisa, CEO al companiei de recrutare în regim temporar Prohuman România, susţine că tehnologia a adus pe piaţa muncii în ultimii ani inovaţie în ceea ce priveşte apariţia de noi instrumente de recrutare, menite să simplifice procesele de recrutare. Totodată, ne-am putut adapta uşor la modul de lucru remote, în contextul în care nimeni nu se aştepta la o pandemie şi toate schimbările de comportamente la care piaţa muncii s-a adaptat aproape în totalitate şi într-un ritm alert. „Având în vedere rapiditatea cu care se dezvoltă tehnologia, în mod specific AI, este clar că în următorul deceniu vom redefini peisajul locurilor de muncă. Instrumente precum ChatGPT şi alte tehnologii de procesare a textului, imaginii şi vocii sunt aşteptate să provoace schimbări semnificative în economiile globale şi pe pieţele muncii. De asemenea, este de luat în considerare că unii angajaţi vor fi presaţi de context să îmbrăţişeze ideea de reconversie profesională sau de upskill”, a spus ea pentru ZF.

Şi Bogdan Gabor, country manager al companiei de recrutare Lugera The People Republic, spune că tehnologia nu doar că a uşurat accesul la o gamă largă de date, esenţiale pentru decizii informate, dar a şi îmbunătăţit procesele de recrutare şi selecţie, remodelând totodată fundamental modul în care lucrăm, colaborăm şi ne dezvoltăm profesional. „Automatizarea, digitalizarea şi introducerea inteligenţei artificiale (IA) au deschis calea către mai multă eficienţă şi productivitate, facilitând totodată lucrul la distanţă şi oferind o flexibilitate mai mare în organizarea muncii. Această eră tehnologică nu doar că a remodelat infrastructura tradiţională a locurilor de muncă, dar a şi deschis noi orizonturi pentru inovare şi progres în toate domeniile de activitate, crede şeful Lugera.

În final, Francesco Zacchetti, country manager al companiei de recrutare Adecco România, concluzionează că tehnologia a fost şi va rămâne în continuare un aspect determinant al dezvoltării pieţei muncii. „În ultimii ani, tehnologia ne-a adus schimbări semnificative pe piaţa muncii din România, inclusiv în modul de recrutare şi gestionare a talentelor. Odată cu schimbările accelerate aduse de pandemie în sectorul tehnologic, am adoptat soluţii avansate, pentru a eficientiza procesele de recrutare şi selecţie. (…)  Mă aştept ca digitalizarea şi automatizarea să se ridice la un nou nivel, devenind tot mai prezente în toate sectoarele economiei. Acest shift va aduce cu sine un nou val de adaptare <<peste noapte>>, dar şi o învăţare.”

Există, într-adevăr, anumite joburi care vor fi adaptate sau eliminate odată cu avansarea tehnologiei, crede el, citând studiu recent care spune că 85% dintre meseriile care vor exista în 2030 nu au fost încă inventate. „Cu toate acestea, consider că acest lucru creează noi oportunităţi pentru reconversia şi reinventarea forţei de muncă, astfel încât să rămânem competitivi şi să valorificăm noile oportunităţi aduse de tehnologie. Evoluţia tehnologică va aduce cu siguranţă joburi noi şi provocatoare în viitorii 25-30 de ani, în special în domenii precum inteligenţa artificială, robotică, tehnologia informaţiei, cercetarea spaţială, energie şi mediu, comunicaţii, sănătatea digitală, social media şi multe altele.”

În viitor, tehnologia va continua să modeleze piaţa muncii prin inovaţii precum automatizarea avansată, robotica şi sistemele mai sofisticate de inteligenţă artificială. „Tehnologia va genera noi oportunităţi de carieră care acum ni se pot părea futuriste. Dinamica pe care o vedem în prezent va duce la apariţia unor roluri specializate axate pe dezvoltarea şi întreţinerea avansurilor tehnologice, precum ingineri în inteligenţă artificială, specialişti în securitate cibernetică, analişti de big data şi experţi în robotică şi automatizare. Nu doar industriile tradiţional tehnologice vor fi profund transformate, dar şi sectoare emergente, precum tehnologia verde şi dezvoltarea sustenabilă vor oferi noi oportunităţi”, adaugă Bogdan Gabor.