În urmă cu 23 de ani, pe malul Someşului, 13 oameni începuseră să construiască în două camere înghesuiteun vis al unui antreprenor. La începutul lunii decembrie 2015 şi la un an distanţă de cea mai curajoasă tranzacţie din bankingul românesc, Horia Ciorcilă stă în sediul din Băneasa al instituţiei care s-a aşezat pe locul al treilea în topul băncilor româneşti, de unde coordonează 6.000 de angajaţi, peste 2 milioane de clienţi, 600 de sucursale şi povesteşte despre deciziile care l-au făcut personalitatea anului 2015.

„CEL MAI BUN MOMENT“.

Banca Transilvania trăieşte acum cel mai bun moment al ei, sintetizează Horia Ciorcilă, antreprenorul care a dezvoltat în ultimii 23 de ani Banca Transilvania: „Am finalizat o achiziţie grea, pe care o vom încheia în ultimele zile ale lui 2015, şi avem de partea noastră toate atuurile pentru a mai face şi alte preluări. Chiar m-aş mira dacă nu vom încheia în curând o altă achiziţie“.

Locul în care se află acum Horia Ciorcilă şi strategia sa pentru Banca Transilvania este cel mai dorit de către orice om din business: banca are capital, are încrederea clienţilor şi fac parte din top trei al industriei în care activează. „Dacă aş mai cumpăra acum o altă bancă? Da, noi suntem acum în poziţia în care ne uităm activ la orice altă oportunitate, dar şi la investiţii în zona de tehnologie şi de digitalizare; ne uităm la posibilitatea unei bănci digitale şi vrem să automatizăm cât mai multe din procesele către clienţi. Este vorba şi despre importanţa achiziţiilor sau a investiţiilor, dar mai ales este vorba despre a fi mereu în mişcare.“

Mereu în mişcare sună ca o deviză corporate care poate rămâne scrisă într-un set de valori fără a mai fi pusă în practică odată ce compania creşte şi devine o corporaţie. Horia Ciorcilă ţine însă să menţioneze că sentimentul de pe malul Someşului nu i-a dispărut şi că se simte acum la cârma băncii cum se simţea în urmă cu 12-13 ani, când construia Astral (compania de cablu care era în 2005 lider de piaţă, în momentul când a fost vândută către UPC, în tranzacţia de 420 de milioane de euro, una dintre cele mai mari tranzacţii din zona tehnologiei din România). „Banca Transilvania nu a mai fost niciodată într-o poziţie atât de bună. Eu personal am mai fost într-o poziţie similară când dezvoltam Astralul: la începutul anilor 2000 am cumpărat cam 70 de companii ca să construim Astralul. Dincolo de creşterea organică a unei companii de cablu normală într-o piaţă în curs de dezvoltare, am construit şi am achiziţionat continuu, apoi am făcut un proces de branding integrat. În 2000-2001 am schimbat logo-ul, identitatea corporativă şi strategia de marketing şi atunci am început să creştem accelerat.

În acel moment, Astral era lider de piaţă, iar RCS&RDS era pe locul al doilea. Noi am vândut (Astralul), care a devenit ulterior parte a unei multinaţionale, cu tot ceea ce înseamnă apartenenţa la o multinaţională, iar între timp RCS&RDS, care a rămas o companie antreprenorială, a continuat să crească accelerat şi a ajuns lider de piaţă. RCS&RDS este astăzi de 5-6 ori mai mari decât era acum 11 ani, când era foarte mare oricum. Ei şi-au păstrat spiritul de companie antreprenorială, care e o chestiune de ADN, posibilă atunci când antreprenorul fondator îşi păstrează poziţia de lider şi de acţionar în companie. La Banca Transilvania vorbim despre exact acelaşi ADN. Când porneşti cu 13 oameni înghesuiţi în două camere de pe malul Someşului, porneşti ca să faci lucruri mari. Când porneşti, la 30 de ani, cu operaţiunile viitorului Astral dintr-un cămin de studenţi din Bucureşti, cu încasările localizate într-o uscătorie de la un parter de bloc şi cu locul de muncă la propriu pe blocuri, porneşti pentru că ai văzut o oportunitate. Eu am abandonat repede lucrul la stat, în 1990 am renunţat şi am explorat orice oportunitate. Însă am prins un context pe care generaţia celor care au acum 30 de ani nu îl mai poate prinde. Sunt contexte istorice, care se întâmplă după războaie şi revoluţii. E foarte greu antreprenoriatul în ziua de azi, dar mai ales e greu să faci antreprenoriat mare, în valoare de multe milioane. Ai nevoie de o motivaţie foarte puternică.“

Motivaţia puternică pe care o are acum Horia Ciorcilă este să nu se oprească şi să continue să crească, bazându-se în special pe faptul că se află într-o poziţie favorabilă, dar şi pe tendinţa de concentrare a pieţei bancare. În primul semestru al anului curent, sectorul bancar a adus România în topul regional al celor mai mari tranzacţii. Tranzacţia prin care grupul italian UniCredit a achiziţionat participaţia omului de afaceri Ion Ţiriac la banca care timp de opt ani i-a purtat numele a fost estimată la 770 milioane de dolari. Banca Transilvania a cumpărat Volksbank, UniCredit a cumpărat de la RBS portofoliul de retail şi corporate, iar OTP Bank a preluat integral Millennium Bank. Şi grupul cipriot Bank of Cyprus se află în proces de lichidare a operaţiunilor locale, banca vânzând deja portofoliul de retail către Marfin Bank.