Businessurile realizate de fraţi au „născut”  lideri de piaţă în domenii cheie în România. Dedeman, businessul fondat de Dragoş şi Adrian Pavăl, este cea mai mare companie antreprenorială din România. Exemplul FAN Courier, liderul pieţei de curierat, al fraţilor Adrian şi Neculai Mihai, care au intrat în business cu prietenul lor din copilărie, este la fel de cunoscut. Autonom, compania fraţilor Marius şi Dan Ştefan, nu doar că a ajuns cel mai important nume din rent a car şi leasing operaţional, dar a depăşit nume grele din domeniu. Iar lista continuă. Cum au reuşit fraţii-antreprenori să creeze strategii de business mai puternice decât ale multinaţionalelor?

Dedeman, FAN Courier, Elis Pavaje, Autonom, Electrogrup sau European Food & Drinks sunt doar câteva exemple din businessul românesc unde fraţii fac afaceri de milioane de euro cot la cot. „În Europa, în special în ţări precum Germania sau Elveţia, afacerile de familie au câteva particularităţi, de unde afacerile de familie româneşti au de unde să înveţe. De ce să înveţe?

Deoarece abia acum se întâmplă schimbul de generaţii - după 35 de ani de la Revoluţie, când afacerile de familie au putut fi înfiinţate pe teritoriul României”, explică dr. Adriana Cioca, managing director la Artemis România. Ea a lucrat atât pentru afacerile de familie din România şi străinătate, cât şi pentru companiile listate la bursă. Observă că printre avantajele afacerilor de acest tip se numără procesul scurt de decizie, strategia definită pe termen scurt şi lung, orientarea către inovaţie, reinvestirea continuă a profitului şi planul de succesiune discutat, în caz că ceva imprevizibil se întâmplă, ca procesul decizional în cadrul afacerii de familie să nu fie afectat, dar şi independenţa financiară faţă de bănci sau poziţia fermă în negocierile cu furnizori şi clienţi.

Care sunt dezavantajele? Uneori nepregătirea generaţiei tinere privind indus­tria în care activează afacerea de familie, părerea sceptică a proprietarilor cu privire la deschiderea către digitalizare sau alte noi tehnologii, managerii externi nu sunt acceptaţi de familie, deoarece nu ştiu valorile şi cultura familiei, uneori deciziile se iau mult prea repede, fără implicarea departamentului de risc şi nu întotdeauna toţi membrii familiei sunt implicaţi în procesul de decizie.

Aceste caracteristici ţin însă mai ales de afacerile de familie vechi, cu tradiţie, din Europa de Vest, de unde antreprenorii români pot învăţa. Dr. Adriana Cioca este managing director la Artemis România, are 18 ani de experienţă în management fiind expert în negocieri: „Procesul decizional în cadrul afacerilor de familie” este cercetarea sa care s-a întins pe patru ţări, Elveţia, Austria, Germania şi România, pe care a finalizat-o cu summa cum laude.

După ’90, atunci când antreprenoriatul a început să prindă aripi şi în România, teama de necunoscutul din business era şi mai mare, astfel explicându-se faptul că la acea vreme au fost puse pe picioare businessuri care dăinuiesc şi astăzi.

Ecosistemul afacerilor de familie din România este încă tânăr, majoritatea companiilor fiind la prima generaţie şi doar o mică parte la a doua generaţie, comparativ cu alte state din Europa Centrală şi de Est sau de la nivel global. Într-un mediu economic în schimbare rapidă şi cu multe incertitudini, antreprenorii români dovedesc agilitate şi rezilienţă, reuşind să-şi dezvolte afacerile şi să aducă valoare în economie şi societate, având obiectivul de a construi o moştenire pentru generaţiile următoare.

Care sunt provocările cu care se confruntă antreprenorii implicaţi în afaceri de familie, cum le depăşesc şi care le sunt planurile de viitor reiese din sondajul Family Business Survey, realizat de PwC în rândul afacerilor de familie din întreaga lume, la fiecare doi ani. În cadrul sondajului din 2023 au fost efectuate 2.043 de interviuri cu afaceri de familie din 82 de ţări la nivel mondial, printre care şi România. „Afacerile de familie din România îşi dovedesc agilitatea şi capacitatea de a creşte chiar şi într-un context dificil, cu crize multiple şi incertitudini. În condiţiile în care economia României a crescut în comparaţie cu anii precedenţi şi este mai mare decât la nivel global, priorităţile companiilor româneşti în următorii doi ani sunt diferite de cele la nivel global.

Pentru companiile locale contează creşterea loialităţii clienţilor şi introducerea de noi produse şi servicii, ambele peste media globală, pentru care priorităţile sunt să-şi protejeze activitatea de bază, să acopere costurile şi să supravieţuiască incertitudinilor macroeconomice”, spune Dinu Bumbăcea, country managing partner, PwC Romania. Pentru ca afacerile de familie din România să construiască încredere nu mai este suficient doar să facă ajustările necesare în cadrul modelului de business, ci trebuie, de asemenea, să comunice eforturile lor şi să le facă vizibile părţilor interesate relevante – membrii familiei, angajaţii, clienţii şi, la fel de important, opinia publică. Cele mai multe afaceri de familie din România au avut o performanţă solidă în ultimul an financiar şi se aşteaptă la o evoluţie similară în următorii doi ani, explică oficialii de la PwC.

În România ecosistemul afacerilor de familie este încă tânăr, majoritatea companiilor fiind la prima generaţie şi doar o mică parte dintre ele făcând transferul la a doua generaţie, comparativ cu alte state din Europa Centrală şi de Est sau de la nivel global unde există afaceri de familie care au ajuns la a treia sau a patra generaţie.

Cel mai bine cunoscut exemplu în acest sens este compania Dedeman din Bacău, afa­cere clădită de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl la începutul anilor ’90, care în prezent este cel mai mare business deţinut de români. De aproape 30 de ani, fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl pariază pe dezvoltare. Au investit în bricolaj, mizând pe dorinţa românilor de a-şi renova şi construi noi locuinţe, şi apoi, au investit mai departe, devenind cel mai mare proprietar român de clădiri de birouri. Investiţiile lor nu s-au oprit aici, cumpărând participaţii – mai mari sau mai mici - şi în companii precum Promateris, Alro Slatina, Transelectrica, Purcari, Cemacon sau Farmacia Tei. Ce urmează?  „Avem în plan să ne continuăm extinderea la nivel naţional şi regional, menţinând acelaşi set de valori după care ne-am ghidat până în prezent şi implicându-i pe membrii tineri ai familiei noastre în toate activităţile grupului.“ Dedeman a devenit sinonim cu conceptul de bricolaj în România în ultimii 30 de ani, pe măsură ce reţeaua pornită în Bacău s-a extins la nivel naţional.

Povestea fraţilor Pavăl - Dragoş şi Adrian - a început însă în primii ani după Revo­luţie, când au pornit afacerea de la zero. A durat circa un deceniu până au ajuns la formatul actual de magazin. În 1995, ei au deschis primul magazin de bricolaj de mari dimensiuni, dar prima unitate modernă a fost inaugurată la Suceava, în 2003, pentru ca şase ani mai târziu cei doi antreprenori să intre şi pe piaţa din Bucureşti, pe Şoseaua Giurgiului.

Între timp, Dedeman a reuşit să ajungă, în 2023, la aproape 30 de ani de la fondarea businessului, la o reţea de circa 60 de magazine, timp în care companii străine precum Praktiker, Bricostore, BauMax sau OBI au intrat şi ieşit de pe piaţa locală.

„În urmă cu 25 de ani, Dedeman era o reţea formată din şapte micromagazine localizate în Bacău. În acea perioadă, începuse să ni se contureze pentru prima oară în minte aspiraţia de a trece graniţele oraşului nostru şi de a deschide un magazin în Roman. Cred că pe atunci nici nu îndrăzneam să visăm aşa departe şi să proiectăm un viitor atât de promiţător pentru Dedeman. Cu toate acestea, ştiam că avem ambiţie, idei bune şi hotărâre şi că prinseserăm un moment extrem de favorabil în perioada în care am pus bazele companiei“, povesteşte astăzi Dragoş Pavăl. În 2015, pentru prima dată, cea mai mare companie antreprenorială din România – Dedeman Bacău – depăşea ca rulaj cea mai mare companie controlată de stat – Electrica Furnizare. De atunci au trecut opt ani. Iar astăzi, retailerul de bricolaj este în continuare, de departe, cel mai mare business antreprenorial din România, cu peste 11 miliarde de lei cifră de afaceri în 2022. Mai mult, este în top 20 cele mai mari firme din economie. În ceea ce priveşte Dedeman, mai departe miza o constituie continuarea expansiunii. Deşi este în top jucători regionali, Dedeman nu are niciun magazin în afara graniţelor României. „Avem în plan să ne continuăm extinderea la nivel naţional şi regional, menţinând acelaşi set de valori după care ne-am ghidat până în prezent şi implicându-i pe membrii tineri ai familiei noastre în toate activităţile grupului. Suntem ferm convinşi că această abordare ne va oferi premisele necesare pentru a menţine traiectoria ascendentă pe care am parcurs-o până în acest moment“, explică Dragoş Pavăl. Dar drumul de până acum, spre businessul de peste 2,2 miliarde de euro, nu a fost lipsit de provocări. Ba din contră, au existat mai multe perioade cu probleme, cele mai mari fiind înregistrate în a doua parte a anilor ’90, când inflaţia galopantă ridica foarte mari obstacole tuturor din mediul local de afaceri, iar leul se devaloriza zi după zi. Pe de altă parte, el explică faptul că tocmai lecţiile învăţate în 1997 au dus la accelerarea investiţiilor în următoarea criză - cea din 2009-2010, Dedeman mizând pe dezvoltare şi expansiune, în timp ce alţii restrângeau activitatea.

Viaţa de antreprenor, pe lângă provocările şi riscurile pe care le implică, este presărată cu momente de stres şi eşecuri, dar şi cu satis­facţii remarcabile, este de părere Dragoş Pavăl.

„Plăcerea de a contura o echipă unită, care contribuie la dezvoltarea afacerii tale, aduce o bucurie inestimabilă. În primele etape, navigam fără ezitare între întâlniri cu furnizorii, procese de recrutare şi chiar descărcarea camioanelor cu gresie. Apoi, pe măsură ce afacerea capătă dimensiune, insomniile devin o constantă firească. În miezul nopţilor nedormite însă, apar ideile măreţe. Şi atunci, de ce să mai ai nevoie de somn? Astfel contribui la creşterea consumului de cafea pe cap de locuitor şi treci la treabă cu entuziasm alături de colegi pentru a materializa proaspetele idei şi concepte“, povesteşte Dragoş Pavăl. La aproape 30 de ani de la demararea Dedeman, businessurile familiei Pavăl sunt concentrate sub umbrela Pavăl Holding, iar cei doi fraţi fondatori nu mai sunt doar cei care controlează cel mai mare business antreprenorial local, cel mai mare retailer sau cea mai extinsă reţea de bricolaj de pe piaţa autohtonă, ci şi cel mai extins portofoliu de birouri deţinut de antreprenori români, în valoare de peste 800 mil. euro, fiind vorba de clădiri care găzduiesc peste 35.000 de corporatişti. Iar dincolo de asta, ei au continuat să investească în companii-cheie din econo­mie şi în alte businessuri antreprenoriale, precum Farmacia Tei. „Astăzi, am atins stadiul în care ne permitem să visăm cu ochii deschişi. Visuri cu capital de risc, extinderi geografice ambiţioase şi diversificare. Insomniile sunt preluate cu sete de noua generaţie. Iar noi suntem norocoşi că îşi doresc să se implice şi să continue să viseze“, spune Dragoş Pavăl.

Mai mult, deja în top management îşi fac loc cei din noua generaţie. Karina Pavăl este fiica lui Dragoş Pavăl. Ea s-a născut în septembrie 1993 la Bacău. A studiat la Londra, întâi la Queen Mary University of London şi apoi la University of Cambridge, unde a absolvit un master în finanţe şi real estate. După termina­rea studiilor, s-a întors în România, pentru a se implica în businessul familiei. Prima menţiune a Karinei Pavăl într-o tranzacţie a fost în comunicatul emis după achiziţia portofoliului de birouri al CA Immo contra sumei de 377 mil. euro, valoare-record pentru piaţa locală. Karina Pavăl, vicepreşedinte al Pavăl Holding, într-un comunicat al avocaţilor de la KPMG Legal-Toncescu, declara după parafarea tranzacţiei în 2022 că „prin această achiziţie reconfirmăm încrederea noastră în potenţialul pe termen lung al sectorului imobiliar, securizând clădiri performante de birouri, de clasa A, în locaţii ireplicabile din Capitală. În plus, ne bucurăm să preluăm şi echipa locală de management, o echipă bine sudată şi experimentată, care va continua să asigure succesul acestui portofoliu (...).“ Prin achiziţia portofoliului respectiv, Pavăl Holding a consolidat puternic prezenţa românilor pe piaţa locală de birouri, care până atunci era puternic dominată de fonduri internaţionale. Dacă până de curând cel mai mare proprietar român de birouri de pe plan local era Liviu Tudor, care deţine West Gate şi Yunity, cu un total de 150.000 mp, acum fraţii Pavăl au trecut de borna de 350.000 mp cu noile achiziţii din 2022. „Viitorul businessului va fi plămădit cu grijă de către generaţia următoare. Copiii mei, Karina şi Darius, s-au alăturat deja echipei noastre, aducând cu ei un suflu proaspăt, o viziune îndrăzneaţă şi ambiţioasă, fundamentate pe competenţe dezvoltate în instituţii de învăţământ de prestigiu din străinătate. Sunt foarte implicaţi în tot ceea ce fac, foarte dornici să înveţe şi abundă în potenţial. Toţi tinerii din cadrul companiei onorează istoria şi îmbrăţişează aceleaşi valori care stau la temelia afacerii noastre. Cu încredere fermă în abilităţile lor, avem în vedere extinderea businessului în afara graniţelor României în următorii ani, direcţie în care am făcut deja primii paşi, păstrând totodată spiritul inovator şi principiile etice care ne-au definit şi

ne-au călăuzit întotdeauna. Cu toate acestea, angajamentul nostru în România va rămâne acelaşi, continuând cu iniţiative de bine pentru comunitate şi investiţii care să contribuie la dezvoltarea ţării noastre“, a subliniat Dragoş Pavăl. Cea mai recentă investiţie coordonată de Karina Pavăl a fost cea prin care grupul lituanian Apex Alliance şi Pavăl Holding au achiziţionat Grand Hotel Gardone, un hotel inaugurat în anul 1884 pe malul lacului italian Garda. Cele două părţi au anunţat un plan de investiţii de 45 mil. euro în lucrări de renovare şi restaurare care vor începe în 2024.

Momente-cheieb în istoria Dedeman

1992 Se deschide primul magazin în Bacău, pe o suprafaţă de 16 mp, într-un spaţiu închiriat.

2003 este anul când a fost inaugurat la Suceava primul magazin Dedeman de mari dimensiuni – 3.300 mp. În 2015 acesta a fost înlocuit de formatul nou, pe o suprafaţă de 13.500 mp.

2009 este anul când a fost inaugurat primul magazin din Bucureşti, pe Şos. Giurgiului, şi al 13-lea al reţelei la nivel naţional. Investiţia a fost de 12 mil. euro şi a fost primul din cele patru proiecte anunţate pentru acel an.

2011 este anul când Dedeman intră în Top 100 cele mai valoroase companii din România realizat de ZF. În 2022 valoarea ajunge la

4,4 miliarde de euro. Tot atunci compania depăşeşte pragul de 5.000 de angajaţi

2016 este anul în care Dedeman depăşeşte pragul de 1 miliard de euro cifră de afaceri cu 45 de magazine la nivel naţional. Rezultatul este anunţat la 25 de ani de la înfiinţare.

2018 Dedeman anunţă achiziţia birourilor The Bridge de la Orhideea din Capitală. Tranzacţia-record de 200 mil. euro anunţă intrarea în forţă a fraţilor Pavăl pe piaţa de office.

2020 Dedeman investeşte în Cemacon, producătorul de cărămizi, moment care marchează demararea unor noi investiţii în domeniul materialelor de construcţii

2022 Pavăl Holding cumpără birourile CA Immo din România pentru 377 mil. euro, tranzacţie record care duce portofoliul de birouri al fraţilor Pavăl la 800 mil. euro.

2023 Pavăl Holding alături de Apex Alliance cumpără Grand Hotel Gardone, de pe malul lacului italian Garda, şi demarează investiţiile internaţionale.

2023 Dedeman a ajuns la o reţea formată din 60 de magazine, cele mai recente inaugurări fiind la Braşov şi Bârlad. Şapte dintre aceste unităţi de vânzare se află în Bucureşti. Numărul mediu de angajaţi care au lucrat pentru compania din Bacău în 2022 a fost 12.245, cu 300 mai mulţi faţă de anul precedent.

Tot împreună au intrat în business şi Adrian şi Neculai Mihai, doi fraţi din judeţul Vrancea, care astăzi deţin împreună cu prietenul lor din copilărie, Felix Pătrăşcanu, FAN Courier, liderul pieţei de curie­rat. „E un avantaj când eşti în business cu cineva pe care îl cunoşti, în care ai încredere şi cu care îţi poţi exprima părerile liber. Eu cu fratele meu discutăm liber despre business oriunde ne întâlnim, mai puţin atunci când suntem cu familia, pentru că nu vrem să-i plictisim pe ceilalţi. Discutăm tot timpul despre planuri de viitor, despre strategii. Iar toţi trei – eu, fratele meu Nicolae şi Felix – ne înţelegem foarte bine, deşi este normal ca la unele discuţii să avem păreri contradictorii”, a povestit anterior pentru Business Magazin Adrian Mihai. Antreprenorul, alături de fratele său şi Felix Pătraşcanu au pus pe picioare FAN Courier în 1998, pornind pe drumul afacerilor cu autoturismele Dacia personale. De altfel, Marius Ştefan, unul dintre fondatorii companiei de închirieri de maşini Autonom, afacere care a avut o evoluţie considerabilă în ultimii ani, spune că relaţia cu fratele său Dan, alături de care a început această afacere, a fost excelentă atunci când erau copii. „Mai rar vezi doi fraţi care nu se bat nici măcar in joacă. Sunt convins că relaţia bună de mici a ajutat mult la modul în care comunicăm şi lucrăm astăzi. Nu separăm discuţiile de familie de cele de business. Fiecare ne-am găsit echilibrul pentru ce este important pentru noi şi discutăm deschis despre orice. E un privilegiu pentru mine să pot lucra cu Dan şi preţuiesc momentele petrecute împreună”, povesteşte antreprenorul. Marius Ştefan spune că el este orientat către realizarea obiectivelor şi proiectelor pe termen scurt, iar fratele său Dan „are o gândire strategică excepţională”. Dan a lucrat în Paris timp de cinci în consultanţă strategică şi de management al proceselor pentru companii multinaţionale mari. „Suntem complementari şi nu pot îmi imaginez un partener mai potrivit. La început fiecare făcea orice ajungea la el. Pe măsura ce a crescut afacerea, am început să ieşim din partea de operaţiuni şi să ne specializăm. Acum eu mă ocup mai mult de gestiunea talentelor (HR) şi de planificare financiară. Dan e mai activ în zona de clienţi strategici şi plani­ficare de business.” Ambii antreprenori îşi petrec peste 50% din timp în afara companiei întâlnindu-se cu persoane interesante şi potenţiali parteneri de business, studiind, predând şi ajutând diverse cauze. Deşi s-a ajuns la 30 de ani de capitalism, puţine afaceri româneşti au ajuns să fie predate celei de-a doua generaţii, mulţi antreprenori preferând să-şi vândă businessul. Afaceri precum Cris-Tim (mezeluri), Avincis (vinuri) sau Transavia (carne de pui) au ajuns la a doua generaţie, părinţii făcând un uşor pas în spate şi lăsând dezvoltarea businessurilor pe umerii copiilor. Însă divergenţe apar şi între membrii noii generaţii. „În cadrul businessului nu ne comportăm ca familie. Fiecare răspunde de rezultatele lui şi este tratat ca un manager. Sigur, nu este uşor, pentru că suntem două generaţii diferite, lucrăm diferit, gândim diferit, avem alte viziuni asupra viitorului şi poate de multe ori apar şi scântei din cauza asta, dar sunt scântei constructive. Noi am reuşit să ne sudăm familia, să lucrăm foarte bine ca o echipă şi asta se vede şi în business”, povestea anterior Radu Timiş JR, CEO al grupului Cris-Tim. El a preluat în octombrie 2019 funcţia de CEO al grupului, în timp ce tatăl său a rămas în continuare preşedinte al Cris-Tim. El spunea că la mesele de familie nu se vorbeşte niciodată de business. Planificarea succesiunii este o modalitate de a pune baze solide pentru viitor, de a identifica noi modalităţi de dezvoltare şi de creştere a afacerii. De exemplu, implicarea membrilor de familie din generaţia următoare, care au cunoştinţe digitale sau de sustena­bilitate, ar putea duce la transformarea afacerilor atât de necesară pentru a supravieţui în viitor. O succesiune fără probleme, gândită până la cel mai mic detaliu, este o garanţie că viitorul familiei şi al companiei este şi va fi stabil. Procesul nu se concentrează doar pe simpla transmitere a proprietăţii către următoarea generaţie sau pe asigurarea averii prin stabilirea unei structuri juridice adecvate, ci acoperă stabilirea unor reguli de comunicare, instituirea unei guvernanţe familiale adecvate şi transmiterea cunoştinţelor, a experienţei şi a valorilor către generaţia tânără. Pe de altă parte decizia de a vinde afacerea poate fi luată atunci când aceasta trebuie să treacă la alt nivel de dezvoltare, iar proprietarii nu au posibilitatea de a finanţa investiţiile necesare sau au nevoie de un partener strategic în acest scop.  

Fan Courier continuă creşterea

FAN Courier, liderul pieţei de curierat, a încheiat anul 2022 cu afaceri de 1,1 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior, în pofida unui an dificil marcat de război şi inflaţie. Creşterea costurilor în piaţă s-a putut observa şi în cazul companiei de curierat, care şi-a redus la mai bine de jumătate profitul net până la 71 milioane lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. În 2022, compania a realizat investiţii totale de 31 milioane euro în deschiderea hubului de la Cluj, în proiectul privind hubul de la Braşov, care continuă şi anul acesta, în lansarea reţelei de lockere şi în digitalizare. Compania operează şi în Republica Moldova, acolo unde a intrat în noiembrie 2021, fiind prima piaţă pe care o atacă peste graniţe. Cu toate că războiul a afectat activitatea companiei în ţara vecină, FAN Courier îşi propune să ajungă liderul pieţei de curierat din Republica Moldova. Felix Pătrăşcanu, unul din cei trei fondatori ai FAN Courier, a spus recent că după terminarea războiului din Ucraina, atât România, cât şi Republica Moldova vor fi huburi pentru reconstrucţia Ucrainei, ceea ce ar putea fi o oportunitate pentru business.

Importanţa finanţării

De altfel, Autonom s-a împrumutat cu 20 mil. euro de la bursa de la bucureşti în decembrie 2019, aceasta fiind cea mai mare emisiune de obligaţiuni a unei companii antreprenoriale din acel an. Marius şi Dan Ştefan consideră că antreprenoriatul poate deveni adevăratul motor al economiei locale, iar companiile româneşti pot avea un rol fundamental în reducerea şomajului şi în temperarea recesiunii, dar pentru ca acest lucru să se întâmple sectorul trebuie să fie sprijinit, în contextul în care una dintre cele mai mari provocări pentru antreprenori în acest moment o constituie obţinerea accesului la finanţare şi menţinerea lichidităţii.