Businessurile realizate de fraţi au „născut”  lideri de piaţă în domenii cheie în România. Dedeman, businessul fondat de Dragoş şi Adrian Pavăl, este cea mai mare companie antreprenorială din România. Exemplul FAN Courier, liderul pieţei de curierat, al fraţilor Adrian şi Neculai Mihai, care au intrat în business cu prietenul lor din copilărie, este la fel de cunoscut. Autonom, compania fraţilor Marius şi Dan Ştefan, nu doar că a ajuns cel mai important nume din rent a car şi leasing operaţional, dar a depăşit nume grele din domeniu. Iar lista continuă. Cum au reuşit fraţii-antreprenori să creeze strategii de business mai puternice decât ale multinaţionalelor?

Dedeman, FAN Courier, Elis Pavaje, Autonom, Electrogrup sau European Food & Drinks sunt doar câteva exemple din businessul românesc unde fraţii fac afaceri de milioane de euro cot la cot. „În Europa, în special în ţări precum Germania sau Elveţia, afacerile de familie au câteva particularităţi, de unde afacerile de familie româneşti au de unde să înveţe. De ce să înveţe?

Deoarece abia acum se întâmplă schimbul de generaţii - după 35 de ani de la Revoluţie, când afacerile de familie au putut fi înfiinţate pe teritoriul României”, explică dr. Adriana Cioca, managing director la Artemis România. Ea a lucrat atât pentru afacerile de familie din România şi străinătate, cât şi pentru companiile listate la bursă. Observă că printre avantajele afacerilor de acest tip se numără procesul scurt de decizie, strategia definită pe termen scurt şi lung, orientarea către inovaţie, reinvestirea continuă a profitului şi planul de succesiune discutat, în caz că ceva imprevizibil se întâmplă, ca procesul decizional în cadrul afacerii de familie să nu fie afectat, dar şi independenţa financiară faţă de bănci sau poziţia fermă în negocierile cu furnizori şi clienţi.

Care sunt dezavantajele? Uneori nepregătirea generaţiei tinere privind indus­tria în care activează afacerea de familie, părerea sceptică a proprietarilor cu privire la deschiderea către digitalizare sau alte noi tehnologii, managerii externi nu sunt acceptaţi de familie, deoarece nu ştiu valorile şi cultura familiei, uneori deciziile se iau mult prea repede, fără implicarea departamentului de risc şi nu întotdeauna toţi membrii familiei sunt implicaţi în procesul de decizie.

Aceste caracteristici ţin însă mai ales de afacerile de familie vechi, cu tradiţie, din Europa de Vest, de unde antreprenorii români pot învăţa. Dr. Adriana Cioca este managing director la Artemis România, are 18 ani de experienţă în management fiind expert în negocieri: „Procesul decizional în cadrul afacerilor de familie” este cercetarea sa care s-a întins pe patru ţări, Elveţia, Austria, Germania şi România, pe care a finalizat-o cu summa cum laude.

După ’90, atunci când antreprenoriatul a început să prindă aripi şi în România, teama de necunoscutul din business era şi mai mare, astfel explicându-se faptul că la acea vreme au fost puse pe picioare businessuri care dăinuiesc şi astăzi.

Ecosistemul afacerilor de familie din România este încă tânăr, majoritatea companiilor fiind la prima generaţie şi doar o mică parte la a doua generaţie, comparativ cu alte state din Europa Centrală şi de Est sau de la nivel global. Într-un mediu economic în schimbare rapidă şi cu multe incertitudini, antreprenorii români dovedesc agilitate şi rezilienţă, reuşind să-şi dezvolte afacerile şi să aducă valoare în economie şi societate, având obiectivul de a construi o moştenire pentru generaţiile următoare.

Care sunt provocările cu care se confruntă antreprenorii implicaţi în afaceri de familie, cum le depăşesc şi care le sunt planurile de viitor reiese din sondajul Family Business Survey, realizat de PwC în rândul afacerilor de familie din întreaga lume, la fiecare doi ani. În cadrul sondajului din 2023 au fost efectuate 2.043 de interviuri cu afaceri de familie din 82 de ţări la nivel mondial, printre care şi România. „Afacerile de familie din România îşi dovedesc agilitatea şi capacitatea de a creşte chiar şi într-un context dificil, cu crize multiple şi incertitudini. În condiţiile în care economia României a crescut în comparaţie cu anii precedenţi şi este mai mare decât la nivel global, priorităţile companiilor româneşti în următorii doi ani sunt diferite de cele la nivel global.

Pentru companiile locale contează creşterea loialităţii clienţilor şi introducerea de noi produse şi servicii, ambele peste media globală, pentru care priorităţile sunt să-şi protejeze activitatea de bază, să acopere costurile şi să supravieţuiască incertitudinilor macroeconomice”, spune Dinu Bumbăcea, country managing partner, PwC Romania. Pentru ca afacerile de familie din România să construiască încredere nu mai este suficient doar să facă ajustările necesare în cadrul modelului de business, ci trebuie, de asemenea, să comunice eforturile lor şi să le facă vizibile părţilor interesate relevante – membrii familiei, angajaţii, clienţii şi, la fel de important, opinia publică. Cele mai multe afaceri de familie din România au avut o performanţă solidă în ultimul an financiar şi se aşteaptă la o evoluţie similară în următorii doi ani, explică oficialii de la PwC.

În România ecosistemul afacerilor de familie este încă tânăr, majoritatea companiilor fiind la prima generaţie şi doar o mică parte dintre ele făcând transferul la a doua generaţie, comparativ cu alte state din Europa Centrală şi de Est sau de la nivel global unde există afaceri de familie care au ajuns la a treia sau a patra generaţie.

Cel mai bine cunoscut exemplu în acest sens este compania Dedeman din Bacău, afa­cere clădită de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl la începutul anilor ’90, care în prezent este cel mai mare business deţinut de români. De aproape 30 de ani, fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl pariază pe dezvoltare. Au investit în bricolaj, mizând pe dorinţa românilor de a-şi renova şi construi noi locuinţe, şi apoi, au investit mai departe, devenind cel mai mare proprietar român de clădiri de birouri. Investiţiile lor nu s-au oprit aici, cumpărând participaţii – mai mari sau mai mici - şi în companii precum Promateris, Alro Slatina, Transelectrica, Purcari, Cemacon sau Farmacia Tei. Ce urmează?  „Avem în plan să ne continuăm extinderea la nivel naţional şi regional, menţinând acelaşi set de valori după care ne-am ghidat până în prezent şi implicându-i pe membrii tineri ai familiei noastre în toate activităţile grupului.“ Dedeman a devenit sinonim cu conceptul de bricolaj în România în ultimii 30 de ani, pe măsură ce reţeaua pornită în Bacău s-a extins la nivel naţional.

Povestea fraţilor Pavăl - Dragoş şi Adrian - a început însă în primii ani după Revo­luţie, când au pornit afacerea de la zero. A durat circa un deceniu până au ajuns la formatul actual de magazin. În 1995, ei au deschis primul magazin de bricolaj de mari dimensiuni, dar prima unitate modernă a fost inaugurată la Suceava, în 2003, pentru ca şase ani mai târziu cei doi antreprenori să intre şi pe piaţa din Bucureşti, pe Şoseaua Giurgiului.

Între timp, Dedeman a reuşit să ajungă, în 2023, la aproape 30 de ani de la fondarea businessului, la o reţea de circa 60 de magazine, timp în care companii străine precum Praktiker, Bricostore, BauMax sau OBI au intrat şi ieşit de pe piaţa locală.

„În urmă cu 25 de ani, Dedeman era o reţea formată din şapte micromagazine localizate în Bacău. În acea perioadă, începuse să ni se contureze pentru prima oară în minte aspiraţia de a trece graniţele oraşului nostru şi de a deschide un magazin în Roman. Cred că pe atunci nici nu îndrăzneam să visăm aşa departe şi să proiectăm un viitor atât de promiţător pentru Dedeman. Cu toate acestea, ştiam că avem ambiţie, idei bune şi hotărâre şi că prinseserăm un moment extrem de favorabil în perioada în care am pus bazele companiei“, povesteşte astăzi Dragoş Pavăl. În 2015, pentru prima dată, cea mai mare companie antreprenorială din România – Dedeman Bacău – depăşea ca rulaj cea mai mare companie controlată de stat – Electrica Furnizare.

De atunci au trecut opt ani. Iar astăzi, retailerul de bricolaj este în continuare, de departe, cel mai mare business antreprenorial din România, cu peste 11 miliarde de lei cifră de afaceri în 2022. Mai mult, este în top 20 cele mai mari firme din economie. În ceea ce priveşte Dedeman, mai departe miza o constituie continuarea expansiunii. Deşi este în top jucători regionali, Dedeman nu are niciun magazin în afara graniţelor României. „Avem în plan să ne continuăm extinderea la nivel naţional şi regional, menţinând acelaşi set de valori după care ne-am ghidat până în prezent şi implicându-i pe membrii tineri ai familiei noastre în toate activităţile grupului. Suntem ferm convinşi că această abordare ne va oferi premisele necesare pentru a menţine traiectoria ascendentă pe care am parcurs-o până în acest moment“, explică Dragoş Pavăl. Dar drumul de până acum, spre businessul de peste 2,2 miliarde de euro, nu a fost lipsit de provocări. Ba din contră, au existat mai multe perioade cu probleme, cele mai mari fiind înregistrate în a doua parte a anilor ’90, când inflaţia galopantă ridica foarte mari obstacole tuturor din mediul local de afaceri, iar leul se devaloriza zi după zi. Pe de altă parte, el explică faptul că tocmai lecţiile învăţate în 1997 au dus la accelerarea investiţiilor în următoarea criză - cea din 2009-2010, Dedeman mizând pe dezvoltare şi expansiune, în timp ce alţii restrângeau activitatea.

CITITI MATERILAUL INTEGRAL AICI