Ce le motivează? Ce le inspiră? Care sunt, până la urmă, priorităţile, ţelurile lor? Cum evaluează implicarea mediului de afaceri în societate? Şi, pentru că e cumva la ordinea zilei să ne exprimăm dorinţele şi ideile în ce priveşte parcursul României, le-am invitat la un exerciţiu de imaginaţie.

Aşa cum în poveşti un personaj poate deveni împărat pentru o zi, le-am rugat să enumere cele mai importante decizii pe care le-ar lua dacă ar fi pentru o zi preşedinte, făcând, desigur, abstracţie de faptul că o zi este prea puţin, că prerogativele primului om în stat sunt limitate, că este nevoie de mai mult decât un singur om pentru a schimba, în bine, o naţie.

Speranţa de viaţă, puterea de cumpărare, condiţiile de trai sunt doar câteva dintre capitolele la care România este codaşă. Dar în ce priveşte egalitatea şanselor între genuri, România bifează mai multe bile albe.

De pildă, doar unu din trei manageri este femeie în ţările din Uniunea Europeană. Aproape 7,3 milioane de persoane deţin poziţii manageriale în companii cu cel puţin zece angajaţi, în cadrul UE, arată datele Eurostat, 4,7 milioane dintre ei fiind bărbaţi şi 2,6 milioane fiind femei. Deşi reprezintă aproape jumătate din angajaţii din această zonă, femeile continuă să aibă un grad de reprezentare mai redus decât al bărbaţilor. În România însă, media femeilor implicate în management este de 41%, peste cea înregistrată la nivel european; în alte şapte ţări reprezentarea doamnelor în managent este mai ridicată, conform informaţiilor de la Eurostat.

În plus, femeile manager din ţările membre ale UE, câştigă cu 23,4% mai puţin decât bărbaţii; altfel spus, doamnele câştigă 77 de euro cenţi în vreme ce domnii câştigă un euro. La acest capitol, România bifează un record, femeile manager de pe plan local fiind plătite cu doar 5% mai puţin decât bărbaţii, aceasta fiind cea mai bună situaţie din toate ţările membre ale UE, mai arată Eurostat. Cele mai mari diferenţe ale salariilor între femei şi bărbaţi sunt înregistrate în Ungaria (diferenţă de 33,7%), Italia (diferenţă de 33,5%) şi Germania (diferenţă de 26,8%).

Şi chiar dacă pe plan local istoria capitalismului nu este la fel de îndelungată ca în alte ţări, româncele sunt tot mai preocupate de afaceri, arată statisticile din ultimii opt ani, care indică o tendinţă crescătoare privind implicarea în afaceri a femeilor din România. Astfel, dacă în anul 2008 s-au înregistrat aproximativ 38.000 de companii care aveau cel puţin o femeie asociat sau administrator, în anul 2016 numărul acestora a depăşit 48.000, ceea ce reprezintă 31,6% din cele 152.000 de firme nou înregistrate în România in anul 2016, potrivit unui studiu al Creditinfo, companie specializată în furnizarea produselor şi serviciilor de management al riscului comercial. „Cele mai multe afaceri existente în România funcţionează în domeniul comerţului cu amănuntul al diferitelor produse alimentare. Există aproximativ 99.000 de astfel de companii şi cele mai multe dintre aceste companii, 62%, au cel puţin o femeie în acţionariat sau management, ceea ce arată cât de importantă este componenta feminină în afacerile din România”, spune directorul general al Creditinfo România, Aurimas Kacinskas.

Deşi antreprenoriatul feminin este adesea generat de necesitate şi curaj, condiţiile de susţinere puternice – precum accesul la serviciile financiare şi uşurinţa de a face business – constituie premise ale succesului pentru afacerile deţinute de femei, conform rezultatelor primului raport Index of Women Entrepreneurs, publicat de MasterCard.

Aceste condiţii de susţinere sunt fundamentale în depăşirea celor două obstacole principale care descurajează majoritatea femeilor să devină antreprenoare: mai puţine oportunităţi pentru avansarea acestora şi prejudecăţile culturale. Între cele mai bune condiţii care sprijină femeile deţinătoare de afaceri, îndeplinite în ţările situate în fruntea clasamentului, se numără comunităţile puternice de afaceri, inclusiv la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii, guvernarea bună şi uşurinţa de a face business.