Exerciţiu de imaginaţie: Sistemul medical local, fără jucători privaţi

„În ultimii 10 ani, medicina din România a ajuns să fie mai competitivă mai ales datorită mediului privat. Deşi performanţa se face atât la stat, cât şi la privat, investiţiile în infrastructură şi competenţele echipelor medicale s-au realizat aproape exclusiv de către furnizorii privaţi şi aici mă refer la primii 10 jucători de pe piaţă”, descrie Fady Chreih, CEO-ul reţelei de sănătate Regina Maria, piaţa pe care activează.  

În tot acest timp, adaugă executivul, a asistat la o consolidare a sistemului privat de sănătate, prin investiţii într-o infrastructură modernă, spitale ca afară, unde siguranţa pacientului, calitatea actului medical şi echipamentele de ultimă generaţie sunt acum la ordinea zilei. „Aş îndrăzni să lansez o provocare: aceea de a ne imagina cum ar arăta sistemul medical din România fără furnizorii privaţi. Cred că experienţa a ceea ce însemna o vizită la medic în urmă cu 10 sau chiar cu 25 de ani, şi ce reprezintă acum o astfel de vizită, a evoluat exponenţial, prin investiţii, inovaţii şi prin anticiparea nevoilor pacienţilor.”

Potrivit lui, cheia evoluţiei către accesul pacienţilor la servicii moderne de prevenţie şi medicină primară a fost introducerea abonamentului medical, care, în câteva cuvinte, înseamnă: prevenţie, investiţie, sustenabilitate şi accesabilitate şi garantează un sistem medical funcţional şi sustenabil, menţinând standardul de calitate la un nivel înalt. „Ne-am bucura să lucrăm alături de sistemul public pentru implementarea unor programe naţionale de prevenţie, relevante şi sustenabile la nivel naţional, care să răspundă nevoii de educaţie şi profilaxie a românilor din principalele zone ale ţării. Este o direcţie care merită dezvoltată şi pe care ne dorim să o susţinem în anii următori.”

Citând o serie de date ale INS, reprezentanţii Regina Maria spun că la nivelul anului 2018 sistemul local privat de sănătate număra 147 de spitale, 147 de policlinici, 2.139 de laboratoare medicale, 11.268 de paturi şi trata 6 milioane de pacienţi cu ajutorul a circa 25.000 de medici.

Regina Maria a fost unul dintre primii jucători de pe această piaţă, cu o poveste care a început în urmă cu două decenii şi jumătate, cu un mic cabinet deschis în zona Unirii din Capitală, şi care a evoluat într-un business cu venituri de 892 de milioane de lei, cifră de afaceri înregistrată anul trecut. În cei 25 de ani de activitate, peste 4,2 milioane de pacienţi au apelat la serviciile companiei, operate de o echipă de peste 6.500 de angajaţi şi colaboratori, dintre care aproape 3.000 sunt medici. Pentru a ajunge la aceste rezultate, reprezentanţii reţelei spun că s-au concentrat de-a lungul anilor pe patru piloni importanţi: investiţii în infrastructură, performanţă medicală, educaţie şi digital leadership.  

Astfel, de la deschidere până în prezent, compania a investit peste 130 de milioane de euro în dezvoltarea sistemului medical, prin modernizarea sau deschiderea de noi locaţii, achiziţia de aparatură performantă şi pregătirea echipelor medicale. „Rezolvăm 90% din problemele medicale pe care o familie le poate avea. La nivelul întregii reţele de sănătate furnizăm servicii integrate de medicină, acoperind aproape toate specialităţile medicale. Sunt extrem de puţine servicii pe care nu le efectuăm în locaţiile proprii, ci prin clinicile partenere. Îmi este mai simplu să spun ce nu facem: radioterapie, stomatologie, nefrologie, chirurgie cardiacă, şi câteva intervenţii sau proceduri de nişă care sunt de competenţa altor jucători de pe piaţă”, spune Fady Chreih.

Parteneriate sănătoase

Una dintre primele inovaţii implementate de companie în piaţa locală a fost lansarea abonamentelor de sănătate, inclusiv pentru IMM, retail şi start-up-uri. „Am introdus acest concept în România în urmă cu aproape 25 de ani – în 1996, la un an după lansarea companiei, iar beneficiarii abonamentelor medicale erau exclusiv expaţii şi angajaţii din top managementul companiilor mari, cu precădere din Bucureşti. Un abonament costa atunci aproximativ 50 de dolari pe lună”, povesteşte executivul. Potrivit lui, realitatea zilei de azi e complet diferită: pachetele medicale au un nivel de penetrare tot mai mare la nivel naţional, înregistrând cifre semnificative în oraşele mari (Cluj, Timişoara, Braşov, Constanţa), fiind totodată în creştere constantă şi în oraşele medii. „S-a generalizat ideea de a avea un abonament de sănătate inclus în pachetul extrasalarial, iar cazul cel mai des întâlnit este cel în care angajaţii au extins acoperirea la nivelul întregii familii. Ca tendinţă, am observat o creştere a preferinţei companiilor pentru abonamentele cu mai multe servicii incluse, care asigură acces la o gamă completă de specialităţi medicale, sute de analize de laborator, imagistică şi altele.” Preţul plătit în medie de o companie pentru abonamentul unui angajat este de 12 euro/lună, variind de la 3 la 50 de euro/lună, în funcţie de o serie de şase criterii de care reţeaua de sănătate ţine cont.

Gama destinată IMM-urilor şi profesiilor liberale cuprinde trei pachete distincte, toate având la bază serviciile de prevenţie, care pot fi însă personalizate prin diverse extraopţiuni, ce oferă acces la o gamă extinsă de servicii, în funcţie de dorinţele şi nevoile angajaţilor – de exemplu, acces la analize de laborator, ecografii sau consultaţii.

„Totul depinde de cerinţele specifice ale companiei respective. Gama pentru IMM-uri se adresează în primul rând companiilor care au sub 50 de angajaţi, din toate domeniile de activitate, dar sunt vizate în primul rând firmele de IT şi profesiile liberale – birourile de arhitectură şi avocatură.” În topul industriilor cu care compania colaborează se află sectoarele IT& Telecom (14%), Finanţe şi Asigurări, Servicii (7%) şi domeniile creative (5,3%), unele colaborări fiind încheiate

în urmă cu peste 20 de ani. În acest moment, în reţea sunt active peste 620.000 de abonamente medicale, pentru persoane fizice şi clienţi corporate şi peste 1,5 milioane de oameni au, prin intermediul acestora, acces la servicii medicale moderne şi sigure. 71% dintre deţinătorii de abonamente ajung la medic cel puţin o dată pe an, faţă de 54%, în cazul persoanelor fără abonament.

Performanţă locală, recunoscută internaţional

CEO-ul companiei punctează că printre cele mai importante realizări din istoria acesteia se numără şi obţinerea a 12 acreditări internaţionale acordate pentru trei dintre spitalele reţelei (Ponderas, Euroclinic şi Maternitatea Băneasa), o policlinică (Gastromond) şi un centru specializat (EndoInstitute), Regina Maria fiind în prezent singura reţea de servicii medicale din România care a primit aceste recunoaşteri. Ponderas Academic Hospital este chiar singurul spital din lume cu şapte acreditări internaţionale din partea SRC (SUA), IFSO (EU) şi JCI (SUA). Unitatea funcţionează cu cinci echipe calificate să opereze cu robotul DaVinci, cu ajutorul căruia s-au realizat peste 1.200 de operaţii în prezent, fiind dotată recent şi cu Mako, singurul robot de chirurgie ortopedică pentru proteze personalizate de şold şi genunchi din Europa Centrală şi de Est, ambele fiind rezultatele unei investiţii de 60 milioane de euro. Spitalul Euroclinic este singurul Centru de Excelenţă din România în Chirurgia Ginecologică Minim Invazivă şi Centru de Excelenţă în Patologia Sânului, ambele acreditate de către SRC (Surgical Review Corporation). Aici s-a realizat, în 2007, primul tratament conservator al cancerului de col uterin, de către prof. univ. dr. Petre Bratilă. Din cele 1.600 de asemenea intervenţii realizate până acum în lume, 75 au fost realizate în Spitalul Euroclinic.

Despre Maternitatea Băneasa reprezentanţii Regina Maria spun că este primul spital din România acreditat pentru calitatea îngrijirii şi siguranţa pacientului, certificat acordat de Joint Commission International (JCI). EndoInstitute, aflat la rândul său pe lista celor cinci unităţi din reţea acreditate internaţional, este singurul centru de excelenţă în tratamentul endometriozei din România acreditat de către Liga Europeană de Endometrioză şi al treilea Centru de Excelenţa de nivel 3 în endometrioză din Europa în afara ţărilor vorbitoare de limba germană.

La fel de important, Laboratorul Central Regina Maria este centru de referinţă Roche Diagnostics pentru biochimie şi imunologie şi centru de referinţă Leica Biosystems pentru anatomie patologică, fiind echipat cu cea mai nouă tehnologie disponibilă în Europa. Reţeaua are o capacitate totală de 50 milioane de teste de laborator. Cele şase laboratoare de biologie moleculară au o capacitate de testare RT PCR de peste 3.400 de teste pe zi, peste 260.000 de teste fiind prelucrate de la începutul pandemiei, adică 10% din totalul testelor procesate până acum în România.

Pe viitor, reprezentanţii Regina Maria şi-au propus să obţină acreditarea internaţională şi pentru spitalul din Cluj, precum şi acreditarea mai multor medici drept Chirurgi de Excelenţă.

Educaţia, cheia spre o medicină performantă

„Un alt pilon important, pe care am început deja să-l construim, este educaţia”, spune Fady Chreih. Fără educaţie şi fără investiţii în formarea profesioniştilor de mâine, adaugă el, nu putem avea o medicină performantă. „Am pregătit deja peste 2.500 de specialişti în Surgical Training Institute (STI), singurul centru privat de training în chirurgia minim-invazivă şi tehnici endoscopice. Am lansat, în premieră în România, o Academie pentru Asistenţi Medicali: primul program cu diplomă oferită de o facultate internaţională. Vom continua deci să investim în educaţie şi să oferim şi mai mult înapoi comunităţii din care facem parte.” Fondată în colaborare cu Coventry University din Marea Britanie, cu o investiţie de peste 2 milioane de euro, academia oferă un program de licenţă de 3 ani, în limba engleză, similar celui urmat de asistenţii medicali din Marea Britanie.

Surgical Training Institute, aflat în cadrul Ponderas Academic Hospital, este dedicat instruirii în chirurgia minim invazivă şi intervenţiilor asistate robotic sau endoscopic. Echipa de experţi din România şi de peste hotare, coordonată de Prof. Dr. Cătălin Copăescu, are o experienţă de peste 20 ani în organizarea de cursuri şi a instruit, după cum spune şi executivul Regina Maria, peste 2.500 de participanţi până acum, beneficiarii cursurilor fiind 2.000 medici şi 500 de studenţi la Medicină, din România şi străinătate.

În paralel cu acestea, compania susţine şi Clubul Regal al Medicilor pentru formare continuă a medicilor şi a personalului medical, în cadrul a numeroase ateliere, simpozioane, conferinţe, workshop-uri, cursuri hands-on sau Congrese de educare şi formare medicală. Până în prezent, peste 10.000 de profesionişti din România şi din afara graniţelor au participat la evenimentele Clubului, care are 1.500 de membri activi (medici din sistemul de stat şi privat), şi prin intermediul căruia 400 de tineri medici sunt susţinuţi pentru a urma cursuri de specializare. Reprezentanţii companiei menţionează de asemenea şi Bursele Regina Maria pentru studenţii la medicină din anii V şi VI, din Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Craiova şi Constanţa.

Paşi spre medicina digitală

De-a lungul anilor, compania a investit peste 10 milioane de euro în digitalizarea sănătăţii, oferindu-le pacienţilor toate soluţiile de care au nevoie pentru a scurta timpii de aşteptare când vine vorba de programări. Aşa a apărut şi aplicaţia „Contul meu”, folosită în prezent de peste 500.000 pacienţi, prin care li se dă acces la istoricul medical din ultimii peste 10 ani, la posibilitatea de a face singuri programări online, la medicul şi în locaţia dorită, precum şi la multe alte facilităţi, printre care: programări şi plata facturilor direct în aplicaţie; facial recognition pentru autentificare şi validarea contului personal (pe modelul Revolut); posibilitatea de asociere a contului copiilor la cel al părinţilor şi chatbot in app.

Un alt proiect important din segmentul „digitalizare” este Clinica Virtuală. Înainte de pandemie, reţeaua plănuia implementarea unui platforme complexe de consultaţii virtuale care să integreze toate sistemele companiei. Odată cu apariţia noii crize sanitare, echipa Regina Maria s-a mobilizat pentru a o dezvolta în numai zece zile. „În prezent, peste 440 de medici din 40 de specialităţi medicale sunt la dispoziţia pacienţilor de oriunde, oricând, iar programările record înregistrate – peste 120.000 în 7 luni, reprezintă o confirmare a succesului pe care l-a avut acest nou tip de medicină la distanţă”, spune Fady Chreih.

Potrivit reprezentanţilor companiei, „Clinica Virtuală” este singura platformă medicală complet integrată şi cea mai complexă de pe piaţă, consultaţiile şi analizele fiind salvate în dosarul medical electronic, alături de recomandări şi un raport medical complet. Aceasta poate  fi accesată de oriunde din ţară sau din străinătate, pentru controale, interpretare analize, second opinion, adeverinţe, reţete sau trimiteri, monitorizarea unor afecţiuni cronice sau autoimune, nivelul de satisfacţie al pacienţilor fiind de 80%.Compania îşi propune să crească generaţii de pacienţi încrezători, pentru care sănătatea înseamnă o responsabilitate şi o prioritate. „Digitalizarea vine şi în sprijinul companiilor abonate corporate, care acum pot derula medicina muncii online şi beneficiază de o serie de facilităţi medicale pentru angajaţi. În plus, digitalizarea serviciilor şi a modalităţii de comunicare a permis îmbinarea pilonului de educaţie cu responsabilizarea pacienţilor cu privire la propria lor sănătate”, explică reprezentanţii businessului. Astfel, s-au realizat o serie de webinarii şi cursuri online, programe de educaţie pentru sănătate, iar companiile au primit acces prin portalul de HR la monitorizarea statusului angajaţilor abonaţi din punctul de vedere al efectuării controalelor de medicina muncii, de pildă. La rândul său, website-ul companiei, o platformă de educaţie medicală, care oferă răspuns la majoritatea întrebărilor medicale şi unul dintre cele mai mari site-uri corporate din ţară, fiind  totodată, potrivit reprezentanţilor businessului, şi site-ul de asistenţă medicală numărul 3 din România, cu 2,5 milioane de vizitatori unici pe lună. „În urma celor peste 250.000 de recenzii oferite de pacienţi în urma consultaţiilor, 1.600 de medici au primit o notă medie de 9,5, notele fiind afişate transparent pe site”, spun reprezentanţii Regina Maria.

O călătorie în viitor

Executivul spune că, în ciuda contextului actual, reţeaua Regina Maria a privit acest an cu foarte multă deschidere, adaptându-se la ceea ce se poate numi noul normal, ţinând însă cont de aceeaşi strategie de dezvoltare. „Cred că pandemia ne-a reprioritizat proiectele, însă, cu siguranţă, nu ne-a schimbat viziunea şi strategia. Nu am redus investiţiile, dar pe o parte dintre ele le-am reprioritizat sau redirecţionat, atingând obiectivele propuse până acum, printre care: deschiderea clinicii Primăverii, relocarea şi extinderea policlinicii din Bacău, extinderea spitalului din Braşov.”

În opinia sa, peste 25 de ani impactul generat în România de reţeaua de sănătate Regina Maria va fi de cel puţin patru ori mai mare decât este acum, pe fondul investiţiilor realizate până în prezent şi a celor ce le urmează. „Scopul nostru a fost şi va rămâne întotdeauna să fim cei mai buni. Asta am reuşit să facem în ultimii 25 de ani: să livrăm servicii medicale la standard de excelenţă internaţională şi să formăm cele mai bune echipe. Iar pentru următorii 25 de ani ne propunem să continuăm să facem aceleaşi lucruri, pentru că la asta ne pricepem cel mai bine.”

Din punctul său de vedere, în România se dezvoltă una dintre cele mai dinamice pieţe de servicii medicale din Europa de Sud-Est, cu o creştere de aproximativ 10% în fiecare an. „Este o piaţă aflată sub semnul consolidării, dar şi al dezvoltării zonelor de nişă, cu un puternic accent pe abonamentele de sănătate corporate – segment care va atinge, după previziunile noastre, pragul de 2 milioane de unităţi în următorii ani.” El vede piaţa serviciilor medicale private de peste 25 ani drept o piaţă matură, în care vor fi cu 50% mai puţini jucători decât sunt acum, dar mult mai mari, maturi şi responsabili faţă de comunităţile din care fac parte. „Sunt multe exemple în România, din alte sectoare, şi multe exemple din alte ţări, din domeniul medical, în care ne putem imagina o piaţă matură de servicii medicale. Este în continuare suficient loc de consolidare, mai ales că şi standardele pacienţilor au început să se schimbe. Vorbim tot mai mult despre pacienţi educaţi, atenţi la sănătatea lor, care cer mai mult de la furnizorul lor medical şi vor să primească servicii înalte calitativ, la standarde de secol XXI.”

În acelaşi timp, notează Fady Chreih, digitalizarea trebuie să fie o prioritate a sistemului medical românesc, cu atât mai mult cu cât suntem o ţară cu internet ieftin şi reţea mobilă extinsă, dar şi cu regiuni importante în care există deficit de medici şi unde populaţia nu are uşor acces la servicii medicale. „În acest context, telemedicina este cea mai bună şi eficientă soluţie.”