În aproape trei decenii de activitate, Sistemul Medical MedLife a atins statutul de cel mai mare furnizor de servicii medicale de pe piaţa locală, devenind totodată şi unul dintre cei mai dinamici jucători listaţi la Bursa de la Bucureşti. Planurile de dezvoltare pentru următorii ani ale managementului MedLife Group vizează însă obiective şi mai ambiţioase: investiţii în tehnologie, depăşirea pragului de 1 miliard de euro cifră de afaceri şi transformarea într-un jucător din ce în ce mai relevant în regiune.

„Vom fi prima companie medicală care va atinge anul acesta o treime de miliard de euro. Ne dorim ca în anii următori să  aducem  businessul la jumătate de miliard de euro şi, de ce nu, să visăm mai departe în următorul cincinal sau pe termen mediu”, descrie Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife Group, ţintele financiare fixate pentru businessul asociat, de cele mai multe ori, cu el şi mama sa, medicul Mihaela Cristescu.

Asociere parţial eronată, spune Marcu, având în vedere numărul mare de achiziţii făcute de-a lungul timpului şi numărul de medici-antreprenori integraţi de-a lungul timpului în cadrul MedLife, cea mai mare parte dintre ei prezenţi acum în managementul companiei. Cu acest spirit antreprenorial la bord, dar cu dimensiunile unei corporaţii, MedLife reprezintă acum cea mai extinsă reţea medicală la nivel naţional de pe piaţa locală şi, din punctul de vedere al vânzărilor, unul dintre cei mai mari jucători de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est.

A încheiat primele 9 luni ale anului în curs cu o cifră de afaceri consolidată pro-formă în valoare de 1,2  miliarde de lei, în creştere cu 56,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2020 şi o EBITDA pro-formă, care a marcat un plus de 54,6%, faţă de aceeaşi perioadă, cifra raportată pentru primele nouă luni din 2021 fiind de 240,4 milioane de lei, comparativ cu 155,4 milioane înregistraţi în 2020. Potrivit reprezentanţilor companiei toate liniile de business au fost pe un trend ascendent în primele 9 luni ale anului.

Premisele transformării într-un jucător regional, setate local

Cum vede Mihai Marcu de acum ambiţiile avute la înfiinţarea MedLife şi cum s-au schimbat de-a lungul timpului? „Trebuie să vă spun cu lipsă de modestie că eu sunt un învingător. Din momentul în care renunţi la poziţia de vicepreşedinte al unei bănci comerciale pe care ai obţinut-o la vârsta de sub 30 de ani, în premieră, cu un salariu foarte bun, pentru a veni într-o firmă cu 30 de angajaţi de bunăvoie, chiar având oferte din piaţă importante, înseamnă că am fost foarte determinat nu să vin la o firmă care rămâne mică, ci la una care poate să fie în top”, descrie el felul în care se raporta la businessul înfiinţat de mama sa, medicul Mihaela Cristescu, în urmă cu 27 de ani.

Adaugă că, datorită experienţei sale în domeniul bancar, încă de pe atunci putea evalua poziţia de piaţă a unei companii: „Chiar dacă nu ştiam cota de piaţă, cu siguranţă pe atunci eram locul 17 în Bucureşti, fiindcă nu funcţionam decât în Bucureşti, şi eram convins că dacă facem într-un mod profesional management, cu tot ce înseamnă resurse umane, finanţare corectă, marketing  modern, grija faţă de client vom ajunge departe.” Astfel, uitându-se retrospectiv, Mihai Marcu spune că se aştepta dintotdeauna ca MedLife să evolueze până la dimensiunea de acum: „Nu m-am gândit nicio clipă că plec din bancă, dintr-o poziţie foarte călduroasă şi bine plătită într-o companie care nu va creşte ca Greuceanu, în trei zile cât alţii într-un an. Poate exagerez, dar  întotdeauna mi-am dorit aceasta”.

Ambiţiile lui sunt la fel de mari în continuare, având în vedere contextul în care ne aflăm. „România are unul dintre cele mai mari PIB-uri din zonă. Cred că investitorii la Bursă care investesc în MedLife se aşteaptă ca firmele româneşti listate să devină şi lideri balcanici sau regionali pentru că economia României este cea mai mare din Balcani de departe. În acest moment suntem cu cel puţin o treime, dacă nu la o valoare dublă faţă de oricare dintre vecinii noştri în acest moment. Aşa cum se întâmpla în anii ’90, când capitalul venea din ţările mai bogate, din Turcia, Grecia, Austria, lumea se aşteaptă ca România să aibă resursele necesare să devină lider regional.”

„În ziua de astăzi, cine nu se dezvoltă, cine nu insistă asupra tehnologiei, cine nu face cercetare, mai ales în domeniul medical, va pierde meciul.” Mihai Marcu, CEO şi Preşedinte, MedLife Group

Consideră că MedLife se află într-o poziţie privilegiată şi din punctul de vedere al capitalului, în contextul în care principalii competitori de pe piaţa locală, din top 3, sunt deţinuţi de fonduri de private equity. „O companie care aparţine unui fond de investiţii promite investitorilor că îşi pot recupera banii în doi sau patru ani, ceea ce nu le dă şansa şi capacitatea de a se dezvolta regional pentru că nu au timp şi nici nu pot dovedi că în această perioadă de timp pot deveni lideri regionali.

MedLife este singura companie din domeniul medical de asemenea dimensiuni, cu capital românesc, care are ambiţii naţionale şi regionale şi care cred că are o şansă mare ca în următorii 5-7 ani să ajungă la valoarea de un miliard de euro, are acest avantaj competitiv.”

Când vine vorba despre capitalul necesar pentru toate aceste dezvoltări, Mihai Marcu spune că au resursele disponibile, chiar mai mult decât necesarul de care ar avea nevoie pentru a-şi îndeplini planurile în următorii ani. „Băncile de abia ne aşteaptă, investitorii abia ne aşteaptă. Suntem o companie cu un comportament financiar ordonat, cu o creştere puternică şi achiziţii dovedite şi suntem atractivi pentru bănci, nu este un secret faptul că băncile locale şi regionale îşi doresc să investească în MedLife.”

Având în vedere acest context de piaţă, preşedintele şi CEO-ul MedLife a setat strategia de dezvoltare pentru următorii ani pe mai mulţi piloni: programul de achiziţii şi extindere teritorială; investiţii în divizia de cercetare, care continuă să aibă un rol extrem de important în monitorizarea pandemiei; amplificarea procesului de digitalizare şi updatarea tehnologiei din laboratoare, clinici şi spitale, astfel încât să răspundă nevoilor pacientului viitorului.

„Avem 90 de milioane de euro pentru achiziţii”, descrie executivul bugetul avut în vedere pentru programul de achiziţii şi de extindere teritorială. În acest moment, MedLife are cea mai extinsă reţea din ţară, fiind în peste 25 de oraşe mari şi medii şi fiind singurul operator privat cu o asemenea acoperire la nivel naţional, iar obiectivul lor este să încheie în mod sistematic acoperirea naţională. „Oriunde te-ai afla, poţi ajunge la medic în aproximativ o oră de mers cu maşina, avantaj pe care doar MedLife îl poate oferi pacienţilor în acest moment. Avem perspective ambiţioase şi pentru extinderea la nivel balcanic şi regional, însă analizăm cu atenţie şi acţionăm precaut pentru a ne asigura că modelul nostru de business poate fi replicat cu succes şi în ţările respective”, a adăugat Mihai Marcu.

Ce pieţe ţinteşte MedLife la nivel regional? „Căutăm pieţe din jurul României cu undeva la 10 milioane de oameni populaţie. Avem nevoie de undeva la 200-400 de milioane de euro în următorii 5-7 ani ca să ne putem dezvolta.”  Precizează că nu îşi doresc să se dezvolte haotic, ci sunt în căutarea unor  pieţe pe care pot deveni lideri sau să ajungă cel puţin în top trei şi unde să se dezvolte din nou la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. „Căutăm aceste pieţe, vrem să facem achiziţii şi avem această capacitate de a face achiziţii – avem chiar şi un departament de achiziţii distinct, ceea ce este foarte rar. Acesta scanează continuu companii atât din România, cât şi din străinătate, sistemic, pe cifre de afaceri şi pe creştere, bazându-se pe reputaţia de creştere a acestor companii.

Este o şansă importantă şi cred că această dezvoltare regională va apărea. N-aş putea să vă spun unde anume ajungem astăzi pentru că e posibil ca pur şi simplu sinergiile noastre şi cunoştinţele noastre să nu fie potrivite într-o ţară X sau Y.” Un alt avantaj în direcţia expansiunii regionale ţine, crede Mihai Marcu, de abilitatea de a se dezvolta la nivel regional în mai multe zone de business: clinici, spitale, laboratoare, precum şi în zona de abonamente – „Vom calibra aceste linii de business în funcţie de cererea pacienţilor din ţările respective.”

Carte de vizită Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife Group

►ŒŒ  Absolvent al Facultăţii de Matematică, Universitatea Bucureşti, Mihail Marcu a lucrat în sistemul bancar începând cu 1993.

►Œ  A ocupat diferite funcţii până în 2004, când s-a alăturat afacerii de familie, MedLife.

►ŒŽ  Din 2004 până în prezent, Mihail Marcu este preşedinte şi CEO al MedLife, sub conducerea sa compania devenind liderul pieţei de servicii private de sănătate din România.

Mihai Marcu, CEO şi Preşedinte, MedLife Group:„Avem perspective ambiţioase şi pentru extinderea la nivel balcanic şi regional, însă analizăm cu atenţie şi acţionăm precaut pentru a ne asigura că modelul nostru de business poate fi replicat cu succes şi în ţările respective.”

Al doilea pilon de dezvoltare al MedLife vizează domeniul oncologiei. Anul acesta, planul de achiziţii şi de dezvoltare la nivel de grup s-a concentrat într-o mare măsură, pe zona de servicii de diagnostic şi de tratament oncologic; MedLife a semnat, de curând, preluarea a două centre în domeniu, Neolife Medical Center şi OncoCard Braşov. „Cred că veţi mai avea surprize importante în perioada ce urmează în acest domeniu, unde ne dorim să dobândim din nou o poziţie mult mai fermă, noi ne-am axat foarte mult pe prevenţie, dar în continuare vrem să dezvoltăm şi segmentul dedicat bolilor cronice, mai ales în contextul în care în România incidenţa oncologică creşte pe foarte multe segmente.” Vor investi astfel semnificativ în aceste direcţii: „Avem foarte multă experienţă dobândită în anii ce au trecut, în special în zona de cercetare de laborator, de analize de laborator, în zona de imagistică medicală, în laboratoarele de anatomie patologică care sunt bine aşezate şi cu o clientelă puternică şi, mai nou, după cum ştiţi împreună cu cei de la Neolife, pe zona de radioterapie. Vrem să închidem acest cerc la nivel naţional şi să avem o reţea care poate să ia de oriunde din ţară un pacient oncologic în orice stadiu ar fi el şi să-i ofere o şansă în plus. Acesta este un domeniu prioritar.”

O altă linie de dezvoltare ţine de laboratorul central, de domeniul de genetică şi biologie moleculară care, potrivit lui Mihai Marcu, în contextul COVID-19 a dat şi foarte multe rezultate şi a descoperit în premieră o parte dintre tulpinile de coronavirus circulând în România prin secvenţiere. „Am fost primii care au anunţat că tulpina britanică va deveni prevalentă, am fost primii care au anunţat că tulpina Delta va devenit prevalentă şi că le va domina pe celelalte. Nu au fost informaţii date de INSP sau de orice alte autorităţi medicale din România, ci de MedLife. Am devenit un fel de „watchdog” pe această zonă o perioadă lungă de timp şi ne vom face în continuare datoria în această zonă.”

De asemenea, compania continuă procesul de dezvoltare a proiectului MedPark, cel mai mare hub medical din ţară. Conform reprezentanţilor MedLife, proiectul pilot ar urma să fie lansat la Bucureşti în 2-3 ani, urmând ca modelul să fie replicat şi în alte oraşe mari din ţară, precum Braşov, Sibiu, Cluj, Arad. „Avem o atenţie deosebită în a mări spitalele existente, nu neapărat de a ne mări reţeaua. Credem în Medical Park din Bucureşti, un proiect care merge – cu paşi mici – spre direcţia de a se transforma într-unul dintre cele mai mari unităţi medicale, nu doar private ci şi publice, medicale la nivel naţional.” Investesc şi în direcţia consolidării spitalelor din Braşov pe care le deţin în Braşov, Sibiu, Arad şi Cluj – construiesc noi secţii şi lărgesc aceste unităţi pentru că sunt de părere că unităţile din aceste oraşe unde sunt deja prezenţi trebuie şi să fie mai mari. „Odată cu dimensiunea mai mare, bineînţeles că patologia acoperită este mai mare şi încrederea unui pacient de a se adresa unui spital care are mai multe specializări sub un singur acoperiş este răsplătită. Credem mult în aceste centre medicale multidisciplinare dezvoltate la nivel naţional.”

Corporatizare în stil antreprenorial

Având în vedere strategia axată pe achiziţii – de până acum, dar şi când vine vorba de dezvoltările viitoare – l-am întrebat pe Mihai Marcu şi care este cel mai important aspect de care ţine cont atunci când ia decizia integrării unei noi clinici în companie. Caracterul fondatorului, răspunde el, subliniind faptul că cei mai mulţi dintre fondatori rămân alături de ei după semnarea tranzacţiei.

„S-a creat senzaţia că MedLife este o instituţie care este fondată de familia Marcu şi punct. Aceasta este o informaţie puţin trunchiată pentru că MedLife a achiziţionat sau a făcut fuziune prin absorbţie cu multe companii: numărul acestora a ajuns la 35 în ultimii 12 ani. Acestea au o caracteristică interesantă şi importantă: fie că au rămas cu o minoritate, fie că au vândut sută la sută, fondatorii acestora, în general medici români sau români care au fondat o companie în anii ’90 sau în anii 2000, au rămas în MedLife şi sunt managerii MedLife pentru unităţile respective, conduc acele unităţi şi le dezvoltă.” De asemenea, ei devin achizitori la rândul lor, în regiunea în care activează sau în domeniul în care activează. Aşadar, la masa de conducere a MedLife, formată din 70-80 de manageri care conduc cei peste 8.000 de oameni ai companiei, aproape jumătate sunt antreprenori români. Aceşti antreprenori din domeniul medical stau la aceeaşi masă cu ceilalţi executivi ai MedLife, intraprenorii companiei, şi discută strategii, idei pentru a-şi dezvolta businessul, contribuie la realizarea bugetelor.

„Cred că acesta este cel mai mare câştig şi cred că suntem o companie unică din punctul acesta de vedere: avem 30-40 de fondatori, împreună cu ceea ce noi numim manageri-intraprenori, care stăm la masă, ne întâlnim frecvent şi încercăm să găsim soluţii la nivel naţional şi pentru a ne face loc pe piaţă. Este un mesaj important faptul că sunt câteva zeci de fondatori români care reuşesc să fie liderii de pe o piaţă şi îndrăznesc să arunce o privire seriosă în jur pentru a vedea dacă nu pot să devină nu doar un lider naţional, ci şi unul regional sau balcanic.”

Mare iubitor de istorie, Mihai Marcu citeşte mult despre antreprenoriatul românesc în special, despre personaje precum Malaxa sau alte figuri ale perioadei interbelice. Are chiar şi o colecţie de caricaturi interesantă axată pe corupţia şi businessurile la români în ultimul secol. Ce a observat atât în propria experienţă, cât şi în lecturile sale? „Eu sunt din şcoala celor care cred că te naşti cu antreprenoriatul. Tot văd şcoli de antreprenoriat, dar cred că acestea sunt o poveste. Eu mă uit la copiii mei, am o fetiţă şi un băiat fabuloşi şi cred că dintre ei, unul va fi antreprenor şi altul nu”, spune el. De asemenea, punctează că „E foarte clar că un patron nu-şi asumă doar riscuri. Un antreprenor trebuie să îşi asume şi eşecuri.” Or, această cultură este specifică Statelor Unite şi mai puţin populară în România.

MedLife în cifre

1,2 mld. lei, cifra de afaceri pro-formă* înregistrată de MedLife în primele 9 luni ale anului, în creştere cu 56% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

240,4 mil. lei, EBITDA pro-formă MedLife în primele 9 luni ale anului, în creştere cu 54,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut peste 35 de companii româneşti a integrat MedLife în grup

7.500 de angajaţi şi colaboratori avea MedLife în decembrie 2020 dintre care 3.000 de medici

5,5 milioane de pacienţi unici are compania, 750.000 de abonaţi, 30.000 de analize procesează MedLife în fiecare zi

*Cifra de afaceri pro-formă ilustrează efectul achiziţiilor anunţate în 2020 asupra Grupului MedLife

„Afaceri cum a deschis Bill Gates în Statele Unite, în garaj, mai sunt alte câteva mii. Dacă un business al unui american nu merge, se concentrează pe altceva, fără a face o dramă din asta. La noi eşecul este considerat o catastrofă, dar nu trebuie să fie aşa, antreprenorul creează şi nu îi ies toate businessurile.” MedLife a depăşit etapa antreprenorială şi, după cum chiar Mihai Marcu spune, s-a transformat într-o „corporaţie cu o cifră de afaceri de peste o treime de miliard de euro la finalul acestui an, cu mii de angajaţi şi cu peste 100 de manageri care conduc mulţi oameni, fiecare dintre ei având propria responsabilitate”. Pe de altă parte, în pofida dimensiunii de corporaţie, compania şi-a păstrat flexibilitatea, capacitatea de inovare rapidă şi de investiţii, spune el. „Dacă eşti antreprenor şi ai 10 ouă într-un coş, nu scoate mai mult de două niciodată, lasă opt ouă să producă, sunt vaca ta de muls care duc businessul de bază mai departe şi care duc responsabilitatea plăţii salariilor şi a dezvoltării companiei. Dacă nu scoţi tot timpul două din coş, să facă pui, vei muri într-o zi. În ziua de astăzi, cine nu se dezvoltă, cine nu insistă asupra tehnologiei, cine nu face cercetare, mai ales în domeniul medical după pandemia aceasta, va pierde meciul.”

Astfel, dincolo de „meciul dezvoltării” pe orizontală, prin achiziţii, Mihai Marcu sesizează nevoia de inovare, în special în domeniul în care activează. „În MedLife s-a păstrat dinamica antreprenorială. Dorinţa de a investi şi de a inova. De fapt aceasta este cheia unei afaceri. Cine rămâne pe loc va pierde meciul”.

Din rândul celor mai recente inovaţii, exemplifică prin capacitatea de a oferi consultanţii online, lansată peste noapte în plină pandemie, roboţii de self-pay şi de self check-in – toate pregătite cu un an înainte de contextul pandemic şi care s-au dovedit a fi un avantaj din acest punct de vedere. „Epoca în care medicul pune mâna pe pacient, se uită în ochii lui şi îi ia febra, s-a terminat.

Medicul vrea să vadă cum arată omul pe dinăuntru, vrea să vadă imagini de la gastroenterologie, de colonoscopie, de endoscopie,  cum arată cordul pe ecograf, cum arată plămânii pe CT, articulaţiile pe RMN şi aşa mai departe. Vrea să îi vadă analizele, să vadă dacă omul are o imunitate bună, vrea să vadă zona de hematologie şi compoziţia sângelui. Vrea să vadă dacă partea de biochimie şi echilibrul chimic al organismului sunt complete. Un diagnostic nu se mai poate lua bazat pe faptul că pacientul are ochii roşii sau alte simptome; este important examenul clinic, dar începe din ce în ce mai mult să fie doar o parte a întregului spectru de investigaţii pe care medicina modernă le oferă”.

De altfel, el crede că abilitatea de inovare reprezintă condiţia de supravieţuire pentru un business antreprenorial, mai ales în domeniul pe care ei îl reprezintă. Unde vede businessul peste alţi zece ani? „Este clar pentru mine că în 10-15 ani de acum încolo, MedLife nu va mai fi MedLife, chiar dacă vom vorbi despre o companie regională. Probabil că vom vorbi despre Online Medical Services European Center. Cine nu se europenizează, cine nu vede mai departe decât colţul blocului următor, nu va mai exista în următorii cinci sau zece ani, cu siguranţă. Eu nu ştiu cât de mult se vor întâlni pacienţii cu medicii în următorii zece ani şi cât din analizele noastre medicale vor fi făcute chiar de terminalul nostru de telefon din buzunar. Întrebarea e doar când se va întâmpla acest lucru, nu dacă, iar de aceasta nu se îndoieşte nimeni.” Vorbind la modul general, despre sistemul medical per ansamblu, Mihai Marcu observă că medicii români din spitalele publice au făcut „o figură frumoasă în contextul COVID, în sensul dedicării şi sacrificiului, am avut medici cu măşti, unele incomplete, care au stat la capul pacientul muribund şi care au ventilat şi asta nu trebuie uitat”. Este de părere că o îmbunătăţire a sistemului, în condiţii de COVID sau fără, s-ar putea realiza prin intermediul unei medicine centralizate – „Spitalele mici de provincie din oraşe de 10.000 - 30.000 de locuitori ar trebui transformate în spitale de paliative şi de boli cronice. Acesta este viitorul medicinei şi dacă România va face aşa, va fi şi performantă şi la nivelul sistemului public”.

Centralizarea serviciilor reprezintă, crede Mihai Marcu, principala soluţie când vine vorba despre viziunea pe termen lung asupra sistemului medical. „Pot să vă spun doar că niciun ministru al sănătăţii nu m-a sunat niciodată să mă întrebe pe mine, un angajator a 4-5% dintre medicii din România, să îmi ceară o opinie, iar aceasta spune foarte multe despre ceea ce se întâmplă.” Mărturiseşte totuşi că nu îşi doreşte să aibă un rol concret în conturarea politicilor publice, preferă să se concentreze pe business şi pe familie. Sub umbrela brandului MedLife au creat însă o platformă, RoMâine, despre care spune că o dedică României sănătoase. „RoMâine este, dacă vreţi, o chemare la optimism şi o chemare la a ne trezi, a ne uni forţele după această nebunie pe care o trăim şi de a reconstrui medicina şi sănătatea noastră. Este o chemare la a ne alătura unor demersuri importante pentru sănătatea oamenilor în general, pentru conştientizarea sănătăţii şi pentru a construi lucruri eficiente, nu pentru a ne pierde vremea făcând proiecte megalomanice care nu sunt niciodată gata.”

O platformă pentru un viitor mai bun?

La acest obiectiv aderă şi angajaţii companiei, iar Mirela Dogaru, Membru Executiv în cadrul MedLife Group, se implică activ în dezvoltarea platformei RoMâine din noul rol în care sunt integrate şi atribuţiile de marketing. În viziunea ei, RoMâine este o şcoală naţională în care Sistemul Medical MedLife aduce laolaltă profesori, medici, sociologi, scriitori, artişti, muzicieni, sportivi, preşedinţi de bănci sau de asociaţii de locatari, hairstylişti şi IT-işti, pentru a găsi împreună soluţii. „Vrem să ne construim o ţară care îşi tratează cu respect cetăţenii, în care vrem să trăim, în care vrem să ne întoarcem si unde putem să avem un viitor. Este mai mult decât o strategie de marketing, este un demers pe termen lung prin care ne propunem ca, pe lângă serviciile medicale de calitate, în care investim neîncetat, să oferim românilor ocazia de a pune umărul la găsirea şi aplicarea soluţiilor prin care să facem România bine împreună.” Mirela Dogaru şi-a construit întreaga carieră în cadrul MedLife şi coordonează echipele de vânzări la nivel naţional, echipele de medicina muncii, de laboratoare, precum şi mai nou echipa de marketing, având, spune ea, aceeaşi prioritate de mai bine de 15 ani încoace, dorinţa de a pune umărul la o calitate a vieţii mai bună a românilor.

Iar când vine vorba despre realizările ei în zona de business, se gândeşte în primul rând la cele peste 7000 de companii care au ales să ofere servicii de sănătate angajaţilor. Este un mare pas, nu doar pentru creşterea calităţii vieţii şi a performanţei business-ului, dar mai ales pentru partea de prevenţie medicală unde, din pacate, în România mai sunt multe de îmbunătăţit şi schimbat. În acest moment, 15% din cifra de afaceri a grupului este reprezentată de segmentul corporate: „Mizăm pe o creştere susţinută, iar odată cu extinderea serviciilor în afara ţării, vrem să replicăm acest model şi pe pieţele internaţionale”.

Mirela Dogaru, Membru în Comitetul Executiv al Grupului MedLife:

„La început, lumea nu ştia exact ce înseamnă un abonament, ce presupune să ai un asemenea serviciu şi cum poate fi folosit, iar noi, echipa MedLife, am avut un rol esenţial în formarea pieţei de servicii medicale private. Dacă acum 15 ani mergeam noi către ei să le povestim despre abonamente şi beneficiile lui, acum vin ei către noi cu această solicitare, iar echipa acţionează personalizat, în funcţie de specificul companiei, de nevoile pe care le are şi aşa mai departe.”

Carte de vizită Mirela Dogaru, Membru în Comitetul Executiv al Grupului MedLife

►Œ Mirela Dogaru are în subordine echipele de vânzări la nivel naţional, echipele de medicina muncii şi de curând echipele de laboratoare şi marketing.

► Este absolventă a Universităţii Politehnica din Bucureşti, Facultatea de Biochimie (2003) şi a programului de Masterat Executiv în Administrarea Afacerilor (EMBA)/ASEBUSS al Universităţii Kenesaw din Atlanta, Georgia, SUA.

Ž► S-a alăturat echipei MedLife în 2005, în calitate de coordonator al echipei de vânzări corporative (corporate sales manager), funcţie pe care a deţinut-o până în 2011, când a fost numită în funcţia de director de vânzări (sales manager) pentru sectorul de dezvoltare a afacerii (New Business).

Creşterea accelerată este susţinută de piaţa aflată într-o dinamică uimitoare, dar şi de nevoia acută în ceea ce priveşte accesarea serviciilor medicale generată de contextul pandemic, spune ea: „Doar uitându-te la anii 2020 şi 2021, îţi dai seama că acest interval ne-a dat ceva ce noi nici nu ne-am putut imagina că o să se poată întâmpla vreodată. Şi aici intervine adaptarea la acest nou context devenit realitate: trebuie să ştim să acţionăm rapid, să ştim să evaluăm nevoile reale asttfel încât să putem oferi soluţii orientate 100% spre pacient. În egală măsură, această adaptare înseamnă să fim alături de companii, să venim în întâmpinarea acestora exact cu programele şi serviciile de care au nevoie pentru a-i ajuta să-şi repornească business-ul sau să îşi continue activitatea în siguranţă”.

Mirela Dogaru spune că transformarea MedLife în grupul de mari dimensiuni din prezent este consecinţa unui parcurs la care se aşteptau şi pe care l-au planificat: „MedLife este o companie cu un know-how foarte mare pe zona de achiziţii, într-o permanentă dezvoltare pe infrastructura medicală. Nu a fost o trecere bruscă, ci mai degrabă un traseu accelerat, de care eram conştienţi şi pregătiţi, reuşind să integrăm în grup fiecare nouă companie. Avem o echipă foarte bună pe partea de achiziţii şi dezvoltare”. Per ansamblu, uitându-se în urmă, la parcursul său profesional care a început de altfel în cadrul MedLife, spune că cele mai importante lucruri pe care a învăţat să le aprecieze sunt construcţiile solide şi cât de important este să nu laşi pe mâine ce poţi face astăzi: „MedLife nu este doar o şcoală de business, este o şcoală de speranţă că lucrurile se pot face bine”.

27 de ani de istorie în medicina românească privată

1994

Un grup de medici antreprenori dezvoltă primele policlinici care aveau să devină mai târziu cel mai mare grup medical privat din România şi unul dintre cele mai mari din regiune.

2004

Managementul companiei este preluat de Mihai Marcu, care deschide prima hiperclinică MedLife.

2006 

IFC intră în acţionariatul MedLife, iar compania deschide cel mai mare spital privat din România.

2011 

Are loc prima achiziţie. Din 2011 şi până în prezent MedLife a achiziţionat sau a deschis 145 de unităţi medicale.

2016

MedLife devine prima companie medicală privată din România care se listează la BVB.

2018

MedLife trece graniţele şi duce capitalul românesc în Ungaria, fiind prima companie medicală care face acest pas.

2020

Este prima companie de servicii medicale private care a înregistrat o cifră de afaceri de un sfert de miliard de euro.

Ecosistemul MedLife cuprinde clinici, spitale, laboratoare, stomatolgie, corporate, imagistică, pharma:

200 de centre de recoltare 53 de clinici

36 de laboratoare de analize

23 de hiperclinici

21 de farmacii

12 centre de stomatologie

12 spitale

5 laboratoare COVID

4 maternităţi

1 bancă de celule stem