În 2016, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit peste 300 de miliarde de euro pe cercetare şi dezvoltare. Ca procentaj din PIB, valoarea a rămas constantă faţă de anul precedent: 2,03%. Faţă de 2006, investiţiile în cercetare şi dezvoltare au crescut: procentajul mediu pe toate statele membre UE se situa la 1,76% din PIB. Cele mai mari procentaje din PIB alocate cercetării s-au înregistrat în Suedia (3,25%), Austria (3,09%) şi Germania (2,94%). La capătul opus s-au situat Letonia (0,44%), România (0,48%) şi Cipru (0,5%). Cu alte cuvinte, cerceterea şi dezvoltarea nu sunt o prioritate pentru România.

Peste 150 de invitaţi au participat la cea mai recentă conferinţă organizată de Business MAGAZIN pe tema inovaţiei. Cu acest prilej a fost lansat şi catalogul dedicat, ajuns la a patra ediţie, care a plecat de la o observaţie realizată în baza unor informaţii de Institutul Naţional de Statistică: una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă. În 2014, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse sau procese în România a fost de 3,43 de miliarde lei. În 2016, suma a fost puţin mai mare: 3,675 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, totalul cheltuielilor reprezentând 0,48% din Produsul Intern Brut (PIB), din care 0,27% pentru sectorul privat şi 0,21% pentru sectorul public, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică.

Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în PIB, de circa 0,48%, ne aşază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest”, descriere în care se mai află doar Bulgaria.

BM: Ce este inovaţia şi de ce sunt românii inovatori modeşti?

Bogdan Pismicenco, Kaspersky Lab: N-aş spune că românii nu sunt inovatori. Dacă ne uităm în istorie, putem vedea că românii sunt o naţie de oameni inventivi şi inovatori. Sunt foarte multe lucruri de care ne bucurăm azi care au fost dezvoltate de români. Cred că în momentul de faţă nu avem cadrul necesar pentru a fi dezvoltată mai mult zona de inovare. Nu ştiu câte institute de cercetare mai există în România şi ce bani mai primesc, plus că, din punctul de vedere al mediului privat, cred că suntem mai degrabă priviţi ca o forţă de muncă mai ieftină decât vestul Europei, dar destul de calificată.

Din punctul nostru de vedere, al domeniului cybersecurity, inovarea trebuie să facă practic parte în fiecare zi din munca noastră, pentru că pe măsură ce devenim tot mai smart – smart city, smartphone, IoT – şi zona de ameninţări se dezvoltă cu aceeaşi rapiditate şi orice companie din acest domeniu trebuie să devină inovatoare. Dacă acum zece ani un antivirus era suficient pentru a ne simţi relativ în siguranţă, în ziua de azi este imposibil, mai ales pentru un IMM, să se bazeze pe o soluţie de securitate de tip antivirus, pentru că – am un exemplu care îmi place – e acel paradox al gardului înalt pe care îl ridicăm din ce în ce mai sus, ca să ne protejăm casa, dar dacă infractorul reuşeşte să intre pe sub pământ sau prin aer, poate stă chiar la noi în casă. De aceea trebuie să ai, pe lângă gard, o strategie de a descoperi infractorul şi de a opri imediat robinetul de scurgeri de date. Inovaţia în cybersecurity înseamnă dezvoltarea de soluţii, servicii care să pună la punct o întreagă strategie de securitate a unei companii.

În condiţiile în care provocările pe care le pun atacatorii cibernetici sunt atât de mari, credem că e absolut necesar să le anticipăm mişcările cu tehnologii inovatoare, dar şi să lucrăm împreună şi să avem încredere unii în alţii. Din punctul meu de vedere, inovaţia înseamnă şi să ai curajul de a fi primul dintr-o anumită industrie care setează lucrurile într-un anumit fel.

Din industria de securitate cibernetică, noi suntem cei care facem primul pas către o mai mare deschidere, cu Iniţiativa de Transparenţă Globală: ştim că încrederea este baza oricărei relaţii de colaborare dintre noi, furnizorii de soluţii şi servicii de securitate cibernetică, şi clienţii noştri – utilizatori casnici, IMM-uri, companii mari sau alte organizaţii.

Atunci când îţi încredinţezi infrastructura digitală unui furnizor, meriţi – mai mult, ai dreptul – la aceeaşi deschidere din partea furnizorului. Interesul nostru merge atât de departe încât suntem dispuşi să implicăm comunitatea de securitate cibernetică, la nivel internaţional – acceptăm şi chiar îi ajutăm să ne testeze şi să ne dea feedback, îi rugăm să se implice în validarea soluţiilor şi a proceselor noastre interne. Mai mult, putem chiar să furnizăm codul sursă pentru a fi evaluat de specialişti independenţi.