"2010 nu este cel mai bun an pentru a face business in Romania." Frank Hajdinjak, care conduce businessul de aproape 1 miliard de euro al E.ON in Romania, spune aceasta propozitie diplomat, din pozitia unui CEO expat bine scolit pe partea de comunicare.

Propozitia aceasta spusa cu un usor zambet in fata invitatilor de la "Meet the CEO" ascunde de fapt toata framantarea ultimului an, in care Frank Hajdinjak a fost prins la mijloc intr-un cerc complicat: pe de o parte sunt sefii de la München, carora le este destul de greu sa inteleaga deciziile politico-economice de la Bucuresti ("Romania este un mediu mai special, care e foarte greu de explicat germanilor") si interesele companiei destul de afectate de aceste decizii in ultimul an ("nicio o companie nu poate opera la nesfarsit in pierdere, ceva trebuie sa se intample"), pe de alta parte sunt autoritatile din Romania si modul in care acestea raspund crizei ("ce se intampla in tara de la inceputul acestui an nu e sanatos pentru nimeni, e nevoie de un mediu clar, de legislatie simpla, dar mai sunt pasi mari de facut"), iar pe de alta parte e pariul personal al CEO-ului: "E.ON Group Romania e copilul meu. Trebuie sa fie ok pana la urma".

Experienta romaneasca a lui Frank Hajdinjak il motiveaza cumva sa spuna ca afacerile grupului din Romania sunt copilul lui: a inceput sa vina in Romania din 2002, ca reprezentant al companiei in cadrul Congaz Constanta (unde E.ON Ruhrgas are 28,59% din actiuni) si CCNE Cluj-Napoca (unde controleaza 33,33% din actiuni).

Cele doua companii sunt si acum in portofoliul nemtilor: Congaz Constanta este a treia companie de distributie de gaz de pe piata (dupa GdF Suez si E.ON), care alimenteaza 29.000 de clienti din Constanta si din imprejurimi si care a avut afaceri de 30 de milioane de euro in 2008 (cu un profit net de 4,2 milioane de euro), iar Colonia Cluj-Napoca Energie este un joint-venture intre Regia de Termoficare din Cluj, RheinEnergie si E.ON, avand in 2008 vanzari de 8,5 milioane de euro. Drumurile lui Frank Hajdinjak in Europa de Est au continuat in 2003 si 2004, cand a facut parte din echipele care coordonau proiecte in Cehia, Slovacia, dar si Romania, unde compania germana era in negocieri pentru achizitia Electrica Moldova si Distrigaz Sud.

In 2010 se fac cinci ani de cand Frank Hajdinjak s-a mutat in Romania. Primele impresii despre tara si companie sunt departe de ceea ce crede acum. "In 2005, am luat in primire doua companii detinute de stat si am gasit multi oameni pregatiti de schimbare, dar si multi oameni pentru care schimbarea culturala a fost o provocare mult prea mare", povesteste acum Frank Hajdinjak, care a inceput in Romania ca director general adjunct al E.ON Gaz Romania. Se ocupa direct de aprovizionare si de vanzarile de gaz, dar si de implementarea prevederilor privind unbundlingul (separarea activitatilor de distributie de cele de furnizare), de care s-a ocupat si ulterior, cand a devenit Presedinte al Consiliului de Administratie al E.ON Romania. Din 2009 insa, cand companiile de gaz si de electricitate au fost unite, iar Hajdinjak a fost numit director general al noii entitati, a inceput si partea cu adevarat complicata.

Toamna trecuta, cand a fost numit la conducerea noii companii, a coincis cu o perioada grea pentru companie si anume cu momentul in care a intrat in vigoare Legea 332/2008 prin care consumatorii interuptibili (industriali) urmau a primi gaze mai ieftine din productie interna. In aceste conditii, E.ON si GdF Suez (fostele Distrigaz Nord, respectiv Distrigaz Sud) au putut pune in cosurile lor de consum in special gaze de import, de obicei cam de doua ori mai scumpe, costurile le-au crescut si au inceput sa solicite majorari ale pretului la consumatorul final, care nu au fost aprobate, ANRE alegand in schimb ieftinirea pretului final, cu scopul de a proteja consumatorul. In aceste conditii, principalii jucatori din domeniu au inceput sa acumuleze pierderi si sa critice politica guvernului de a acorda aceste facilitati marilor consumatori.