Mihai Pohonţu speră ca implicarea în producţia jocurilor şi coordonarea echipelor să scadă în timp, astfel că va putea să se concentreze mai mult pe partea de dezvoltare: „Acesta este de fapt marele pariu pe care îl avem aici. Atunci când lucrurile se vor aşeza, din punct de vedere operaţional şi financiar, voi putea să mă concentrez mai mult pe partea creativă„.

VIITORUL. UITÂNDU-SE LA PIAŢA ÎN CARE ACTIVEAZĂ ŞI LA VIITORUL PE TERMEN MEDIU, MIHAI ARATĂ CĂ VORBELE LUI JENSEN DIN ANUL 2005 SUNT MAI MULT DECÂT VALIDE ŞI ASTĂZI, JOCURILE MOBILE DEVENIND CEL MAI INTERESANT SEGMENT AL PIEŢEI. „Sunt trei dimensiuni ale industriei de jocuri care vor marca industria în perioada următoare: în termeni de platformă, mobilele sunt cele mai interesante şi generează venituri imense (la sfârşitul lui 2013, jocurile pe mobile erau o piaţă de 17 miliarde de dolari şi creştea foarte rapid), în termeni geografici, industria se va concentra în continuare în Los Angeles şi Palo Alto, dar şi în Tokio, Shanghai, Londra şi Paris (cu menţiunea că dezvoltarea industriei se întâmplă acum în Asia, iar industria de jocuri din China a atins anul trecut 10 miliarde de dolari şi creşte cu 25% pe an) şi în termeni de model de business - în ultimii doi ani, centrul de greutate s-a mutat de la paid la free to play şi la servicii plătite pentru a înainta în joc.

Astfel, jucătorul testează jocul, vede dacă îi place şi plăteşte dacă jocul îl prinde„. Modelul de free to play este controversat, admite Pohonţu, dar este o metodă foarte eficientă de a monetiza experienţele de joc: „Problema a fost iniţial că modelul se aplica pe baza unor metode care creau dependenţă, dar nu îţi ofereau o experienţă de joc. Lucrurile se schimbă totuşi şi sunt semnificativ influenţate de clienţi. Banii se duc acum în mare parte pe free to play, dar modelul de termen lung este de a oferi experienţă frumoasă de joc clientului free to play şi de a nu monetiza agresiv". Privirea globală asupra pieţei şi strategia pentru Disney sunt esenţiale pentru Mihai Pohonţu în poziţia în care se află acum, dar visele lui pe termen mai lung se referă la România şi la antreprenoriat.

„Planurile mele de viitor din punct de vedere antreprenorial nu sunt conturate deocamdată, dar există. În suflet, sunt antreprenor şi visul meu este să pornesc o afacere proprie; asta se va întâmpla cândva în următorii ani, foarte posibil în România„, spune Pohonţu. Deocamdată, prin contractul semnat cu Disney (contract cu durată nedeterminată), nu poate fi în competiţie cu Disney în nicio arie de activitate acoperită de ei - „adică practic nu pot face nimic altceva, dat fiind că ei fac cam de toate".

Motivele pentru care s-ar întoarce în România pentru a investi sunt cumva sentimentale. Vorbeşte cu părere de rău despre faptul că piaţa de profil din România este dominată de multinaţionale, care au frânat cumva creaţiile independente: „De foarte mult timp industria de profil din România este dominată de multinaţionale. EA are acum 1.100 de angajaţi, Ubisoft are 700 angajaţi, Gameloft - 900 angajaţi şi King - 100 angajaţi. Aceste multinaţionale fac polul industriei din România şi este cumva normal că s-a întâmplat aşa: piaţa de servicii se uită către ţări fără istorie în astfel de domenii pentru rezolvarea unor probleme şi pentru servicii la cost scăzut; pentru moment este bine, că se creează locuri de muncă, dar pe termen lung nu este OK pentru că piaţa nu se dezvoltă".

Pe lângă multinaţionalele care au depăşit 2.000 de angajaţi pe piaţa locală, vicepreşedintele de la Disney Interactive indică faptul că mai sunt cam 60 de studiouri independente cu o medie de 10 angajaţi. În acestea din urmă îşi pune Mihai Pohonţu speranţele de creştere a industriei locale: „România nu s-a dezvoltat încă pe partea de producţie independentă de jocuri, dar acesta este viitorul.Acolo se vede stabilitatea; dacă sunt mai multe start-up-uri, se vede inovaţia, actualitatea„.
Acum mai mult ca niciodată, când jocurile pe mobil cresc în fiecare zi, este o şansă enormă de afirmare pentru independenţi; pe partea de mobile, bariera de intrare este foarte scăzută, explică Pohonţu: „Pentru a intra pe platform IOS sau pe Android, trebuie doar să produci jocul. Aceasta a fost viziunea lui Steve Jobs, de a coborî bariera de intrare pentru a stimula creativitatea„. Astfel, dacă un studio independent face un joc şi are succes, atrage imediat atenţia, pentru că publisherii de jocuri caută tot timpul inovaţie. Pentru a produce un joc pentru console, cheltuielile sunt mult mai mari, cheltuielile de marketing sunt imense, iar pentru a-l face compatibil cu toate sistemele este din nou foarte costisitor.