Piaţa muncii din România traversează o perioadă de schimbări rapide, marcate de factori economici, tehnologici şi sociali care influenţează atât comportamentul candidaţilor, cât şi strategiile angajatorilor. Cine va ieşi câştigător în acest context – angajatorii, care se confruntă cu deficit de talente şi provocări legate de retenţie, sau angajaţii, care îşi negociază poziţia într-un climat economic complex? Bogdan Badea, CEO eJobs, şi Costin Tudor, CEO Undelucram.ro, au discutat faţă în faţă despre principalele tendinţe ale pieţei în cadrul evenimentului recent top angajatori Undelucram.ro.

Scăderea numărului de locuri de muncă disponibile, însoţită însă de o creştere semnificativă a aplicărilor şi a interesului candidaţilor, este principalul fenomen observat de cei doi executivi, care au la îndemână informaţii atât despre comportamentul angajatorilor, cât şi al angajaţilor. Bogdan Badea, CEO-ul eJobs, a subliniat că „în 2024, numărul locurilor de muncă publicate pe platforma eJobs a scăzut cu 10% faţă de 2023, ajungând la aproximativ 290.000. Cu toate acestea, numărul aplicărilor a crescut, iar cel mai alarmant indicator este creşterea cu 20% a numărului de CV-uri noi.

” Această cifră, spune el, reflectă mai degrabă o nevoie acută a candidaţilor de a-şi găsi un loc de muncă decât un semn de entuziasm profesional: „Oamenii nu îşi refac CV-urile din plictiseală, ci pentru că sunt obligaţi de circumstanţe să-şi caute noi oportunităţi.” Costin Tudor, CEO şi fondator al platformei Undelucram.ro, a indicat o tendinţă similară pe această platformă, ale cărei accesări au crescut cu 21%, iar numărul recenziilor şi evaluărilor angajatorilor a înregistrat o creştere de 17%. „Am observat un comportament interesant: utilizatorii platformei noastre au început să petreacă mai mult timp analizând informaţiile despre angajatori, citind recenzii şi comparând ofertele. Practic, lumea a mai dat un click în plus, ceea ce ne arată că deciziile legate de carieră devin din ce în ce mai bine fundamentate.” Cu toate acestea, există un semn clar de nemulţumire generală în rândul angajaţilor, pe care Costin Tudor l-a rezumat astfel: „Gradul de recomandare al angajatorilor a scăzut în 2024, iar foştii angajaţi sunt mult mai vocali în a-şi exprima nemulţumirile decât cei care încă lucrează în companie. Este un semnal de alarmă pentru angajatori, care trebuie să devină mai transparenţi şi să investească în cultura organizaţională.”

De la creşterea interesului pentru transparenţa salarială şi flexibilitate, până la implicarea mai timpurie a tinerilor şi transformările din diverse industrii, viitorul muncii pare să fie definit de competitivitate şi adaptabilitate.

Ce domenii atrag cele mai multe aplicări? Retailul, atât alimentar, cât şi nonalimentar, continuă să domine piaţa muncii. „Retailul este, fără îndoială, vedeta, atât la nivelul locurilor de muncă disponibile, cât şi al aplicărilor. Este un domeniu în expansiune, iar competiţia acerbă dintre marii retaileri îi determină să investească tot mai mult în branding şi în atragerea candidaţilor,” a explicat Costin Tudor. 

Pe de altă parte, industrii precum producţia şi telecomunicaţiile înregistrează scăderi semnificative, în special în regiunile unde companiile se confruntă cu dificultăţi economice. „Producţia este într-un declin vizibil, iar acest lucru afectează nu doar companiile, ci şi regiunile care depind de aceste industrii,” a precizat Bogdan Badea. 

Bogdan Badea, CEO, eJobs

„În prezent, doar 40% din locurile de muncă publicate pe eJobs includ salarii. Este un procent care stagnează de ani de zile şi pe care nu reuşim să-l creştem în mod semnificativ fără o reglementare legală.”

Turismul a fost un alt domeniu afectat, cu o scădere a cererii pentru angajaţi locali, companiile reorientându-se către forţă de muncă din afara Uniunii Europene. „Această reorientare este o consecinţă directă a deficitului de forţă de muncă locală calificată, dar şi a costurilor tot mai ridicate asociate cu angajaţii din România,” a adăugat Costin Tudor. Transparenţa salarială a fost un alt punct central al discuţiei, ambii lideri fiind de acord că o reglementare legală în această direcţie ar putea schimba fundamental dinamica pieţei muncii. „În prezent, doar 40% din locurile de muncă publicate pe eJobs includ salarii. Este un procent care stagnează de ani de zile şi pe care nu reuşim să-l creştem în mod semnificativ fără o reglementare legală,” a explicat Bogdan Badea. 

Costin Tudor a subliniat importanţa acestui pas, spunând că „transparenţa salarială va aduce o normalitate necesară în relaţia dintre angajatori şi angajaţi. Va elimina speculaţiile şi va permite candidaţilor să ia decizii mai informate. Totodată, va pune presiune pe companii să fie mai competitive în ceea ce priveşte pachetele salariale şi beneficiile oferite.” În ceea ce priveşte evoluţia muncii remote, aceasta continuă să scadă în ofertă, deşi interesul candidaţilor rămâne ridicat. „În 2021-2022, munca remote era vedeta pieţei muncii, dar acum asistăm la o scădere constantă a ofertei. În 2024, doar 4% dintre locurile de muncă publicate au fost pentru poziţii remote, deşi aplicările pentru aceste joburi reprezintă 14% din total,” a explicat Bogdan Badea. 

Această discrepanţă între ofertă şi cerere sugerează că flexibilitatea rămâne o prioritate pentru candidaţi, chiar dacă nu toate industriile pot susţine acest model. „Sunt industrii, precum retailul sau bankingul, unde munca remote este mai greu de implementat. Cu toate acestea, angajatorii ar trebui să găsească soluţii de compromis, cum ar fi modelele hibride, pentru a satisface cerinţele candidaţilor,” a adăugat Costin Tudor. 

Costin Tudor, fondator şi CEO, Undelucram.ro

„Gradul de recomandare al angajatorilor a scăzut în 2024, iar foştii angajaţi sunt mult mai vocali în a-şi exprima nemulţumirile decât cei care încă lucrează în companie. Este un semnal de alarmă pentru angajatori, care trebuie să devină mai transparenţi şi să investească în cultura organizaţională.”

O tendinţă notabilă în piaţa muncii ţine de creşterea implicării generaţiei Z în aceasta. „Candidaţii din categoria de vârstă 18-24 de ani sunt mai activi ca niciodată. În 2024, această categorie a ajuns la 32% din totalul candidaţilor activi, foarte aproape de categoria dominantă, 25-35 de ani,” a explicat Bogdan Badea. Această tendinţă este motivată atât de dorinţa de independenţă financiară, cât şi de nevoia de a câştiga experienţă timpurie. „Aceşti tineri sunt dornici să se implice şi să înceapă să muncească mai devreme. Totuşi, companiile trebuie să investească mai mult în formarea lor, pentru că aceştia reprezintă baza viitoarei forţe de muncă,” a adăugat Costin Tudor. 

Piaţa muncii din România în 2025 pare marcată de o serie de schimbări care impun adaptări rapide din partea angajatorilor şi candidaţilor deopotrivă. De la creşterea interesului pentru transparenţa salarială şi flexibilitate, până la implicarea mai timpurie a tinerilor şi transformările din diverse industrii, viitorul muncii pare să fie definit de competitivitate şi adaptabilitate. După cum a concluzionat Costin Tudor, „competitivitatea şi investiţia în date şi transparenţă vor determina succesul companiilor pe termen lung.”