Pe segmentul amenajărilor de lux, odată cu pandemia, nu doar biroul s-a mutat în sufragerie, ci şi cafeneaua în bucătărie sau barul în spaţiul de socializare nou creat în locuinţă. Iar când vine vorba de birouri, felul în care acestea arată aduce din ce în ce mai mult din intimitatea şi relaxarea de acasă. Pare că regulile de amenajare nu mai există – iar tocmai această regulă este singura cu care surorile Cristina Căpitanu şi Elena Oancea rezonează. Şi nu de acum, ci încă de la lansarea afacerii Lemon InteriorDesign, în urmă cu aproape 18 ani.

„În design, a gândi diferit este corect” (original: „In design, thinking wrong is right”, John Bielenberg) – răspund surorile Cristina Căpitanu şi Elena Oancea la întrebarea despre regulile de design pe care le aplică. Şi acum, ca şi în cadrul interviurilor Business MAGAZIN din trecut, mi-au amintit că există un singur principiu de care ţin cont în toate proiectele Lemon Interior Design: cunoaşterea clientului. 

Înfiinţată în 2004, afacerea surorilor Cristina Căpitanu şi Elena Oancea se axează pe furnizarea de servicii integrate de design şi management al amenajărilor interioare. S-au orientat pe nişa amenajărilor de lux, iar printre cele mai cunoscute proiecte pe care cele două surori le-au gândit şi implementat se numără lobby-urile unor clădiri rezidenţiale cunoscute din Bucureşti, precum One Cotroceni Park, dar şi o serie de apartamente şi penthouse-uri. În 2019, au anunţat şi lansarea diviziei office, axată pe soluţii complete de proiectare, design şi implementare pentru configurarea spaţiilor de birouri, într-un mod personalizat, precum şi expansiunea în afara graniţelor. De-a lungul timpului, au evoluat de la un business în care ele erau singurele angajate şi de la venituri de câteva zeci de mii de euro, la o cifră de afaceri  care a ajuns la 13 milioane de euro în 2021, în creştere cu 200% faţă de anul anterior. În ceea ce priveşte segmentarea celor două divizii pe care le au, rezidenţialul reprezintă acum 64% din business-ul Lemon, cu o cifră de afaceri de 8,3 milioane de euro, în vreme ce Lemon Office Design  generează o cifră de afaceri de 4,7 milioane de euro şi are o pondere de 36% din business.

„Deşi o criză perturbă prin definiţie, ea generează şi o anumită solidaritate şi creativitate, multă inovaţie şi o nouă perspectivă asupra comunicării”, descrie Cristina Căpitanu cei doi ani care au trecut de la ultimul nostru interviu, care au coincis şi cu situaţia pandemică. La fel ca pentru întreaga planetă, anii care au trecut au fost şi pentru cele două surori-antreprenoare ani de adaptare din mers, de găsire a celor mai bune soluţii pentru echipă, precum şi de identificare a direcţiilor în care pot dezvolta businessul în continuare. În primă fază, au implementat  măsuri de siguranţă pentru echipa Lemon şi pentru colaboratori, s-au adaptat la un stil nou de muncă, iar Cristina Căpitanu crede că acest lucru i-a unit şi mai mult. În ceea ce priveşte evoluţia businessului, s-au numărat printre cei care au beneficiat de o creştere a cererii, în contextul în care tot mai mulţi dintre români au acordat o importanţă mai mare spaţiilor de locuit: „Am constatat o creştere a cererilor de amenajare interioară, fie că vorbim despre clienţi care se mutau în casă nouă, fie de alţii care făceau un upgrade al locuinţei pe care deja o deţineau, dorind să îşi reconfigureze spaţiul pentru a le oferi cele mai bune condiţii adaptate la noul context”.

Pe de altă parte, pe sectorul office balanţa a înclinat diferit şi a cunoscut cele mai mari fluctuaţii, revenind acum la o creştere susţinută a interesului pentru birouri adaptate vremurilor, în care să primeze confortul şi siguranţa angajatului, după cum observă Elena Oancea: „Acum, la doi ani de la începutul pandemiei, ceea ce observăm noi este că primează criteriile de siguranţă atunci când companiile caută un birou, astfel încât acesta să ofere cele mai bune garanţii de sănătate şi de wellness pentru angajaţi”. Toate aceste creşteri ale cererii atât pe segmentul rezidenţial, cât şi pe cel office au dus şi la mărirea echipei Lemon în ultimii ani, care acum numără 42 de arhitecţi, designeri, graficieni, oameni de cifre, „toţi cu abilităţi estetice şi experienţă solidă în domeniu şi în business”, după cum punctează cele două surori. Odată cu creşterea echipei, s-au mutat şi într-un nou birou, la parterul unuia dintre turnurile One Floreasca City.

„Noile birouri ies din tiparele convenţionale şi se concentrează pe design si ergonomie, relaxare şi intimitate, spaţii comune de discuţii şi întâmpinare a partenerilor de lucru.”

Elena Oancea, cofondator, Lemon Interior Design.Foto: Adrian Cristea

Biroul de acasă devine casa de la birou?

„Segmentul office a fost unul supus unor mari provocări în ultimii ani, însă această schimbare de paradigmă vine cu beneficii în primul rând pentru angajaţi”, descrie Elena Oancea evoluţia sectorului de office, o piaţă aflată pe un trend de revenire şi reconfigurare în acelaşi timp.

Ea spune că pe agenda companiilor contează tot mai mult siguranţa, sănătatea şi starea de bine  a angajaţilor, astfel încât este important ca biroul să fie situat într-o clădire certificată sanitar, pentru a asigura un mediu de lucru sigur: „Primează certificarea sanitară acum, iar companiile nu îşi mai permit să îşi cheme echipele înapoi la lucru în spaţii care nu sunt moderne, cu mobilă veche, fără tehnologii moderne integrate”. Iar dacă în trecut, adaugă ea, criteriul financiar era cel mai important, acum pe primul loc au trecut certificările biroului, fie LEED, fie WELL Health & Safety.

„În plus, dezvoltările multifuncţionale devin foarte atrăgătoare pentru că la parterul biroului sau în incinta ansamblului echipele au acces la o gamă variată de facilităţi, de la restaurante, cafenele, la clinici medicale, săli de sport sau spaţii verzi de recreere. Această dinamică a unei comunităţi office care beneficiază de servicii integrate schimbă percepţia asupra ideii de mers la birou”, observă Oancea. Apoi, spaţiile de lucru vor integra din ce în ce mai mult spaţii care să stimuleze socializarea şi vor aduce puţin cu confortul de acasă: „Pentru foarte multe companii care revin la birou, chiar şi pentru un sistem de lucru hibrid, spaţiul office devine acum un element social, ce întreţine relaţiile din echipă, este un liant al echipelor, un loc de teambuilding şi brainstorming, în care accentele leisure sunt un „must”, iar reconectarea este esenţială, în special după aceşti ultimi doi ani de pandemie.”

Încă anterior declanşării crizei pandemice, în 2019, odată cu lansarea diviziei office, cele două surori spun că au pornit la drum cu o viziune nouă, inspirată mult din zona rezidenţială şi care propune spaţii de muncă flexibile, ce integrează elemente de relaxare, zone personale sau de entertainment. Elena Oancea oferă ca exemplu birourile companiei CBRE din cadrul clădirii de birouri One Tower, finalizate recent, iar una dintre cerinţele centrale ale conceptului de design a fost aceea de structurare a spaţiului în zone de lucru standard, dar şi o gamă largă de arii informale, locuri de muncă flexibile şi zone de discuţii care încurajează atât concentrarea individuală, cât şi interacţiunea în echipă.

„Noile birouri ies din tiparele convenţionale şi se concentrează pe design si ergonomie, relaxare şi intimitate, spaţii comune de discuţii şi întâmpinare a partenerilor de lucru.” În prezent, pe acest segment, au în lucru amenajarea lobby-ului de la One Cotroceni Park, birourile companiei Superbet, ale companiei DB Cargo, precum şi noul sediu One United Properties din cadrul One Floreasca City.

„Tot mai mulţi clienţi îşi doresc un birou acasă, pentru că, deşi unii au revenit la lucru, încă există trendul muncii hibride. În acelaşi timp, mulţi dintre noi ne-am văzut tot mai mult acasă cu prietenii şi familia, astfel că în zona de socializare a casei vedem integrate baruri sau o cafenea mică, a crescut accentul pe zona de bucătărie, cu spaţii şi mobilier sofisticate şi atemporale.”

Cristina Căpitanu, cofondator, Lemon Interior Design. Foto: Adrian Cristea

Cu luxul în afara graniţelor

Iar dacă pandemia a adus elemente ale spaţiului de locuit în birourile actuale, biroul are în continuare o influenţă asupra amenajării locuinţei. „Amenajările rezidenţiale din ultimii ani au adus la interior elemente de socializare, dar şi office. Pentru că pandemia a impus anumite restricţii de mobilitate, multe din aceste activităţi îşi găsesc acum locul în amenajările caselor. Tot mai mulţi clienţi îşi doresc un birou acasă, pentru că, deşi unii au revenit la lucru, încă există trendul muncii hibride. În acelaşi timp, mulţi dintre noi ne-am văzut tot mai mult acasă cu prietenii şi familia, astfel că în zona de socializare a casei vedem integrate baruri sau o cafenea mică, a crescut accentul pe zona de bucătărie, cu spaţii şi mobilier sofisticate şi atemporale”, observă Cristina Căpitanu.

În acelaşi timp, clienţii au căutat spaţii mai mari şi zone verzi sau terase, astfel că elementele naturale au fost solicitate a fi integrate în amenajările interioare: „Toate aceste tendinţe apar odată cu schimbările care vin din redefinirea stilului de viaţă, prin regândirea amenajărilor spaţiului de locuit”. Lemon Interior Design şi-a continuat activitatea care le-a consacrat pe cele două surori, respectiv, amenajările de apartamente de mărimi diferite, penthouse-uri si vile. „Credem că trendul interesului crescut al românilor pentru locuinţele lor se va accentua cu siguranţă”, spune ea. În ultimii ani, au avut proiecte şi în afara ţării, în ţări precum Spania, Franţa sau Emiratele Arabe; chiar şi acum au în desfăşurare un proiect de amenajare la Paris, chiar în zona centrală a oraşului. Cristina Căpitanu spune că au reuşit să îndeplinească şi cerinţele premium ale clienţilor de peste graniţe, deşi managementul unei astfel de amenajări a ridicat provocări de ordin logistic.

„Ca abordare conceptuală, am fost imediat pe aceeaşi lungime de undă cu clienţii străini, stilul de amenajare propus de Lemon fiind unul atemporal şi fără graniţe, aş putea spune, concentrat pe elemente contemporane şi accente îndrăzneţe. Este o zonă pe care ne dorim să o dezvoltăm în perioada următoare”, descrie Căpitanu planurile de dezvoltare a acestui segment în continuare. De altfel, acesta reprezintă şi unul dintre principalii piloni de creştere pentru anul acesta: „Ne propunem ca în 2022 să creştem businessul cu 25%. Pe lângă continuitate în segmentele rezidenţial şi office, ne propunem să extindem zona proiectelor internaţionale şi să devenim un jucător relevant şi din acest punct de vedere. Avem o echipă talentată, cu experienţă valoroasă în domeniu şi o viziune originală şi inovativă, care poate aborda cu succes şi alte pieţe”.

În 2019, Lemon Interior Design a anunţat şi lansarea diviziei office, axată pe soluţii complete de proiectare, design şi implementare pentru configurarea spaţiilor de birouri, într-un mod personalizat, precum şi expansiunea în afara graniţelor.

Afacerea la majorat

 „Am întâmpinat provocări cu fiecare etapă de creştere a Lemon, de la perioada când totul era făcut doar de mine şi de Elena şi până în prezent când coordonăm echipe complexe la birou şi pe şantier. Ultimii doi ani în sine au fost o provocare”, descrie Cristina Căpitanu businessul început alături de sora sa, uitându-se retrospectiv. Povestea afacerii de design şi amenajări interioare a celor două surori nu are nicio legătură cu planurile lor iniţiale. Niciuna dintre ele nu şi-a propus de la început să se axeze pe acest domeniu, ţinând cont de faptul că Cristina Căpitanu a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, iar sora ei, Dreptul, potrivit unui interviu pe care l-au acordat Business MAGAZIN la scurt timp după lansarea afacerii.

În timpul facultăţii şi după facultate, Cristina Căpitanu a lucrat în cadrul a două companii ca manager de import-export, iar apoi ca account manager în cadrul magazinelor TCM. Şi-a dorit însă o schimbare, iar în căutarea a ceva care să fie pe placul amândurora, cele două surori au intrat în businessul decoraţiunilor şi mobilierului de interior. Au început cu retailul, prin achiziţia unui lanţ de magazine în care se vindeau astfel de produse şi care purta, de altfel, numele pe care afacerea lor îl are şi în prezent – Lemon Interior Design.

Au funcţionat în retail până în 2013, deschizând şi închizând magazine, până când au identificat un potenţial în zona proiectelor de design, ca urmare a solicitărilor primite de la clienţi – treptat, au decis să se dedice cu totul afacerii de amenajări interioare. Buticul de design a început să funcţioneze prin furnizarea unui concept de design – exclusiv de către cele două surori – şi a unei amenajări complete, iar clienţii cărora li s-au adresat încă de la început erau cei care nu au timp pe care să-l dedice amenajării unei locuinţe.

Cum reuşesc cele două surori să dezvolte acest business în familie? „E vorba de complementaritate. Fiecare dintre noi aduce ce are mai bun în ecuaţia abilităţilor, iar faptul că acestea sunt complementare ne-a ajutat să creştem şi să obţinem rezultate bune”, descrie Cristina Căpitanu felul în care funcţionează businessul fondat alături de sora sa. „Iar faptul că ne cunoaştem atât de bine una pe cealaltă ne ajută să ne înţelegem din priviri, să ştim când una dintre noi are o perioadă mai dificilă, să ne sprijinim şi să ne completăm de minune. Suntem una în prelungirea celeilalte atât din punct de vedere al abilităţilor, cât şi ca stil şi credem noi că succesul businessului nostru provine şi din această complementaritate”, o completează, şi când vine vorba de răspuns, Elena Oancea.

„In design, thinking wrong is right”

„Ne facem treaba cu multă pasiune, perseverenţă, dăruire, entuziasm şi ne propunem să nu ne abatem de la principiile care ne ghidează zilnic în birou: calitate, originalitate, servicii durabile pentru clienţii noştri. Toate acestea ne inspiră, suntem la curent cu tendinţele mondiale pe piaţa de design interior, păstrând întotdeauna amprenta personală a brandului creat de Lemon”, descria Oancea felul în care se raportează la proiectele lor. Atât pe segmentul office, cât şi pe cel rezidenţial, cel mai important aspect pe care cele două surori îl au în vedere ţine de cunoaşterea clientului. „Când vine vorba despre amenajarea spaţiului personal, primul aspect important este comunicarea cu clientul, identificarea nevoilor şi a profilului său, cât şi poziţionarea spaţiului (lumină, dimensiuni etc.)”, spune Cristina Căpitanu.

În ceea ce priveşte spaţiul de lucru, primul indiciu important este cunoaşterea companiei şi a filosofiei sale, care de cele mai multe ori se reflectă într-un brand book. „Cercetarea personală ca designer în acest segment este foarte importantă pentru a înţelege evoluţia brandului şi pentru a oglindi în conceptul de design cu cât mai multă acurateţe planurile şi evoluţia sa”, punctează Elena Oancea. Una dintre regulile importante în realizarea completă a unui spaţiu de birou este chestionarea detaliată a departamentelor pricipale ale companiei, pentru a afla obiceiurile şi nevoile angajaţilor, cât şi a structurilor: „Este foarte important ca aceşti angajaţi şi conducerea lor  să beneficieze de fluiditatea necesară între departamentele cheie. Obiceiurile angajaţilor sunt strâns corelate cu posibilitatea accentuării spaţiilor precum: think cells, phonebooths, mai multe zone de relaxare, mai multe zone de vorbit la telefon sau chiar de întâlnire în conceptul de compartimentare”.

A doua regulă de aur este respectarea unei palete de culori existente care reprezintă brandul în sine şi care poate fi derivată într-un concept propriu, care să integreze valorile companiei, dar să ofere şi deschidere către ideea de continuă schimbare şi evoluţie. „Pe lângă acestea, există multe lucruri care trebuie luate în considerare, însă  noi putem spune că evităm de cele mai multe ori, atât în rezidenţial cât şi în partea de office, să trasăm nişte bariere fixe. Flexibilitatea şi schimbarea sunt singurele​constante ale vieţii cotidiene”, conchid cele două surori.