Ana Maria Mircea s-a născut într-o familie de mici antreprenori buzoieni şi a moştenit, la rândul său, microbul antreprenoriatului, care a dat naştere unui nou business. Cum a transpus lecţiile învăţate în afacerea familiei, o carmangerie care comercializează PRODUSE-FANION din regiunea Buzăului, în noul business, un restaurant tip fine-dining, în care preparatele tradiţionale sunt reinterpretate în stil contemporan, şi din care s-a născut, de asemenea, o a doua carmangerie, destinată segmentului B2B?

„Implicarea mea în afacerile de familie a fost o călătorie antreprenorială, de la a avea la a fi.  Tatăl meu mi-a fost primul ghid, însă am ales să pornesc pe calea mea după tot ce am învăţat de la el. Am astfel ocazia să aplic propriile cunoştinţe, acumulate din mentorat, dar şi cursurile urmate în diverse academii şi şcoli internaţionale în ultimi zece ani”, povesteşte Ana Maria Mircea, fondator al restaurantului Dacia Romanian Dining, al carmangeriei Dacia Romanian Gourmet, şi fost manager în compania RoxAna. Ea a administrat şi dezvoltat până acum trei ani carmangeria RoxAna, pornită de tatăl său în anii ’90, business care a acumulat, în ultimii 5 ani, o cifră de afaceri de 14 milioane de euro, dar şi restaurantul Dacia Romanian Dining, pe care l-a deschis în 2021, şi din care s-a născut, în născut unei investiţii iniţiale de 1 milion de euro, o a doua carmangerie, axată pe segmentul B2B.

Carmangeria RoxAna, numită astfel după cele două fiice ale antreprenorului Sandu Mircea, are un portofoliu alcătuit din peste 300 de produse refrigerate şi aproape 50 de produse afumate. Cu un bon mediu de 40 de lei, carmangeria îşi vinde produsele într-un spaţiu comercial de 400 de metri pătraţi amplasat în Piaţa Centrală din Buzău şi colaborează cu un număr de 28 de furnizori. În plus, compania are propria unitate de producţie, având o medie anuală de circa 55 de tone de produse afumate şi 850 de tone de produse de carne refrigerate.

La rândul său, restaurantul, care şi-a deschis porţile în 2021, cu o investiţie iniţială de 400.000 de euro, a înregistrat venituri de 260.000 de euro în primul an de activitate, iar pentru anul în curs este estimat că va atinge o cifră de afaceri de 600.000 de euro, pentru ca în 2024 să ajungă la borna primului milion. În restaurant, care are 40 de furnizori de materie primă o suprafaţă de 400 de metri pătraţi şi o capacitate de 160 de locuri, valoarea medie a notei de plată este de 170 de lei.

Carte de vizită

Ana Maria Mircea Leu, fondator al restaurantului Dacia Romanian Dining şi al carmangeriei Dacia Romanian Gourmet

♦Œ Şi-a format pregătirea academică în cadrul Universităţii de Administrarea Afacerilor Bucureşti şi al Academiei de Studii Economice;

♦ În 2021 a deschis restaurantul Dacia Romanian Dining;

Ž♦ În paralel, administrează carmangeria RoxAna, o afacere pornită de tatăl său în anii ’90, precum şi o a doua carmangerie, axată pe segmentul B2B;

♦ Este antreprenor, life coach şi business mentor acreditat de Academia Cristian şi Florina Oneţiu;

♦ Printre pasiunile sale se numără wellbeingul şi moda, dar mai ales zona de educaţie şi dezvoltare continua. De asemenea, practica hipnoterapia şi alte servicii holistice în domeniul sănătăţii complementare, atunci când agenda îi permite;

‘♦ Are şi o colecţie de modă pentru femei inspirată din stilul eclectic al poporului român, care a avut cereri din Asia şi Milano, colecţie care se regăseşte expusă în restaurant.

Calea bătătorită. Întrebată dacă a simţit sau nu presiunea de a duce mai departe businessul părinţilor, Ana Maria Mircea ne-a împărtăşit că a simţit, într-adevăr, responsabilitatea de a continuă tradiţia familiei, dar în timp a transformat-o într-o oportunitate de a implementa propria viziune între inovaţie şi tradiţie pentru a crea un brand tânăr, dar puternic, şi mai ales, 100% românesc. „Toate provocările alături de familia mea mi-au oferit şansa de a dezvolta propriile mele abilităţi într-un mediu antreprenorial real şi provocator, validând astfel propria mea identitate.” Potrivit ei, rolul său în afacerile familiei a fost unul de evoluţie şi transformare, „îndreptându-mă spre o perspectivă antreprenorială mai profundă şi sustenabilă, cu un accent pe dezvoltarea afacerilor scalabile, inovatoare, cât şi către venit pasiv şi investiţii”.

Cât despre lecţiile învăţate în familia de antreprenori în care a crescut, cea mai importantă susţine că a fost aceea de a avea încredere în propria viziune de afaceri dar şi de viaţă, atunci când cei din jurul său nu au putut să-i acorde credit. „Adaptabilitatea, rezilienţa şi munca constantă implementând educaţia acumulată mi-au adus rezultate în timp.” Antreprenoarea consideră că succesul din afaceri are nevoie de un stil de viaţă sănătos şi un echilibru în viaţa de familie pentru a te putea bucura de recompensele generate. „Este foarte important să ne cunoaştem viziunea vieţii pe termen lung, bazată pe valori solide, firul roşu personal, astfel încât să nu confundăm afacerea sau afacerile, cu scopul vieţii noastre, ci să reprezinte doar una din căile prin care ajungem la el.”

Gestionarea afacerilor de familie, mai spune ea, implică provocări unice, pe care, personal, le-a abordat prin comunicare eficientă şi respect reciproc, răbdare, empatie, dar mai ales prin căutarea soluţiilor astfel încât să îşi atingă obiectivele alături de echipă şi să înveţe împreună lecţiile necesare. „Diferenţa de perspective între generaţii este firească, ţine doar de abilităţile noastre cum reuşim să le folosim în favoarea noastră şi să ne respectăm rolurile fiecăruia. Este vital, cred eu, să învăţăm să ne completăm, în viaţă şi afaceri, punctele forţe şi punctele slabe, să nu lucrăm din competiţie sau din nevoia de a demonstra, de a fi apreciat, pentru că atunci obiectivul afacerii va avea de suferit şi cu siguranţă şi echipa implicată în acest proces greoi, neplăcut.”

Calea nouă. Experienţa din carmangeria familiei a ajutat-o şi a făcut-o să aprecieze foarte mult produsul tradiţional atestat, produsul curat, românesc, iar mai apoi, să descopere o piaţă neexploatată din punct de vedere gastronomic, turistic, dar şi cultural în industria HoReCa. „Am călătorit foarte mult în afara ţării şi am observat această tendinţă în creştere a pieţei, a turiştilor care caută experienţe gastronomice locale, unele chiar rafinate, şi în România. Provocarea a fost să aduc produsul tradiţional românesc într-un mod contemporan, adaptat şi aliniat marilor branduri de lux internaţionale din HoReCa. Am studiat foarte mult şi am adus acasă tot ce am învăţat, transpunând aceste cunoştinţe în brandul Dacia Romanian Dining.”

„Eşecul este o parte naturală a procesului de învăţare şi trebuie să fie văzut ca o oportunitate de creştere şi dezvoltare.”

Pornirea restaurantului a fost inspirată astfel de dorinţa de a oferi o experienţă culinară autentică şi de calitate, reflectând bogăţia culturii şi tradiţiilor româneşti. „Am avut viziunea de a rafina un preparat pornit de la produsul tradiţional atestat, o experienţă similară celor de stele Michelin, care să aibă la bază AND gastronomic al ţării. Misiunea mea în acest business este să ridic produsul românesc acolo unde îi este locul, la rang de artă culinară. Cred cu tărie că România şi noi, românii, merităm şi putem.”

Inspiraţia în business a găsit-o, deopotrivă, atât în cultura şi arta României, cât şi în piese de teatru, romane, opere din perioada interbelică, din vechiul Bucureşti – micul Paris, precum şi din folclorul românesc. „După cum bine ştim Buzăul este patria Cârnaţilor de Pleşcoi şi Babicului de Buzău, aşa că am pus în valoare povestea locului. Am decis să promovăm turismul gastronomic cât şi Geoparcul Ţinutul Buzăului, care a fost recunoscut ca patrimoniu UNESCO. Astfel am fost inspirată să creez preparate trecute drept geoproduse în meniu, din aceste zone ce reprezintă inima turismului buzoian – Foie Gras Babele de la Ulmet – Trovani, friptura Focurile Vii sau peştele în crustă de sare – Munţii de Sare din Lopătari. Mi-am dorit foarte mult să valorific resursele şi bogăţiile locale, împletind inovaţia şi tradiţia.”

Una dintre cele mai dificile perioade recunoaşte că a fost pandemia, când s-a văzut nevoită se se adapteze şi să inoveze pentru a asigura continuitatea afacerilor. „A fost o perioadă de învăţare şi creştere, în ciuda provocărilor. Adaptabilitatea şi rezilienţa au fost atuurile noastre, cu focus pe menţinerea echipei motivate, cât şi pe dezvoltarea continuă a afacerilor.”

„Este foarte important să ne cunoaştem viziunea vieţii pe termen lung, bazată pe valori solide, firul roşu personal, astfel încât să nu confundăm afacerea sau afacerile, cu scopul vieţii noastre, ci să reprezinte doar una din căile prin care ajungem la el.”

Pentru a avea o pregătire adecvată în lansarea noului business, antreprenoarea spune că a investit semnificativ în formarea unei echipe de profesionişti şi în dezvoltarea unui concept culinar unic, care să reflecte corect calitatea şi diversitatea bucătăriei româneşti. „Am urmat cele mai bune cursuri în domeniul culinar, avem Paşaportul Bucătăriei Franţuzeşti Escoffier în Casa Dacia, atât eu cât şi colegii mei. Am fost nevoită să adopt mai multe roluri în această afacere pentru ca ea să se dezvolte cu adevărat iar eu să devin bucătar cu studii, tocmai pentru a înţelege cum să transpun viziunea unui preparat în realitate.”

Preparate tradiţionale B2B şi B2C. Când vine vorba de profilul clienţilor celor două afaceri, acesta e diferit pentru fiecare în parte. „Când vorbim de afacerea de familie de bază, fiind situată în piaţă centrală a oraşului, Carmangeria RoxAna s-a adresat preponderent consumatorului cu venituri mici şi medii, pe alocuri şi cu venituri mari, mai ales că după renovarea locaţiei a devenit lider de piaţă pe calitate şi trendsetter. În cea de-a doua carmangerie – Dacia Romanian Gourmet, un brand distilat din restaurant – ne adresăm segmentului B2B – reţelele de distribuţie naţională şi internaţională. Noua carmangerie se situează în arealul Pleşcoi şi este în plină dezvoltare şi investiţie.”

În schimb, oaspeţii restaurantului Dacia Romanian Dining sunt antreprenori, familii, iubitori de cultură, dar şi turistul român, străin, atât în tranzit cât şi în căutare de experienţe grastronomice locale unice. „Clienţii restaurantului Dacia Romanian Dining aşteaptă nu doar mâncare de calitate, ci şi servicii excepţionale, un mediu plăcut şi o experienţă de brand completă, cu care i-am obişnuit, o conexiune cu tradiţiile româneşti, prezentate într-o manieră modernă şi inovatoare.” De curând povesteşte că a lansat şi franciza Bizz Club Buzău, comunitatea oamenilor de succes din oraş, fondată de Călin Iepure şi Laszlo Fodor. „Împreună am pus bazele unui club de business bazat pe networking, sprijin reciproc şi educaţie acasă la noi.”

În carmangerie, produsele tradiţionale şi cele artizanale sunt cele mai cerute. „Am ţinut încă de la început foarte mult la reţeta curată a produselor, fără conservanţi, fără aditivi sau coloranţi. A fost o muncă asiduă de câteva luni la începutul dezvoltării liniei de produse tradiţionale. Cele mai vândute sunt, bineînţeles, Babicul de Buzău, Cârnaţii de Pleşcoi, dar şi toba, pastrama de curcan, şunca afumată.” În restaurant, mâncărurile inovatoare şi de sezon sunt preferatele clienţilor, printre preparatele diferenţiatoare numărându-se, de pildă, Tăiţeii Meşteşugiţi cu Babic de Buzău şi Pituşca de Buzău, ori cocktailul cu vişinată, ca desert. „Au avut succes, de asemenea, preparatele rafinate, pentru diverse ocazii – de la sărbători în familie la întâlniri de afaceri, evenimente corporate, iar pentru evenimente speciale oaspeţii noştri au aleg experienţa Chef Table sau Tasting Meniu cu produsul local,  cină VIP.” De altfel, adaugă Ana Maria Mircea, întreg meniul a fost conceput astfel încât să aibă producători locali pentru fructe şi legume, fermieri locali de la Cooperativa Agricolă, carne de la carmangeria familiei cât şi ingrediente bio, organice, de la parteneri precum Bio Logistic şi Life Care. „Sănătatea este o valoare aflată la temelia afacerii noastre şi am ţinut foarte mult la acest aspect - să descoperim o reţeta curată, fără aditivi, conservanţi, coloranţi sau potenţiatori de gust, astfel încât produsul să arate bine, să fie gustos şi să aibă un termen de valabilitate de 14 zile, respectiv 30 de zile la produsele crud uscate. Carmangeria noastră a avut acest principiu foarte sănătos de a achiziţiona carne doar din ferme româneşti, produsele atât din carmangerie cât şi din restaurant fiind exclusiv din carne românească.”

„Afacerile, dacă nu sunt construite pe baze solide, nu pot să muncească pentru noi şi vom fi mereu într-un cerc vicios, greu de oprit odată început şi setat în acest mod.”

La capitolul tendinţe, antreprenoarea notează că se observă o creştere a interesului pentru produse tradiţionale şi de calitate, iar clienţii sunt din ce în ce mai conştienţi de importanţa sustenabilităţii şi a originii produselor.

Ana Maria Mircea mai spune că, deşi există o cerere în creştere şi pentru opţiuni vegetariene/vegane, produsele tradiţionale din carne rămân populare. „Ne adaptăm oferind opţiuni variate pentru toate gusturile. Am dezvoltat, de exemplu, un meniu separat special pentru femei, cu mai puţine calorii, cu produse din peşte, de la burgeri la cârnaţi din peşte. Oferim clientelor noastre şi un test pentru a descoperi ce tip de tipologie au cât şi recomandările specifice ştiinţei indiene ayurvedice pentru fiecare tipologie aparate. Am adus această cunoaştere din Bali, după mentorarea de care eu însămi am avut parte.”

Babicul de Buzău, peste hotare. Pe viitor, antreprenoarea are planuri de extindere în noi pieţe şi sectoare, „păstrând un accent pe calitate şi sustenabilitate”. Astfel, în paralel cu finalizarea noii carmangerii Dacia Romanian Gourmet, are în vedere distribuţia naţională şi internaţională, „unde vom pune în valoare tezaurul şi moştenirea locală, Babicul de Buzău, produsul emblematic al Buzăului, ce face parte din comorile contemporane ale regiunii”.

Următoarele locaţii vor fi alese strategic pentru a aduce valoare comunităţilor locale şi pentru a extinde accesul la produsele şi serviciile companiei. Compania se concentrează pe zone cu potenţial ridicat şi interes pentru cultură şi gastronomia românească. „Am construit încă de la început un brand şi o afacere cu potenţial scalabil şi francizabil. Considerăm că lucrurile se construiesc pas cu pas, sustenabil, la momentul potivit. Obiectivul nostru a fost să dezvoltăm un grup de societăţi sub cupola aceluiaşi brand românesc sustenabil. Caietul de franciză este construit astfel încât să poată livra şi produsele diferentatoare ale locaţiei către celelalte francize. Analizăm, de asemenea, şi posibilităţile de francizare şi extindere internaţională, vizând pieţe unde valorile şi produsele noastre pot fi bine primite şi unde putem promova gastronomia tradiţională.” Cereri de francizare, spune ea, au tot avut, însă în ciuda faptului că a existatdeschidere spre acest pas, carmangeria a produs artizanal doar pe plan local până acum. „Tocmai pentru că a existat de la an la an o cerere în creştere am luat decizia dezvoltării unui brand nou dedicat exportului. La toate târgurile internaţionale de profil am promovat produsele locale şi valorile noastre.”

În prezent, antreprenoarea spune că sunt concentraţi pe creşterea şi dezvoltarea continuă a afacerilor, însă „viziunea noastră pe termen lung include posibilitatea de a transmite afacerile următoarei generaţii, continuând astfel tradiţia şi spiritul antreprenorial al familiei”.

„Gestionarea afacerilor de familie implică provocări unice. (…) Diferenţa de perspective între generaţii este firească, ţine doar de abilităţile noastre cum reuşim să le folosim în favoarea noastră şi să ne respectăm rolurile fiecăruia. Este vital, cred eu, să învăţăm să ne completăm, în viaţă şi afaceri, punctele forţe şi punctele slabe, să nu lucrăm din competiţie sau din nevoia de a demonstra, de a fi apreciat.”

Antreprenoriat pe toc. Despre modul în care gestionează rolul de antreprenor, Ana Maria Mircea spune că antreprenoriatul reprezintă o zonă foarte frumoasă şi de cercetare în ultimii zece ani. „Am căutat să înţeleg cum este sănătos să lucrez ca şi antreprenor-femeie încât să-mi pot menţine natură feminină dar şi să reuşesc să îmi desăvârşesc personalitatea prin cariera mea, să dobândesc cât mai multe competenţe şi abilităţi care să-mi permită să manifest în toate ariile din roata vieţii. Atât eu cât şi familia mea şi ne-am confruntat  cu un comportament la limită între dependenţa de muncă şi realizarea personală, familială prin muncă. Afacerile, dacă nu sunt construite pe baze solide, nu pot să muncească pentru noi şi vom fi mereu într-un cerc vicios, greu de oprit odată început şi setat în acest mod. Mi-am propus să îmi fac timp şi să ofer mai mult în 2024.”

Ca lider, Ana Maria Mircea combină delegarea cu implicarea directă în deciziile importante. „Îmi menţin conectivitatea şi în concedii, dar încurajez autonomia echipei şi dezvoltarea lor continuă. Investim mult în traininguri, business coaching alături de ei, cât şi studii de specialitate.” În acest an spune că a realizat un parteneriat pe termen lung cu Virgil Mănescu, educator de etichetă şi protocol, lector asociat la Institutul Diplomatic Român,  instructor – formare – ospitalitate, despre care antreprenoarea spune că a adus valoare echipei, prin trainingul de etichetă, protocol şi bune maniere. „Acest lucru ne asigură excelenţa pe care oaspeţii noştri caută să o experimenteze, în special aerul parizian al epocii interbelice din Casa Dacia şi bunele maniere ale acelor vremuri.”

O parte importantă din munca sa a fost şi să-şi menţină echipa conectată la viziunea companiei şi să contruiască împreună un brand puternic, diferenţiat pe piaţă. Sfatul său pentru tinerii antreprenori este să fie mereu deschişi la învăţare şi să aibă curajul de a încerca noi lucruri. Eşecul, adaugă ea, este o parte naturală a procesului de învăţare şi trebuie să fie văzut ca o oportunitate de creştere şi dezvoltare. „Îi sfătuiesc să aibă rezilienţa şi răbdarea efortului disciplinat, dar mai ales să-şi caute mentori buni care să-i susţină cu instrumente smart, un plan de afaceri, o viziune puternică, un brand coerent - chei foarte importante pentru profitabilitate şi succes. În epoca contemporană o afacere are nevoie de foarte multe puncte forte ca să reuşească, piaţa este deja dezvoltată şi nu este suficient doar să ai o idee bună de afaceri şi să fii talentat.”

În încheiere, Ana Maria Mircea spune că visul său este să transforme aceste afaceri în care activează, cât şi proiectele noi, în branduri recunoscute la nivel internaţional şi să fie un model de reuşită şi inovaţie pentru antreprenorii români, în special pentru femei care îşi doresc să pornească pe această cale. „Cred cu tărie în inspiraţia brandurilor din cultura României şi în femeile din România, că îşi pot obţine autonomia, visele antreprenoriale dacă au instrumentele şi mentorarea potrivită.”