În rest însă, rezumă Cătălin Grigore, cu un marketing bun sudul se vinde foarte bine. „Nu a fost uşor la început, până am descoperit principalele mecanisme care îi atrag pe clienţi. Oamenii care locuiesc în apartamente vechi sau tinerii mutaţi din provincie care au stat cu chirie în centru au fost iniţial reticenţi. Dar noi am mers până într-acolo încât am făcut campanii de informare door-to-door asupra campaniilor băncilor. Am ales un exemplu pe Prima casă: preţul mediu al unui apartament este de 40.000 de euro. Pentru această sumă, este necesar un avans de 2.000 de euro. Cu 2.000 de euro, plus taxe notariale, devii proprietarul unui apartament cu 55.000 de euro, cu un loc de parcare, pe care îl poţi finisa la interior după cum doreşti, alături de familia ta. De aici am pornit şi am creat comunităţi, pentru că cei care au cumpărat şi-au adus şi prietenii, şi colegii, gradul de recomandare fiind de peste 50%.“

Programul Prima casă a stat la baza strategiei de vânzare a Sud Rezidenţial şi a modului cum echipa Credit24, parte din firma lui Cătălin Grigore, a conceput oferte pentru orice potenţial client. Iar clienţii sunt peste tot, a constatat Cătălin Grigore, care îşi prezintă strategia de promovare pe nerăsuflate: „Noi vindem peste tot, suntem prezenţi de la sedii de birouri la unităţi militare, şcoli, spitale – facem tot timpul campanii de informare, de promovare.

Nu există un palier de promovare care să ne lipsească. Colaborăm cu 10 televiziuni, pe zona de spoturi, avem standuri la toate târgurile imobiliare, producem mii şi mii de cataloage cu prezentări şi articole de presă scrisă care pleacă din toate colţurile Bucureştiului şi până în diaspora“. Ce caută cataloagele în diaspora? „Caută business, vând case! Românii de afară vor casă acasă. Multă lume a râs la început de tirurile întregi cu cataloage care pleacă spre diaspora, Spania, Italia, Marea Britanie, dar noi am vândut câteva sute de apartamente în diaspora“, spune Cătălin Grigore, care precizează că în patru ani au identificat şi cum pot obţine bani de la bancă pentru cei care muncesc în afara ţării.

„Fiecare proiect imobiliar are propria lui identitate, propria lui istorie, foloseşte arhitectura şi volumetria lui şi de aceea e normal ca noi să îi creăm acestui ansamblu, pe lângă toate aceste lucruri, şi o prezentare pe o hârtie bună“, spune Grigore, ale cărui branduri sunt foarte vizibile şi în online (locul 1 la imobiliare/construcţii, la subcapitolul agenţii cu sudrezidential.ro, şi locul 4 la subcapitolul anunţuri cu directproprietar.ro).

Cătălin Grigore are deja baze de mii de clienţi şi de doritori de case noi, dar cu toate acestea nu vrea să schimbe numele sau orientarea agenţiei: „Ne interesează doar sudul, pe care îl vom toca mărunt şi vom dezvolta cât de  mult se poate“.

Cea mai mare tranzacţie imobiliară a lui 2015 s-a întâmplat în linişte. Unul dintre cele mai mari terenuri din Bucureşti, fostele Sere Berceni, a fost achiziţionat de dezvoltatorii care vor construi Metalurgiei Park. La 150 de euro pe metrul pătrat, preţul cu care a fost vândută cea mai mare parte din ceea ce va fi faza 1 a Metalurgiei Park (jumătate din suprafaţa totală a fostelor sere Berceni), Horia Culcescu, proprietarul terenului, a încasat aproximativ 30 de milioane de euro.

Horia Culcescu este un om de afaceri care apare rar în media, dar care a devenit – tot în linişte – cel mai bogat agricultor din România. Conform unui top realizat de agrointel.ro, Horia Culcescu este cel mai mare producător de conserve din legume şi fructe din România (prin fabrica Leader International de la Caracal) şi deţine 230 de hectare de sere şi 1.200 de hectare de vie. De profesie inginer agronom, Horia Culcescu a achiziţionat de-a lungul timpului mai multe ferme, ajungând să aibă suprafeţe importante de sere din Pipera până la Turgu Măgurele şi Işalniţa, cele mai întinse ca suprafaţă fiind Leoser (90 de hectare în Popeşti- Leordeni) şi Serele Berceni (50 de hectare în zona unde Bulevardul Metalurgiei se intersectează cu bulevardul Berceni şi cu Drumul Binelui).

Situate în sudul Capitalei, zonă unde interesul dezvoltatorilor a fost redus înainte de criză, Serele Berceni au devenit o ţintă de achiziţie mult mai importantă după anul 2009, când trendul pieţei imobiliare s-a mutat către sudul, vestul şi estul Capitalei. Statisticile arată că, în 2011 de exemplu, au fost livrate în Bucureşti şi Ilfov 4.945 de locuinţe, din care sudul a atras cea mai mare parte (peste 2.500 de locuinţe livrate). Sudul a fost în ultimii cinci ani cea mai dinamică zonă din Bucureşti-Ilfov în ceea ce priveşte construcţiile noi, iar soluţiile găsite de dezvoltatorii din sud au ţinut piaţa pe un trend alert.

„Metalurgiei Park este o ţintă veche de-a noastră“, povesteşte Cătălin Grigore, unul dintre principalii pioni ai Sud Rezidenţial (şi hobby-ul personal al lui Grigore) fiind identificarea de terenuri. „Dezvoltatorii cu care lucrăm au devenit foarte implicaţi şi ne cereau noi şi noi suprafeţe pe care să dezvolte blocuri. Aveam de mult timp terenul Serelor Berceni în observaţie şi am deschis dicuţiile cu domnul Horia Culcescu în urmă cu un an şi jumătate, când dânsul în sfârşit şi-a manifestat interesul să vândă o parte din teren“, povesteşte Cătălin Grigore, precizând că, alături de proprietarul terenului, a împărţit cele 50 de hectare ale Serelor Berceni în faza 1 şi faza 2, fiecare cu câte 25 de hectare (cele două faze fiind tăiate la jumătate de Bulevardul Metalurgiei).

După ce a căzut de acord cu proprietarul terenului, Cătălin Grigore a trecut la atragerea investitorilor: „Terenul a fost vândut şi proiectat în urma unor şedinţe care se terminau noaptea la 1, la 2, şi în care discutam cu investitori aflaţi deja într-o relaţie contractuală cu Sud Rezidenţial“. Ca strategie de investiţie, Cătălin Grigore le-a solicitat investitorilor să cumpere suprafeţe mari de teren, care să permită dezvoltarea fluidă. „Cei care s-au implicat au cumpărat suprafeţe mari. Am selectat astfel brandurile imobiliare puternice, cu care noi avem istorie, care niciodată nu au greşit în anii de când dezvoltăm proiecte împreună şi care au putere să cumpere şi să dezvolte 2-3 hectare. În momentul acesta, din cele zece ansambluri, cinci din ele construiesc, iar cinci se află în faza de autorizare. Fiecare a cumpărat minimum 2-3 hectare, în funcţie de forţa financiară, şi au conceput alături de noi propriile proiecte imobiliare“. Regimul de înălţime este definit de PUZ (P+5), astfel că cele mai multe dintre blocuri vor avea regim mic de înălţime.